5,821 matches
-
își reduc sau își închid porțile, muncitorii disponibili nu își cumpără ultimele modele de produse (de exemplu, de automobile), dar acesta este un efect al crizei și nicidecum cauza ei. Despre adevăratele cauze ale crizelor economice voi discuta mai pe larg în continuare și aspecte se pot regăsi și în capitolul despre sinopticul crizelor economice. Mai departe, Marx vine cu o altă afirmație: Această dificultate a transformării mărfii în bani, a vînzării ei, rezultă exclusiv din faptul că marfa trebuie transformată
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
ajungând la numai o zecime. Toate eforturile pe care le face guvernul, în vederea asigurării unei vieți mai bune a populației, sunt, din păcate, îndreptate spre o direcție greșită. Cea mai mare eroare pe care o face guvernul SUA, comentată pe larg de către o serie de autori (printre care și G. J. Swanson),192 este faptul că acesta se implică mult prea mult și mult prea profund în viața economică de zi cu zi a diverselor întreprinderi economice, neglijând, în schimb, principalele
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
ceea ce a dus la dispariția de pe hartă a Poloniei. Viața sentimentală a Ecaterinei, țarina Rusiei, era extrem de bogată, extravagantă și colorată. Era puternic implicată afectiv în relațiile cu iubiții, amanții ei, unii devenindu-i favoriți. Puțini însă se simțeau în largul lor. La despărțirea de aceștia era extrem de generoasă. Lui Grigori Orlov i-a dăruit 100000 de ruble, un palat în Moscova, o rentă anuală de 200000 de ruble. Iubirea cu mareșalul Grigori Potemkin (1773-1776) s-a convertit într-un devotamentul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
continua. [P9] Citește paginile 2-4. Acest text prezintă ansamblul de macro-propoziții narative a căror listă am alcătuit-o. Titlul mare corespunde unui Rezumat-Pn0, iar subtitlul constituie "Morala" -PnΩ poveștii, subliniată prin jocul intertextual cu imnul britanic. Situația inițială-Pn1, expusă pe larg (frazele P1-P4), contrastează cu scurtimea Nodului-Pn2 (P5), care introduce marca tipică de declanșare narativă "deodată". Macro-propoziția centrală (Pn3) nu este formată dintr-o suită de acțiuni (Re-acțiuni), ci dintr-o evaluare retrospectivă (P6). Deznodămîntul-Pn4 ia forma unui bilanț al atentatului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de structură, dar, ca și aici, cu ideea de "dinamică comunicativă", structura fiind concepută ca un ansamblu dinamic. 9 Cartea lui S. Carter Thomas 2000, consacrată pedagogiei scrisului, este fondată în întregime pe teoria "Functional Sentence Perspective"; ea prezintă pe larg (în special pentru limba engleză) și aplică demersul coeziunii textuale. 10 În Traité de stylistique française (§ 253-256) Bally, spre deosebire de Saussure, așază această "sintaxă afectivă" în "sfera limbii" și nu în cadrul vorbirii: "La frontierele gramaticii se află un teritoriu vast, puțin
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Publications, London, Thousands Oaks 1995, p. 116. 26 Carley H. Dodd, Dynamics of intercultural communication, Dubuque, IA. Brown, 1995, p. 4. 27 Ibidem, p. 7. 28 Ibidem, p. 9. 29 Ibidem, p. 19. 30 Toate aceste elemente sunt analizate pe larg în capitolul al II-lea din Dodd, Dynamics of Intercultural Communication. 31 Constantin Cucoș, Educația: dimensiuni culturale și interculturale, Ed. Polirom, Iași, 2000, p. 160. 32 Doru Munteanu, "Diversitatea culturală" în Interculturalitate versus globalizare conferință internațională, Brașov, 2004. 33 Edward
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
1997, pp. 86, 161. Asupra istoriei Austriei, a se vedea și J. Berenger, Istoria Imperiului Habsburgilor: 1273-1918, Teora, București, 2000, passim. 116 G. Dupont-Ferrier, Du Moyen Âge aux temps moderne (1328-1610), Librairie Armand Colin, Paris,1933, p. 60. 117 Pe larg, S. Berstein, P. Milza, op. cit., pp. 62-67. 118 Ch. Bémont, R. Doucet, op. cit., p. 246. 119 C. G. Picavet, Une démocratie historique La Suisse, Paris, 1920, p. 35. 120 W. Martin, Histoire de la Suisse. Essai sur la formation d'une
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
70. M. Tymowski, op. cit., p. 69. 282 G. Hermet, op. cit., p. 110. Armata era curățată de ofițeri și mercenari, care erau, deja, prea numeroși. 283 P. Miquel, op. cit., pp. 261-281. J. Streisand, op. cit., p. 117. 284 A se vedea pe larg: Jean Jauré, Histoire socialiste de la Révolution française, Tome V, La Révolution en Europe, Edition de la Librairie de l'Humanité, Paris, 1923, passim. 285 Ibidem, p. 8. 286 Ibidem, pp. 192-193. 287 Ibidem, p. 192. 288 N. Ciachir, Istoria universală modernă
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
646 K. J. Holsti, op. cit., p. 231. 647 H. Schulze, op. cit., pp. 168-170. 648 Mary Fulbrook, op. cit., p. 224. 649 Allemagne. Faits et réalité, p. 110. 650 H. Schulze, op. cit., p. 169. 651 von Krockow, op. cit., p. 259. 652 Pe larg: M. Weinreich, Universitățile lui Hitler. Contribuția intelectualilor la crimele Germaniei împotriva evreilor, Polirom, Iași, 2000, passim. 653 Mary Fulbrook, op. cit., pp. 241-243. 654 Allemagne. Faits et réalité, p. 110. 655 W. Manchester, op. cit., p. 626. 656 Ibidem, pp. 626-627. 657
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
proiectului. A se vedea Jean-Marie Le Breton, op. cit., pp. 19, 65. 746 K. J. Holsti, op. cit., p. 244. 747 Ibidem, p. 249. 748 Z. Zamfir, op. cit., pp. 193-195. J. de Launay, op. cit., pp. 62-66, 77-81. 749 A se vedea pe larg: Dwight D. Eisenhower, Cruciadă în Europa, București, 1975, pp. 306-345. Jacques de Launay, op. cit., pp. 88-102. Gh. Buzatu, op. cit., pp. 125, 129-144. 750 K. J. Holsti, op. cit., pp. 245, 252. 751 Ibidem, p. 256. 752 Ibidem, p. 245, 257.. 753
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
op. cit., pp. 238-240, 245, 254-263, 270, 300, 302. 779 Allemagne. Faits et réalité, p. 114. 780 P. Milza, S. Berstein, Istoria secolului XX, II, p. 20. Pentru poziția și consecințele împărțirii lumii după cel de-al Doilea Război Mondial, pe larg: W. Churchill, Triumph and Tragedy, Boston, 1953; Fl. Constantiniu, De la războiul rece la pacea fierbinte, Ed. Corint, București, 1998, pp. 106-107. 781 Era nucleară a fost deschisă de atacul american cu prima bombă nucleară lansată asupra Hiroshimei, la 6 august
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
fost condamnați la închisoare pe viață, Schirach și Speer, la 20 de ani închisoare, von Neurath, la 15 ani, și Dönitz, la 10 ani închisoare. 791 Pentru poziția și consecințele împărțirii lumii după cel de-al Doilea Război Mondial, pe larg: W. Churchill, Triumph and Tragedy, Boston, 1953. Fl. Constantiniu, op. cit., pp. 106-107. 792 Pentru amănunte în privința instaurării comunismului în estul Europei aflat sub influența URSS, vezi și Gh. Bichicean, op. cit., pp. 170-172. 793 Apud P. Milza, S. Berstein, op. cit., p.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
vrut unitatea Germaniei, Institutul European, Iași, 1999, p. 31. Gh. Bichicean, Istorie europeană, pp. 181-182. 806 von Krockow, op. cit., p. 289. 807 Allemagne. Faits et réalité, pp. 117-118. 808 H. Schulze, op. cit., p.1 99. 809 A se vedea pe larg: K. Adenauer, Dokumente aus vier Epachen deutscher Geschichte, Aachen, 1977, passim. 810 P. Milza, S. Berstein, op. cit., p. 43. 811 Gh. Bichicean, op. cit., p. 194. 812 Allemagne. Faits et réalité, p. 119. 813 H. Schulze, op. cit., p. 199. Gh. Bichicean
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
bărbaților. Dacă aș fi proprietarul magazinelor The Limited sau Victoria’s Secret aș organiza un loc în care femeile să-și predea bărbații - ca pe haine la garderobă. Există deja un loc în care bărbații s-au simțit dintotdeauna în largul lor când au fost nevoiți să aștepte: frizeria. În loc de scaune jalnice și numere vechi din Playboy și Boxing Illustrated,ar putea fi un ecran mare de televizor pe frecvența ESPN-ului sau un program de televiziune prin cablu cu o
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
de împrejurări să se plimbe printre rafturi și să caute ceva probabil va renunța frustrat și va pleca. Bărbaților nu le face plăcere să facă astfel de incursiuni. Femeile sunt de obicei mai răbdătoare și mai curioase, se simt în largul lor într-un mediu care se dezvăluie progresiv. Așadar, ele au nevoie de spații în care pot petrece mult timp și în care se pot mișca în voie în ritmul lor, într-o stare care se asemănă cu aceea de
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
să fie informaticieni. Mai mult de 40% din utilizatorii de internet sunt femei. În curând un producător de calculatoare se va trezi și va face tot ceea ce este necesar pentru a le face și pe femei să se simtă în largul lor. Cum va arăta un astfel de spațiu? Într-o zi va apărea o companie de hardware la cârmele căreia va fi o femeie, care va apărea frecvent pe pagina de afaceri din Trimes și la CNBC, un fel de
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
deja te descurci foarte bine. Și cum s-ar putea face acest lucru, dacă nu prin încercări repetate? Este clar că nu există altă modalitate. Toate paturile sunt acolo, așteptându-te să nule probezi. Trebuie neapărat să te simți în largul tău ca să încerci o saltea. Este o poziție vulnerabilă într-un spațiu public, în fața unor străini. Se poate chiar să-ți dorești să nu fie nevoie să stai jos în timp ce vânzătorul stă re lângă tine. (El, pe de altă parte
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
sistem extraordinar de expunere a cărților, deși lasă de dorit, dacă ne gândim la posibilitatea cumpărării lor. Personalul care le aranjează o face cu atâta grijă, de parcă ar fi la muzeu. Rezultatul este că mulți clienți nu se simt în largul lor să întindă mâna și să ia ce doresc. Se simt de parcă ar strica munca altcuiva. Am filmat multe casete în librării și se vedea clar reticența clienților din modul cum se apropiau de stand. Este un exemplu bun de
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
scade, atunci când ofițerul bancar și clientul stau unul lângă celălalt, nu față în față, fiecare de altă parte a biroului. Este foarte simplu să creezi mici separeuri private în care atât ofițerul bancar, cât și clientul să se simtă în largul lor. Se poate instala un monitor de calculator pe un suport rotativ, pentru ca ambele părți să poată trage cu ochiul măcar. O altă variantă ar fi aranjarea unor scaune unul lângă celălalt, pentru ca cei doi să lucreze împreună, ca o
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
fel aș fi făcut dacă mi-ar fi zis că firma condusă de mine va fi o autoritate în materie de dinamica rândurilor care se formează la restaurantele fast food cu servicii drive-thru. De fapt, încă nu mă simt în largul meu atunci când, într-o sală de conferințe a unei companii, lumea nu scapă ocazia să mă numească cercetătorul științific cu cea mai mare experiență. Majoritatea celor care lucrează în comerț fac acest lucru din instinct. Dar sunt mulțumit că am
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
parte întâi din suita bunului Alexandru și apoi din cea a nefericitului domn Miron Barnovschi, care își mai zicea și Moghila...Fantastice vremuri... Această Poiană a Vlădicăi a stat în atenția multor domni și este pomenită cu diverse ocazii - pe larg - în vreo 26 de documente...Ultimul document de întărire a stăpânirii satului de către Mitropolia Sucevei este cel al lui Alexandru Iliaș voievod, din 3 august 1666. În decursul timpului, au fost făcute și acte de vânzări sau danii privind vii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
fapt la un altul, mai puțin vizibil, însă fundamental, cel pe care romancierul îl stabilește cu cititorul său prin instituția literară. Pentru a analiza aceste fenomene, teoriile povestirii au dezvoltat un ansamblu de concepte, a căror pertinență a fost pe larg dezbătută. Astfel, G. Genette distinge 87: naratorul extradiegetic, care nu este inclus în nici o povestire; el intră în opoziție cu naratorul intradiegetic care este și personaj în povestire; naratorul homodiegetic, care își povestește propria poveste; el se opune naratorului heterodiegetic
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
principala sursă în ceea ce privește aspectele legate de convertirea lui Steinhardt este Jurnalul fericirii. Dar pentru că încă nu am abordat capodopera creației steinhardtiene și pentru că Steinhardt însuși (își) încheie această Notă autobiografică scriind că "cele de mai sus le-am relatat pe larg și într-o formă literară într-o narațiune intitulată Jurnalul fericirii, care merge până în 1971", cred că ne e permis, ca în această fază a lucrării să recurgem la varianta sintetică a mărturiei/mărturisirii. Astfel, înțelegem și importanța așezării acestei
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
-mi îngădui să-mi zdruncine bucuria de a fi creștin și monah pe măsura darului, foarte puțin adică, având totuși dreptul de a rosti: Et in Arcadia ego. Fie numele Domnului binecuvântat. (Cele de mai sus le-am relatat pe larg și într-o formă literară într-o narațiune intitulată Jurnalul fericirii, care merge până în 1971. Manuscrisul dactilografiat mi-a fost confiscat de Securitate în 1972 și restituit în 1975, după intervenția Uniunii Scriitorilor. Apoi din nou confiscat în 1984 și
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
răspunsul de această dată fiind: Nu l-am întrebat niciodată. N-am vrut să intru în tainele lui". Iată o altă explicație, foarte importantă în opinia mea, a faptului pentru care Steinhardt s-a simțit la Rohia atât de în largul său. Oare ce alt stareț sau ce alți episcopi i-ar fi permis lui Steinhardt să-și păstreze garsoniera din București, încălcând astfel canoanele? Și aflăm ceva inedit în acest dialog. I s-a îngăduit păstrarea garsonierei nu doar pentru
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]