5,763 matches
-
nu se 179 dezvăluie niciodată, rămânând nevăzut ori împrumutând alte înfățișări. Ariel ca Ariel are cu Prospero relațiile firești de schimburi de cuvinte: primește porunci, relatează mai pe scurt ori mai pe larg felul în care le-a îndeplinit, primește laude sau, într un singur rând, reproșuri și mustrări și tot ce s-a arătat mai sus. La un moment dat, povestind cu însuflețire cum i-a împrăștiat prin insulă pe naufragiați, face ceva care adaugă la farmecul lui: imită o
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
numai Caliban, așa cum este el, dihanie și om, născut din duhuri rele și pornit pe rele, dar totuși singurul ei aborigen și „rege“, singur el este acela care, simțindu-i, ca făptură a naturii, farmecul și fericirea, îi înalță, spre laudă, un imn: „Ostrovu-i plin de zvonuri, / De sunete și dulci cântări ce-mbată,/ Dar rău nu fac. Îmi zumzuie-n urechi / Când leneșe-alăute, mii, când glasuri / Care, dacă m-aș trezi din somn prelung, / M-ar adormi din nou; și-n
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
rostești, / Să vezi cum te pomenești / C-un alai grăbit de măști“ (Before you can say „come“ and „go“ / And breathe twice and cry So, so, / Each one, tripping on his toe, / Will be here). Iar Prospero nu-și precupețește laudele și alinturile, văzând bine cât de așteptate sunt. Și ca să-l stimuleze, firește, promițându-i, cum s-a văzut, o grabnică descătușare, ca răsplată pentru meritele lui, dar și de drag, făcând din măguliri un șir de tandre încuviințări și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
vino, vrednicie!“; „E bine, păsăruică!“; „Mare diavol!“ (My tricksy spirit!); „Îmi place, vrednicie!“; „copile“ (My Ariel, chick). Oricine simte că între cei doi se instituie o legătură mai adâncă. Într-un loc, Ariel nu mai așteaptă, drept răsplată, doar o laudă, ci îl întreabă pe Prospero: „Dar, stăpâne, mă iubești?“, „Din suflet, Ariel“, i se răspunde. Și, nu cu mult înainte de a-i spune, redându-i libertatea: „Mergi cu bine“, ducele de Milan exclamă: „Ce mult o să-ți duc dorul, Ariel
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
care nu se dezvăluie niciodată, rămânând nevăzut ori împrumutând alte înfățișări. Ariel ca Ariel are cu Prospero relațiile firești de schimburi de cuvinte: primește porunci, relatează mai pe scurt ori mai pe larg felul în care le-a îndeplinit, primește laude sau, într un singur rând, reproșuri și mustrări și tot ce s-a arătat mai sus. La un moment dat, povestind cu însuflețire cum i-a împrăștiat prin insulă pe naufragiați, face ceva care adaugă la farmecul lui: imită o
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
se sfârșea în mine duhulmeu, de Domnul mi-am adus aminte, și la Tine a ajuns rugăciuneamea, în Templul Tău cel sfânt! Cei ce slujesc idolilor deșerți disprețuiesc harul Tău; Dar eu îți voi aduce Ție jertfe cu glas de laudă șitoate făgăduințele mele le voi împlini, căci mântuirea vine de la Domnul!” (Iona 2, 3-10). Mântuitorul s-a referit la această „nădejde” șiîn tâlcuirea Scripturilor către Luca și Cleopa în drum spre Emaus,ca aluzie la Patimile și slava lui Mesia
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și Aaron: Pentru că num-ați crezut ca să arătați sfințenia mea înaintea ochilor fiilor luiIsrail, de aceea nu veți duce voi adunarea aceasta în pământul pecare am să i-l dau” (Numeri 20, 8-12). Chemarea de „a sta bine” estespre jertfa de laudă prin rugăciune, căci „Lumina luminează în în-tuneric” (Ioan 1, 5), dar s-ar pierde dacă ar lupta cu armele întune ricului. Tocmai această „ședere” în lumină este și o judecare alumii: „După cum Tatăl are viață în sine, așa a dat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
suit până la Minestrigarea împotriva lor, iar de nu, să știu” (Facere 18, 20-21).Astfel, împăcarea, pe temeiul căreia se poate aduce SfântaJertfă, este tot o lucrare a lui Dumnezeu, în care credincioșii suntchemați să stea și să aducă „jertfă de laudă” pentru „mila de pace”:„De Te vei uita la fărădelegi, cine va putea suferi? Că la Tine estemilostivirea. Pentru Numele Tău Te-am așteptat, sufletul meu a aș teptat Cuvântul Tău, a nădăjduit sufletul meu în Domnul din strajadimineții până în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Prin aceasta,slujba liturgică a oamenilor se asociază Liturghiei îngerești, odatăcu mărturisirea credinței, care nu se referă la nici un vrăjmaș, ci laputerea de a sta de-a dreapta (Psalm 109, 1; cf. Ioan 21, 6). Așa voraduce și oamenii jertfă de laudă pentru milă de pace, de împăcare.Este singura cale de aducere a Sfintei Jertfe în Numele Sfintei Treimi.Astfel, Dumnezeu îi va face pe oameni părtași lucrării întregii Sfintei Treimi, a cărei arătare este semnificată prin deschiderea SfintelorUși și ieșirea liturghisitorului
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a cărei arătare este semnificată prin deschiderea SfintelorUși și ieșirea liturghisitorului cu crucea rostind: „Harul Domnuluinostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți!” (2 Corinteni 3, 13), căci:„Jertfa de laudă Mă va preamări și acolo este calea în care îi voi arătalui mântuirea Mea” (Psalm 49, 24). Șederea de-a dreapta este o ședere cu frică pentru a nu pierde prin „ademenire” sau „violență”adâncul lui Dumnezeu în Hristos cu care
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Matei 6, 20), care duc inimile„sus” la Lumina taborică a Împărăției lui Dumnezeu, ca și cea aSfinților Îngeri „cei puternici la virtute” (Psalm 102, 20), deoarece Îllaudă pe Dumnezeu „întru tăria puterii Lui” (Psalm 150, 1).După Jertfa de laudă pentru mila de împăcare are loc chemareala mulțumirea euharistică pentru lucrarea Sfintei Treimi, ceea ce în-seamnă mai mult decât laudă: este recunoștință de închinare cuvrednicie și dreptate Treimei celei deoființă și nedespărțite, pentru odihna conștiinței și bucuria inimii: „Veniți la Mine
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
-o acolo este trăirea credinței mărturisită în Simbol,care îl însoțește și după aceea în viața de toate zilele, El este prezent întoată lucrarea cultică a Bisericii, în săvârșirea celorlalte Sfinte Taine,apoi a ierurgiilor și în slujba celor 7 Laude. Realitatea Bisericii descrisă în Simbol este aceea a peceții SfinteiTreimi. Biserica este sfântă, fiind Trupul naturii umane îndumnezeite a lui Hristos și a celor botezați, care prin Taina Mirungerii, aîmpărtășirii Sfântului Duh, devin popor de împărați peste naturalor umană, popor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
calc, copiere a sensului ebr. malakh „înger“ și „mesager“, care însemna încă de la Iov (I, 14) „trimisul regelui“. (Despre traducerea sensului, fenomen cunoscut sub numele de calc, se va vorbi pe larg într-un alt volum al colecției.) Osana înseamnă „laudă, mărire“ și, la originea îndepărtată, are pe ebr. hōšă’ănnă „ajută!“ (format de la hōšī’a „a ajuta“, cu particula de rugăminte nă). Ca și în cazul precedent, greaca a preluat cuvântul (hosanna) și l-a transmis slavonei (osanna). În Occident
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cinci capitole, numerotându-le pe următoarele de la X la XVIII. Capitolul al X lea este intitulat: „Arată-se precum românii cești dincoace de Dunăre să fie luat protecția lui Andreas craiul unguresc” (p. 445). Capitolele rămase necompletate (V-IX), de la lauda adusă lui Bonfini până la supremația crăiei ungurești șí asupra spațiului extracarpatic, nu puteau cuprinde decât starea de apartenență a tuturor românilor la un regat continuator al Daciei lui Burebista și a lui Decebal, regat în care s-a produs romanizarea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
43 a învăța, 135 jale, 45 jilav, 129 Jiu, 129 jivină, 129 jos, 145 jupân, 66 a jupi, 135 a jupui, 135 jur, 145 la, 44 labă, 48 lacăt, 131 lamură, 48 laș, 45 latin, 46 Latium, 46 laț, 45 laudă, 46 lauruscă, 129 a lăsa, 45 lăsătură, 103 lăstar, 129 a lăuda, 52 leah, 51 leasă, 104 leat, 129 a lega, 127 lemn, 104 lene, 44 leneș, 45 a lenevi, 45 lent, 45 leoarcă, 132 a lepăda, 45 Letonia, 48
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
voie decât o oră pe zi și atunci cu DVD-uri selectate de părinți. Cel mare știa să umble pe internet dar numai împreună cu Violeta. Seara, se ocupa mai mult Mihai de ei. Pe moment erau mulțumiți de copii. Primeau laude și aprecieri pentru ei de la cadrele didactice și de la prieteni. Parcă l-ar fi lăsat și pe al treilea dacă ar fi venit. Poate ar fi fost o fetiță. În plus, acum aveau mai multă experiență. Noel era diferit de
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
nu cea turcească [...], dar erau și multe plăcinte, care, acestea, nu sunt polone.“ În 1657, un ambasador suedez primit la curtea lui Constantin Șerban scrie că „felurile erau bune și bine gătite și în vremea mesei se schimbau mereu“. Aceleași laude le aduce, în 1702, secretarul englezului William Paget, primit la curtea lui Constantin Brâncoveanu: la masă au fost servite „multe rânduri de bucate deosebite, constând din mâncări alese și scumpe“. Antonio del Chiaro a descris și el ospețele de pe vremea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fie le mot d’ordre! Poate că Păstorel Teodoreanu avea dreptate atunci când pleda pentru necesitatea unei „bucătării militante“... Cu riscul asumării unui subsens patriotard al acestei sintagme, trebuie să recunoaștem că este nevoie de „militantism“. Iată ce scria Păstorel întru lauda maestrului Cernea, deschizător de drumuri pe direcția revigorării bucătăriei românești: „Pe lângă ospătăriile cu caracter internațional, aceleași în mai toate marile orașe de pe glob, e obligator ca fiecare capitală să propuie atenției călătorilor străini și propriile ei creații, satisfăcând totodată și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
al interlocutorului său care face mult mai mult caz de tragedie decât de comedie. "Dorante Deci credeți, Domnule Lysidas, că întreg spiritul și întreaga frumusețe se află în poemele serioase, iar piesele comice sunt niște neghiobii ce nu merită nicio laudă? Uranie În ceea ce mă privește, eu nu cred așa ceva. Tragedia, fără îndoială, este ceva frumos când e făcută cu măiestrie; însă comedia își are farmecele ei, și eu consider că una nu este mai puțin dificil de făcut decât alta
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o acorde executării pasajelor îmbogățite cu reflecții morale. "Orice gândire morală trebuie să vină din plenitudinea inimii care debordează; nu trebuie nici să pari că te gândești îndelung la asta, nici să pari că faci din asta ceva demn de laudă. De aceea asta se înțelege de la sine, pasajele de morală se cer a fi învățate mai bine decât tot restul. Ele trebuie spuse fără ezitare, fără cea mai mică greșeală, dintr-o singură respirație, cu o asemenea ușurință, încât să
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
tip. În piesa aceasta, care capătă aspectul unei comedii de comedianți, Goldoni arată că este obligat să dea înapoi și să le îngăduie actorilor masca de care unii reușesc să se despartă cu greu. De aceea Goldoni nu-și precupețește laudele față de actrițele care, datorită inteligenței și talentului lor, i-au permis să realizeze reforma. Este în special cazul a două actrițe de la Teatrul Saint-Ange, care îl angajează între 1748 și 1753, Theodora Medebach, soția șefului de trupă, care joacă sub
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
prin care Virtutea rezistă acestor corupții, ceea ce face că eu culeg din această carte, recurgând mereu sau meditând la ea, în orice circumstanță sau în orice acțiune m-aș afla, tot ce este necesar de învățat de către oricine vrea, cu laudă, să exercite profesia mea." Pentru a face acest tablou al moravurilor, Goldoni este obligat să multiplice numărul personajelor. De aceea, el critică concepția teatrului francez în care acțiunea dramatică se bazează aproape în întregime pe un erou central. "Un singur
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în armata polonă, în luptele cu Svezii, datorită unor fapte de vitejie, a fost cinstit cu dregătoria de căpitan peste o mie de ostași. Pe la 1640, capăta voie de a se întoarce în țară, cu scrisori de trecere și de laudă a credinței și virtuților sale. Datorită neliniștilor din Moldova, se duce în Țara Românească, la Grigore Ghica<footnote Ghica, Grigore Alexandru, Domn al Moldovei (1764-1767 și 1774-1777) footnote>. În slujba lui i se dă dregătoria de Ceauș Spătăresc<footnote Ceauș
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pe lizieră. Lumina tulbure a zorilor începu să-și facă loc printre perdeluțele ferestrei... Ziua se pregătea să vină. Nu se stinse bine țipătul din pântecul mamei, că izbucni glasul moașei: - Brava, mamî, brava draga mamii!... nu mai prididea cu laudele bătrâna... și, cu copilul în pelinci, merse la Sf. Icoană și-l închină. Apoi, îi arătă lui Anton și bătrânului Toma, zicând: „-Ioti, cole, ioti ci fatî strașnică v-o dat Dumnezeu!, pe urmă i-o întinse Axiniei... Cu ochii
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pronaos peretele gol din stânga și nu ridic ochii spre boltă unde mi-o amintesc pe Preacurata Fecioară Maria rugătoare cu pruncul Iisus la pieptul ei, încadrată de îngeri în zbor, slăvită de melozii cunoscuți ai lumii creștine, cântăreți vrednici de laudă ai faptelor petrecute în lume de Maria cea slăvită între femei, Theo îmi explică cum trebuie înfățișate cele 24 de stațiuni ale Mariei, descrise într-o erminie de la Athos și el respectă cu strictețe canoanele impuse de tradiție dar, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]