5,217 matches
-
trebuie confundat cu acesta, ele putînd fi folosite în analize mai profunde, mai ales atunci cînd sînt repetate ("panel"). Autorul este de părere că, în general, marketingul supraevaluează plasticitatea imaginilor politice și labilitatea cetățenilor, probabil din nevoia de legitimare socială; legitimitate care, oricum, se lovește de o dilema majoră: cum pot fi convinși concomitent atît candidații potențiali, cît și cetățenii-țintă, că marketingul este suficient de eficient pentru a nu avea nevoie să recurgă la manipulare? Publicitatea politică, inspirată și ea din
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
opinia publică, se află, practic, într-o campanie continuă. Spre deosebire de aceasta, comunicarea guvernamentală se caracterizează prin multitudinea actorilor politici implicați: ea privește guvernul în ansamblu, dar și instituțiile specifice (ministerele), miniștrii și primul ministru. Desfășurarea acesteia pune serioase probleme de legitimitate, în sensul că există în permanență riscul deturnării campaniilor comunicaționale, și, prin asta, a persuasiunii guvernamentale, către un sens mai curînd politic decît unul instituțional sau educativ, precum și riscul utilizării personale a avantajelor obținute în urma gestionării resurselor colective. În același
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
întărește sau menține poziția politică a actanților. 4. Abordarea dialogică, în sfîrșit, prezintă un punct comun cu abordarea precedentă, fiind centrată pe două concepții ale comunicării: intersubiectivă (interacționism simbolic) și praxiologică (interacționism strategic). Modelul dialogic se fondează pe ideea că legitimitatea constă în consensul obținut prin discuție. Acest model perpetuează o tradiție filosofică ce urcă pînă la Aristotel și care a fost caracterizată prin consubstanțialitatea dintre politic și comunicațional. Prin intermediul discursului, oamenii pot stabili puncte comune între opinii contradictorii și pot
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
că ușurează accesul la exercitarea responsabilităților politice, reducînd controlul organizațiilor partizane. Canalele media pot conferi notorietate oamenilor nou promovați în circuitul politic. Ar exista însă un inconvenient: mass media ar domina funcția politică de screening committee, pentru care nu au legitimitate. În cursa prezidențială, perioada alegerilor primare este marcată de strategiile candidaților puțin sau deloc cunoscuți, care încearcă să cîștige notorietate grație canalelor media și deci importanță pe piața politică. Aici apare foarte limpede legătura cu problema finanțării activităților politice. Pentru
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de tehnici publicitare. În Statele Unite, un candidat se poate lansa în cursa pentru Casa Albă, fără să dispună de o notorietate politică națională. Remarcăm, astfel, modul în care condiția culturală și cea politică se atrag una pe cealaltă. Publicitatea cîștigă legitimitate pentru că se înnobilează manifestînd grijă față de problemele de interes colectiv în momentul în care pretendentul la putere cîștigă notorietate, cu alte cuvinte, își îmbunătățește șansele de succes. Examinînd comunicarea electorală în universul cultural american și în universul cultural francez 61
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
că era susținută în întregime de poziția instituțională. Reducînd pe cît e cu putință distanța dintre președinte și candidat, prin declarația sa tardivă, ca și prin activitățile și discursurile de campanie, F.Mitterrand a ales obținerea unui profit din beneficiile legitimității prezidențiale. V.Giscard d'Estaing, în 1981, a ales varianta opusă, optînd pentru strategia cetățean-candidat și ținînd cont de condițiile dificile de la sfîrșitul mandatului său. Vedem, așadar, că avantajul poziției instituționale trebuie să se însoțească de un bilanț satisfăcător în privința
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
controla scena. Canalele de televiziune ori colaboratorii candidatului sau ai președintelui?" (H. Smith). Care este miza acestui control sau a acestei competiții pentru control? În general, comunicarea este inspirată de administrarea popularității președintelui și a deciziilor acestuia, precum și de menținerea legitimității. Președintele poate folosi accesul direct, accesul indirect și interacțiunea dintre acestea două, în funcție de circumstanțe și de obiective. Mecanismul care permite menținerea legitimității de acțiune și a popularității persoanei rezidă în a îmbina prezentarea problemelor ce compun agenda politică, cu vizualizarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
pentru control? În general, comunicarea este inspirată de administrarea popularității președintelui și a deciziilor acestuia, precum și de menținerea legitimității. Președintele poate folosi accesul direct, accesul indirect și interacțiunea dintre acestea două, în funcție de circumstanțe și de obiective. Mecanismul care permite menținerea legitimității de acțiune și a popularității persoanei rezidă în a îmbina prezentarea problemelor ce compun agenda politică, cu vizualizarea președintelui și a legăturii care se poate stabili între cele două aspecte. În concluzie, președintele fie poate îndemna în mod justificat la
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de acceptul SID. În 1988, în afară de campaniile politice amintite mai sus, campania guvernamentală a vizat, de exemplu, lupta împotriva tabagismului în rîndul tinerilor, recrutarea cadrelor didactice, siguranța pietonilor sau promovarea sporturilor de iarnă. Derularea comunicării guvernamentale pune și probleme de legitimitate. În afară de o posibilă deturnare a campaniilor spre un sens mai mult politic decît instituțional sau educativ și dincolo de riscul unei exploatări individuale de către beneficiarii avantajelor obținute grație întrebuințării resurselor colective, poate fi acceptată persuasiunea guvernamentală? Tot astfel, ne putem întreba
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
fiind costisitoare, deoarece depinde de accesul la sursele mediatice, ele însele supuse exigențelor viabilității, dar și utilă unora (pretendenții puterii) sau tuturor cetățenilor comunității. Eficiența comunicării politice depinde atît de gradul de acceptare culturală a mesajelor emise, cît și de legitimitatea emițătorilor. Un oarecare individ, pretextînd că vorbește lumii prin intermediul unui canal mediatic, nu produce numaidecît un rezultat politic atunci cînd spune ceva. Preconstrucțiile culturale, codurile simbolice, normele și regulile jocului comunității vizate își impun anevoie constrîngerile. În ansamblu, diversele obstacole
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ce constă în recurgerea la agresivitate pentru rezolvarea unor probleme personale se dezvoltă de la vârste foarte mici și se perfecționează în timp. Experiențele personale de ordin social îl pot face pe individ să-și dezvolte convingeri și atitudini diferite în ceea ce privește legitimitatea socială a comportamentului agresiv. Psihosociologii consideră importantă cunoașterea modalităților de interacțiune a factorilor individuali cu cei legați de diferitele contexte sociale. Capitolul III În ce împrejurări devin indivizii agresivi (cauza situațională)? Cunoștințele actuale despre agresivitate ne permit identificarea unui număr
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
doar pe semnalele simptomatice ale ostilității, o persoană furioasă ar putea să perceapă lumea ca fiind ostilă, să caute, prin urmare, scenarii agresive, să le evalueze și să le execute în funcție de credințele normative pe care le are și care justifică legitimitatea agresivității. Aceste procese ce implică consumul de resurse cognitive în timpul învățării vor deveni ulterior automate, operând la nivel inconștient (e.g. Huessmann, 1998). Învățarea și păstrarea scenariilor și schemelor agresive. Reamintirea și folosirea regulată a scenariilor agresive reflectă memorarea unui număr
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de deosebit comportamentul agresiv de comportamentul de afirmare competițională (assertiveness). Pentru a distinge alegerea jucătorului între comportamentul agresiv și comportamentul de afirmare, psihologii sportivi trebuie să studieze mai mulți factori. Alegerea comportamentală este determinată de doi factori foarte importanți: "percepția legitimității" și "aprecierea morală". Este invocată "percepția legitimității" pentru că individul poate să perceapă un comportament sau o serie de comportamente ca fiind acceptabile. "Aprecierea morală" aplicată domeniului sportiv se referă la un model de dezvoltare morală generală. În conformitate cu acest model, dezvoltarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
afirmare competițională (assertiveness). Pentru a distinge alegerea jucătorului între comportamentul agresiv și comportamentul de afirmare, psihologii sportivi trebuie să studieze mai mulți factori. Alegerea comportamentală este determinată de doi factori foarte importanți: "percepția legitimității" și "aprecierea morală". Este invocată "percepția legitimității" pentru că individul poate să perceapă un comportament sau o serie de comportamente ca fiind acceptabile. "Aprecierea morală" aplicată domeniului sportiv se referă la un model de dezvoltare morală generală. În conformitate cu acest model, dezvoltarea morală progresează treptat, iar criteriile de decizie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de apreciere morală cu gradul de percepție legitimă a agresivității. Tendința agresivă poate fi rezultatul modului de socializare folosit în educația acestor sportivi. * De ce agresivitatea este percepută ca fiind legitimă? Mai mulți factori individuali și situaționali pot influența gradul de legitimitate atribuit de către sportivi unui comportament. Sportivii legitimează mai mult agresivitatea decât sportivele (Bredemeier, 1985 citat de Bredemeier, 1995). Această toleranță masculină pare să crească odată cu vârsta. Pentru femei, percepția legitimității crește la începutul și la sfârșitul carierei sportive (Silva, 1983
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Mai mulți factori individuali și situaționali pot influența gradul de legitimitate atribuit de către sportivi unui comportament. Sportivii legitimează mai mult agresivitatea decât sportivele (Bredemeier, 1985 citat de Bredemeier, 1995). Această toleranță masculină pare să crească odată cu vârsta. Pentru femei, percepția legitimității crește la începutul și la sfârșitul carierei sportive (Silva, 1983). Tipul de sport practicat pare să joace un rol important în determinarea gradului de percepție a legitimității. Cei care practică un sport în care coliziunile și contactele fizice sunt numeroase
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Bredemeier, 1995). Această toleranță masculină pare să crească odată cu vârsta. Pentru femei, percepția legitimității crește la începutul și la sfârșitul carierei sportive (Silva, 1983). Tipul de sport practicat pare să joace un rol important în determinarea gradului de percepție a legitimității. Cei care practică un sport în care coliziunile și contactele fizice sunt numeroase (de exemplu, lupte, hockey, rugby) manifestă un grad mai mare de percepție a legitimității decât cei care exersează o activitate sportivă fără contact sau cu contact moderat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
practicat pare să joace un rol important în determinarea gradului de percepție a legitimității. Cei care practică un sport în care coliziunile și contactele fizice sunt numeroase (de exemplu, lupte, hockey, rugby) manifestă un grad mai mare de percepție a legitimității decât cei care exersează o activitate sportivă fără contact sau cu contact moderat (de exemplu, tenisul de masă, înotul, basket-ball-ul), fenomen valabil atât pentru bărbați, cât și pentru femei (Bredemeier, Weiss, Shield și Cooper, 1987 citat de Bredemeier, 1995; Silva
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Bredemeier, 1995; Silva, 1983). * De ce agresivitatea poate fi logică din punct de vedere moral? La sportivi, aprecierea morală a agresivității este un bun indicator pentru adoptarea comportamentelor agresive, cu atât mai mult cu cât aprecierea morală se asociază cu percepția legitimității agresivității pentru determinarea probabilității acestui comportament. S-a demonstrat că o apreciere morală slabă corelează cu un grad înalt de percepție a legitimității agresivității (Bredemeier et al., 1987 citat de Bredemeier, 1995). În dezvoltarea sa, prin experiențe directe sau indirecte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
indicator pentru adoptarea comportamentelor agresive, cu atât mai mult cu cât aprecierea morală se asociază cu percepția legitimității agresivității pentru determinarea probabilității acestui comportament. S-a demonstrat că o apreciere morală slabă corelează cu un grad înalt de percepție a legitimității agresivității (Bredemeier et al., 1987 citat de Bredemeier, 1995). În dezvoltarea sa, prin experiențe directe sau indirecte, copilul schimbă criteriile de selectare a strategiilor comportamentale pentru a face față situațiilor celor mai diverse. La sportivi, aceste schimbări pot interveni în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tendințelor agresive nu sunt încă bine cunoscute. Rezultatele obținute în urma unui studiu realizat pe un eșantion de 1018 copii și adolescenți (de la 7 la 18 ani), cu sau fără experiența unor activități sportive ce presupun contact fizic, arată că percepția legitimității agresivității sportive crește odată cu vârsta, mai ales pentru bărbați și pentru cei care practică activități sportive de performanță ce implică confruntarea fizică (Conroy, Silva, Newcomer, Walker și Johnson, 2001). Conform rezultatelor obținute, băieții încep cam de pe la vârsta de 12 ani
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
bărbați și pentru cei care practică activități sportive de performanță ce implică confruntarea fizică (Conroy, Silva, Newcomer, Walker și Johnson, 2001). Conform rezultatelor obținute, băieții încep cam de pe la vârsta de 12 ani să perceapă agresivitatea ca fiind legitimă. Gradul de legitimitate perceput crește și mai mult începând cu vârsta de 15 ani. La fete gradul de percepție atinge cote maxime la vârsta de 15 ani, pentru a diminua ulterior. Procesele de socializare cu agresivitatea la sportivi induc o anumită desensibilizare față de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
percepție atinge cote maxime la vârsta de 15 ani, pentru a diminua ulterior. Procesele de socializare cu agresivitatea la sportivi induc o anumită desensibilizare față de aceasta, mai ales în cazul indivizilor de sex masculin. La băieți, gradul de percepție a legitimității agresivității crește probabil în funcție de numărul de situații în care exersează activități de coliziune sau de contact fizic (Conroy et al., 2001). Antrenamentele și competițiile de performanță îl fac pe individ să creadă că structura aprecierilor morale pozitive sau negative se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
exersează activități de coliziune sau de contact fizic (Conroy et al., 2001). Antrenamentele și competițiile de performanță îl fac pe individ să creadă că structura aprecierilor morale pozitive sau negative se schimbă pentru a facilita confruntările agresive. Corelația dintre percepția legitimității agresivității și nivelul la care se raportează competiția, pe de o parte, sau tipul de activitate sportivă, pe de altă parte, ne poate ajuta să înțelegem mai bine modul diferențiat de apreciere morală a agresivității la sportivi. Faptul că agresivitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la sportivi. Faptul că agresivitatea este un lucru obișnuit în cadrul unor competiții sportive ce implică coliziuni și confruntări fizice încurajează și întărește pozitiv violența și actele agresive ca forme ce facilitează succesul. Aceste încurajări cresc ulterior gradul de percepție a legitimității în funcție de frecvența participanților la competiții. Socializarea diferențiată a indivizilor în funcție de contextul dezvoltării lor personale contribuie la formarea unor atitudini sociale și individuale diferențiate. Punerea în aplicare a acestor mecanisme preferențiale depinde deci de contextul în care individul se află. Totuși
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]