3,697 matches
-
care s-au întemeiat exclusiv pe una dintre ele au eșuat. Omul în general și copilul, în particular, sunt ființe active în procesul de educație și de socializare, ceea ce face ca atât autoturismul (înțeles ca extremă a autorității), cât și liberalismul (ca extremă a libertății) să contravină naturii ființei umane. Omul, prin natura sa, cere, în același timp un minimum de repere care să-i orienteze și să-i dirijeze acțiunile, dar și un minimum de autonomie și inițiativă. Libertatea și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
care îl considerați corect: Partidul Apărării Rasei a apărut în: a) Germania b) Ungaria c) Bulgaria d) România 3) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Una dintre caracteristicile esențiale ale partidelor fasciste a fost: a) anticomunismul b) liberalismul c) conservatorismul d) democrația 4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: După primul război mondial apare o “republică a sfaturilor” în: a) Iugoslavia b) Albania c) Ungaria d) Polonia 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
dolari b) 3,6 miliarde dolari c) 11 miliarde dolari d) 9,6 miliarde dolari 8) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Poziția activă a celor care se opun unui regim totalitar se numește: a) democrație b) liberalism c) disidență d) conservatorism 9) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Liderii comuniști care au fost puși la current în legătură cu arestarea lui Ion Antonescu au fost: a) Petru Groza și Vasile Luca b) Emil Bodnăraș și Lucrețiu
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
este pomenit într- un izvor istoric voievodul Leustachiu a) ABC b) BCA c) CBA d) ACB Testul nr. 23 Test Final 1)Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Cea mai importantă componentă a ideologiei liberale este: a) liberalismul social b) liberalismul economic c) liberalismul politic d) liberalismul cultural 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Afirmația “atunci când nu este necesar să schimbi ceva, este necesar să nu schimbi nimic” aparține lui: a) Edmund Burke b
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
un izvor istoric voievodul Leustachiu a) ABC b) BCA c) CBA d) ACB Testul nr. 23 Test Final 1)Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Cea mai importantă componentă a ideologiei liberale este: a) liberalismul social b) liberalismul economic c) liberalismul politic d) liberalismul cultural 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Afirmația “atunci când nu este necesar să schimbi ceva, este necesar să nu schimbi nimic” aparține lui: a) Edmund Burke b) Robert Owen c
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
voievodul Leustachiu a) ABC b) BCA c) CBA d) ACB Testul nr. 23 Test Final 1)Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Cea mai importantă componentă a ideologiei liberale este: a) liberalismul social b) liberalismul economic c) liberalismul politic d) liberalismul cultural 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Afirmația “atunci când nu este necesar să schimbi ceva, este necesar să nu schimbi nimic” aparține lui: a) Edmund Burke b) Robert Owen c) Charles Fourier d
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
ABC b) BCA c) CBA d) ACB Testul nr. 23 Test Final 1)Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Cea mai importantă componentă a ideologiei liberale este: a) liberalismul social b) liberalismul economic c) liberalismul politic d) liberalismul cultural 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Afirmația “atunci când nu este necesar să schimbi ceva, este necesar să nu schimbi nimic” aparține lui: a) Edmund Burke b) Robert Owen c) Charles Fourier d) Contelul Falkland 3
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
clienții? Vin pe rând: bătrânei dornici de ațâțări artificiale, cadeți și liceeni, copii încă, părinți de familie, bărboși, venerabili stâlpi ai societății cu ochelari de aur, tineri însurăței, logodnici amorezați, profesori respectabili cu nume cunoscute, hoți, asasini, avocați ghiftuiți de liberalism, pedagogi, severi gardieni ai moralei, scriitori, pionieri ai civilizației cu teorii de avangardă, autori de articole fulminante și pătimașe asupra emancipării femeii, copoi de poliție, spioni, ocnași evadați, ofițeri, studenți, socialiști, anarhiști, patrioți, venali... Vin pe rând: timizii și obraznicii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
epoca lui Alexandru de Medici, al Spaniei secolului al XVIII-lea. Prost impresionați de vidul politic pe care-l cunoaște Franța după 1830, ei se întreabă, în aceste două drame, cum va putea fi instaurată o adevărată republică. Romantismul este "liberalismul în literatură, cum declară Hugo în Prefața la Hernani. Libertatea în artă, libertatea în societate, iată dublul scop spre care trebuie să tindă în același pas toate spiritele consecvente și logice: iată drapelul dublu care adună, cu excepția puținelor inteligențe (care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
vrabia din mănă pe cioara de pe gard, ce-i în mănă nu-i minciună... Ethosul popular e expresia unei viziuni a maselor, mi sar putea reproșa, nu a elitelor, ori elitele sunt cele care taie noi perspective în granitul orizontului. Liberalismul, singurul în stare să creeze un plus de valoare în societate, pe alte dimensiuni pariază decăt prudență, scrupule exagerate, resemnare... În primul rănd pe individualism, libertate, apoi pe hedonism, pe proprietate privată, pe liberă inițiativă... Va să zică, liberalismul la noi în
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
în granitul orizontului. Liberalismul, singurul în stare să creeze un plus de valoare în societate, pe alte dimensiuni pariază decăt prudență, scrupule exagerate, resemnare... În primul rănd pe individualism, libertate, apoi pe hedonism, pe proprietate privată, pe liberă inițiativă... Va să zică, liberalismul la noi în folclor, cam subțirel... Despre dorințe, se vorbește mult, oriunde. Și în etică. Eticile pot fi citite într-o cheie minoră și ca tratate despre dorințe. Ceea ce se plămădește în laboratorul secret al motivației noastre răzbește spre exterior
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
ca imposibilitate a unui paretian liberal”. Ulterior, în (1976), revine asupra denumirii, propunând numele de „teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian”. Motivația acestei redenumiri este, în cuvintele autorului, aceea de a renunța la termenul, „mult mai puțin clar, de liberalism.” [Sen, 1976, p. 218] footnote> (numele original, propus de Sen în cele două lucrări deja amintite), teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian și sub acela de paradox libertarian. Potrivit acestui rezultat, dacă agregăm preferințele minimal raționale ale cel puțin
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a’ implică ‚b’ preferat de i lui ‚a’.” [Craven, 1982, p. 352]. Această restricție de domeniu spune că, dacă sunt liberal, preferința mea față de alternativele aflate în sfera personală a altui individ vor avea același sens cu preferințele acelui individ. Liberalismul poate fi așadar văzut ca un acord în preferințe. Concluzia lui Craven este că „avem o teoremă de consistență pentru o societate liberală care spune că nu există nici o contradicție între viziunea liberală și partea liberă a ordinilor individuale (cea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui Craven este că „avem o teoremă de consistență pentru o societate liberală care spune că nu există nici o contradicție între viziunea liberală și partea liberă a ordinilor individuale (cea care nu se află în sfere personale). [...] Dacă acceptăm că liberalismul poate fi interpretat ca o opinie a indivizilor, mai degrabă decât ca o proprietate a regulii de alegere colectivă, nu există niciun paradox legat de folosirea liberalismului și a condiției Pareto”. [Craven, 1982, p. 358] 3.4. Restricția Breyer-Gigliotti În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ordinilor individuale (cea care nu se află în sfere personale). [...] Dacă acceptăm că liberalismul poate fi interpretat ca o opinie a indivizilor, mai degrabă decât ca o proprietate a regulii de alegere colectivă, nu există niciun paradox legat de folosirea liberalismului și a condiției Pareto”. [Craven, 1982, p. 358] 3.4. Restricția Breyer-Gigliotti În (1980), Breyer și Gigliotti propun o altă restricție de domeniu. Punctul de plecare este individul care respectă drepturi [Sen, 1976]. Un individ care respectă drepturi dorește ca
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
atunci ciclicitatea nu poate apărea decât din utilizarea condiției Pareto. Dacă însă unanimitatea paretiană nu poate apărea, atunci ciclicitatea este înlăturată. Capitolul 4 Soluții prin reformularea condiției libertariene 4.1. Soluția Hillinger-Lapham În (1971), Hillinger și Lapham contestă faptul că liberalismul ar putea fi captat de condiția liberală (libertariană) a lui Sen: „vom argumenta că definiția sa (definiția lui Sen a liberalismului i.e condiția liberală sau libertariană<footnote Paranteza îmi aparține. footnote>) nu corespunde niciunei noțiuni acceptabile de liberalism” [Hillinger
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Capitolul 4 Soluții prin reformularea condiției libertariene 4.1. Soluția Hillinger-Lapham În (1971), Hillinger și Lapham contestă faptul că liberalismul ar putea fi captat de condiția liberală (libertariană) a lui Sen: „vom argumenta că definiția sa (definiția lui Sen a liberalismului i.e condiția liberală sau libertariană<footnote Paranteza îmi aparține. footnote>) nu corespunde niciunei noțiuni acceptabile de liberalism” [Hillinger și Lapham, 1971, p. 1403]. Pasul următor este de a propune una acceptabilă: „liberalismul poate fi definit, în sens larg, ca
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că liberalismul ar putea fi captat de condiția liberală (libertariană) a lui Sen: „vom argumenta că definiția sa (definiția lui Sen a liberalismului i.e condiția liberală sau libertariană<footnote Paranteza îmi aparține. footnote>) nu corespunde niciunei noțiuni acceptabile de liberalism” [Hillinger și Lapham, 1971, p. 1403]. Pasul următor este de a propune una acceptabilă: „liberalismul poate fi definit, în sens larg, ca dorința de a nu constrânge indivizii să accepte alegeri pe care nu le-au făcut voluntar. Din această
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că definiția sa (definiția lui Sen a liberalismului i.e condiția liberală sau libertariană<footnote Paranteza îmi aparține. footnote>) nu corespunde niciunei noțiuni acceptabile de liberalism” [Hillinger și Lapham, 1971, p. 1403]. Pasul următor este de a propune una acceptabilă: „liberalismul poate fi definit, în sens larg, ca dorința de a nu constrânge indivizii să accepte alegeri pe care nu le-au făcut voluntar. Din această definiție este vizibil că atunci când acțiunile unui individ nu afectează negativ bunăstarea altora, liberalismul este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acceptabilă: „liberalismul poate fi definit, în sens larg, ca dorința de a nu constrânge indivizii să accepte alegeri pe care nu le-au făcut voluntar. Din această definiție este vizibil că atunci când acțiunile unui individ nu afectează negativ bunăstarea altora, liberalismul este un caz particular al principiului Pareto.” [Hillinger și Lapham, 1971, p. 1403] Așadar, „singurul principiu general acceptat al liberalismului, departe de a intra în conflict cu principiul Pareto, este de fapt un caz special al acestuia” [Hillinger și Lapham
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu le-au făcut voluntar. Din această definiție este vizibil că atunci când acțiunile unui individ nu afectează negativ bunăstarea altora, liberalismul este un caz particular al principiului Pareto.” [Hillinger și Lapham, 1971, p. 1403] Așadar, „singurul principiu general acceptat al liberalismului, departe de a intra în conflict cu principiul Pareto, este de fapt un caz special al acestuia” [Hillinger și Lapham, 1971, p. 1403]. Această soluție condiționează drepturile individuale în următorul mod: un individ poate fi decisiv pe o pereche de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
special al acestuia” [Hillinger și Lapham, 1971, p. 1403]. Această soluție condiționează drepturile individuale în următorul mod: un individ poate fi decisiv pe o pereche de alternative doar dacă nu se opune nimeni preferinței lui pe acea alternativă, i.e liberalismul este definit ca paretianism în formă tare. Cum condiția Pareto slabă este un caz particular al condiției Pareto tari, evident, cele două (condiția Pareto slabă și condiția Pareto tare) vor fi compatibile. Pentru a fi mai clar, preferința socială va
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
permițând, așadar, cel puțin acele negocieri cu care toată lumea este de acord.” [Gibbard, 1974, p. 397] 4.3. Soluția Blau O abordare asemănătoare cu acea a lui Gibbard are Blau în (1975). Pentru început, Blau ia în discuție „întrebarea dacă liberalismul (i.e. condiția libertariană a lui Sen) este o asumpție rezonabilă” [Blau, 1975, p. 396]. Problema este că „fiecare dintre cele două persoane simte mai puternic în opoziție cu decizia privată a celuilalt decât pentru propria decizie privată. [...] că unul dintre
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
din preferința sa să conteze și, prin urmare, ea spune adevărul și numai adevărul, însă nu cere ca tot adevărul preferinței sale să conteze în ceea ce privește determinarea preferinței sociale.” [Sen, 1976, pp. 236-237] 5.2. Restricția Austeen-Smith În altă interpretare dată liberalismului, Austeen-Smith (1982) argumen tează că este suficient ca un singur individ liberal să-și exercite dreptul de veto pentru a face condiția Pareto inaplicabilă. Condiția Pareto devine în acest mod „condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi”. Într-o definire informală
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Condiția libertariană introdusă de Sen în (1970a), (1970b) acordă decisivitatea individuală pe „cel puțin o pereche” [Sen, 1970b, p. 153] de alternative (x-variante), nefiind însă clar dacă este vorba despre una sau mai multe. În (1977), Breyer denumea această condiție „liberalism pe probleme” [Breyer, 1977, p. 46] și elimina ambiguitatea definiției lui Sen, acordând „exact” [Breyer, 1977, p. 48] câte o decisivitate pentru fiecare individ. Pentru a putea lămuri problema numărului de decisivități, este necesară definirea a două concepte, cel de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]