5,376 matches
-
a hotărât să înceapă conflictul cu turcii. Anul 1473 este “anul cheie”, în care domnul refuză să mai trimită haraciul la Poartă, ceea ce însemna ruptura cu colosul de la sudul Dunării. Cu un an mai târziu, în 1474, călugărul Iacov de la mânăstirea Putna, copia, din porunca lui Ștefan cel Mare, un Sbornic, care cuprindea și Panegiricul împăraților Constantin și Elena, întocmit de patriarhul Eftimie de la Târnovo în secolul al XIV-lea. După cum remarca Emil Turdeanu, Panegiricul fusese destinat de Eftimie țarului bulgar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Primul și cel mai expresiv portret este, după Teodora Voinescu, cel din miniatura de pe fila din Tetraevanghelul de la Humor. Cel de-al doilea portret, făcut înainte de portretele din tablourile votive, este cel brodat pe un Epitrahil, care se păstrează la mânăstirea Putna. Este o reprezentare convențională a figurii domnului, “ruptă parcă din galeria de sfinți așezați unii sub alții în epitrahiile epocii.” Teodora Voinescu a considerat că portretele lui Ștefan cel Mare din tablourile votive de la Pătrăuți, Sfântul Ilie și Voroneț
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare. Și celelalte portrete pictate după moartea domnului ni-l înfățișează pe domn așa cum apare el în portretele pictate în tablourile votive, zugrăvite în timpul domniei sale. Un portret al domnului a fost realizat în marmură, în 1496, pe turnul arsanalei de la mânăstirea Vatoped, din Muntele Athos. Este un bazorelief săpat pe pisania așezată pe zidul arsanalei. Chipul domnului se aseamănă cu cele pictate la Voroneț, la Pătrăuți și la Dobrovăț, fără barbă, cu nasul drept și cu sprâncenele frumos arcuite, cu plete
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Chipul domnului se aseamănă cu cele pictate la Voroneț, la Pătrăuți și la Dobrovăț, fără barbă, cu nasul drept și cu sprâncenele frumos arcuite, cu plete bogate revărsate pe umeri. Este singurul portret săpat în piatră, realizat în afara Moldovei. La mânăstirea Zografu se mai află două portrete ale domnului. Unul se află în nartexul bisericii mânăstirii, realizat în secolul al XVIII-lea, care poartă inscripția: “Chipul lui Ștefan cel Mare, care a înființat Sfânta Mânăstire Zografu și ctitor al mânăstirilor Dobrovăț
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
barbă, cu nasul drept și cu sprâncenele frumos arcuite, cu plete bogate revărsate pe umeri. Este singurul portret săpat în piatră, realizat în afara Moldovei. La mânăstirea Zografu se mai află două portrete ale domnului. Unul se află în nartexul bisericii mânăstirii, realizat în secolul al XVIII-lea, care poartă inscripția: “Chipul lui Ștefan cel Mare, care a înființat Sfânta Mânăstire Zografu și ctitor al mânăstirilor Dobrovăț și Căpriana”. Cel de-al doilea portret a fost pictat în 1817 de un anume
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în piatră, realizat în afara Moldovei. La mânăstirea Zografu se mai află două portrete ale domnului. Unul se află în nartexul bisericii mânăstirii, realizat în secolul al XVIII-lea, care poartă inscripția: “Chipul lui Ștefan cel Mare, care a înființat Sfânta Mânăstire Zografu și ctitor al mânăstirilor Dobrovăț și Căpriana”. Cel de-al doilea portret a fost pictat în 1817 de un anume Mitrofanis și ni-l înfățișează pe domn, cu coroană mare pe cap, de sub care ies pletele negre, care cad
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La mânăstirea Zografu se mai află două portrete ale domnului. Unul se află în nartexul bisericii mânăstirii, realizat în secolul al XVIII-lea, care poartă inscripția: “Chipul lui Ștefan cel Mare, care a înființat Sfânta Mânăstire Zografu și ctitor al mânăstirilor Dobrovăț și Căpriana”. Cel de-al doilea portret a fost pictat în 1817 de un anume Mitrofanis și ni-l înfățișează pe domn, cu coroană mare pe cap, de sub care ies pletele negre, care cad pe umeri, și cu barbă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu coroană mare pe cap, de sub care ies pletele negre, care cad pe umeri, și cu barbă neagră. Portretul se află în pronaosul bisericii și are inscripția: “Ștefan, voievodul Moldovei, ctitor al Dobrovățului și al Căprianei și întemeietor al acestei mânăstiri. Pictura exterioară a bisericilor zidite în vremea lui Ștefan cel Mare a stârnit discuții în legătură cu începuturile ei. În urma cercetărilor efectuate de Sorin Ulea, acesta a ajuns la convingerea că pictura exterioară a început în timpul domniei lui Petru Rareș, în 1530
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satisfăcea anumite gusturi “populare”. Gorovei-Szekely, în monografia lor, arată că, din șase biserici care aparțineau unei anumite perioade, patru biserici fuseseră ridicate în primul rând pentru curțile domnești (Vaslui, Hârlău, Iași, Milișăuți), iar două, Putna și Pătrăuți erau bisericile unor mânăstiri. De aceea “Pictura exterioară a bisericilor moldovenești nu poate fi decât o operă de inspirație exclusiv aulică destinată să exprime, pentru văzul și înțelegerea tuturor măreția și splendoarea puterii monarhice”. Se poate ca Ștefan însuși să poruncească zugrăvirea fațadei vestice
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
secolului al XVII-lea, într-o scurtă cronică închinată domnilor Moldovei a alcătuit următoarele versuri: Pentru Ștefan acel Bun ce-au bătut războaie, De-au făcutu-ș de toate inemii spre voie. Prin ținuturi prin toate să văd a lui semne Mânăstiri și beserici ce-au fapt fără lene. Că numai prin sate și pre la orașe, Ce și prin munț și-n codrii lui Hristos sălașe Ce-au făcut zugrăvite de dau strălucoare, Să-i trăiască-n bun nume pomana supt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ce și prin munț și-n codrii lui Hristos sălașe Ce-au făcut zugrăvite de dau strălucoare, Să-i trăiască-n bun nume pomana supt soare. Marele cronicar Ion Neculce, însemna despre biserica de la Putna: “Și așe au fost făcut mânăstirea de frumoasă, tot cu aur poleită, zugrăvală, mai mult aur decât zugrăvală, și pre dinlăuntru și pre dinafară, ți acoperită cu plumbu.” Au fost și străini care menționau existența picturii exterioare. Solul rus, Frifon Korobeinicov, în 1593, considera că biserica
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ale originii împărătești a Mariei de Mangop, elemente care au stârnit atenția specialiștilor de artă bizantină medievală. De la Ștefan cel Mare au rămas și cele două steaguri brodate, cel din 1500, păstrat la Muzeul de Istorie Militară, și cel de la mânăstirea Zografu. Dacă mai adăogăm cele trei nebedernițe și un omofor, care se păstrează la Putna, ne dăm seama de valoarea extraordinară a acestui Muzeu de artă medievală românească. Veșmintele. Fastuoasă trebuie să fi fost și viața la curtea domnului Moldovei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Neamț, la Putna și la Humor. Cărți de cult au fost ferecate din porunca și pe cheltuiala domnului, iar ferecătura lor este o adevărată operă de artă: Ferecătura Tetraevanghelului de la Humor a fost făcută de un meșter care lucra în mânăstire, după cum o altă ferecătură de argint a fost făcută de călugărul Silvan de la Neamț. Decorația lor amintește, prin “atitudinea personajelor... opere contemporane din pictura murală și broderii.” De o deosebită valoare sunt cele două ripide, lucrate în argint, una aflându
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de pe mâner, și celelalte două aparținând unui membru al familiei domnului. Tot din vremea domniei lui Ștefan s-au păstrat și cinci clopote, două dăruite de către domn Voronețului, alte două dăruite Bistriței, în 1490 și 1494 și al cincilea dăruit mânăstirii Putna în 1490. O icoană, un triptic, reprezenta în mijloc pe Iisus, iar de o parte și de alta pe Maica Domnului și pe Sfântul Ioan Botezătorul. Se spune, după tradiție, că domnul a purtat-o cu sine în călătorii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și pe Sfântul Ioan Botezătorul. Se spune, după tradiție, că domnul a purtat-o cu sine în călătorii sau în campaniile militare. O altă icoană din vremea lui Ștefan cel Mare îl înfățișează pe Sfântul Gheorghe și se păstrează la mânăstirea Zografu de la Athos. Din epocă, s-au păstrat piese de mobilă la Moldovița, Humor și Voroneț, cu ornamente sculptate în lemn, în care se regăsesc motive gotice. Manuscrisele. O zestre impresionantă pe plan spiritual o reprezintă manuscrisele care s-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan cel Mare. Tipărindu-l pentru prima dată, Ioan Bogdan l-a intitulat Letopisețul de la Bistrița. Retipărindu-l în volumul Cronici slavo-române, P. P. Panaitescu s-a străduit să demonstreze că acest letopiseț nu a fost scris într-o mânăstire și atunci l-a intitulat Letopisețul anonim, deși anonim era și când a fost numit Letopisețul de la Bistrița. C. Chițimia a afirmat că Ștefan cel Mare s-a dovedit a fi ctitor în domeniul istoriografiei. Prima scriere despre trecutul Moldovei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan cel Mare aveau la îndemână, așadar, această zestre excepțională. Era nevoie să vină impulsul și să fie create condițiile materiale pentru copiere, lucrul la un manuscris durând cel puțin șapte luni. Ștefan cel Mare, prin daniile, prin scutirile acordate mânăstirilor, a creat condiții optime pentru desfășurarea unei impresionante activități cărturărești și artistice. Nu se știe și nici nu se va ști vreodată câte manuscrise au fost copiate în timpul domniei lui Ștefan, multe dispărând fără urmă. Așa cum remarca Mihai Berza, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Pierpont Morgan Library. Tetraevanghelele, atâtea câte sunt cunoscute ca fiind copiate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, toate au fost lucrate la porunca domnului, după anul 1473. C. Rezachevici a găsit și o explicație. Domnul a dăruit tetraevanghelele unor mânăstiri, biserici sau unor curți domnești de la Piatra, de la Huși, de la Hârlău, ceea ce “dovedește nu numai scopuri precise, ci și dorința de a atrage de partea sa biserica în opera de întărire a puterii centrale”. Explicația este greșită. Mai întâi, s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Explicația este greșită. Mai întâi, s-au copiat manuscrise și înainte de 1473. Dar, semnificativ pentru politica domnului față de biserică nu sunt tetraevenghelele, ci numărul privilegiilor de danie și de scutiri de dări pe care Ștefan îl dă celor patru mari mânăstiri: Neamț, Bistrița, Moldovița, Pobrata, până la 1473. Cele mai multe privilegii au fost acordate între 1457 și 1472. Domnii de dinainte de Ștefan au acordat, între 1446 și 1456, 33 de privilegii. Ștefan cel Mare a acordat 28 de privilegii între 1457-1472. Dacă e
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ne luăm după numărul privilegiilor, este evident că și înaintașii lui Ștefan au dorit să atragă de partea lor biserica. Ștefan mai acordă Moldoviței un privilegiu în 1473, după care urmează un gol, până în 1482, când se dă un privilegiu mânăstirii Neamț. După alți cinci ani, răstimp în care ni se spune că domnia era consolidată, domnul mai acordă alte trei privilegii ca, între 1499 și 1503, să mai dea opt privilegii. În schimb, domnul a dăruit ctitoriei sale de la Putna
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1499 și 1503, să mai dea opt privilegii. În schimb, domnul a dăruit ctitoriei sale de la Putna 12 privilegii între 1466-1480, ca să îi acorde alte 18 între 1487-1503, la care se adaogă alte nouă privilegii acordate bisericii de la Voroneț și mânăstirilor sale de la Tazlău și de la Dobrovăț. Dacă domnul a înzestrat bisericile cu danii și le-a acordat scutiri ca să atragă biserica de partea sa, asta s-a întâmplat în primii 16 ani de domnie. Nu cu manuscrisele câștiga încrederea călugărilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acesteia. Două puncte cheie pentru apărarea hotarelor, iar când e vorba de Chilia, s-a realizat și obținerea unor avantaje economice deosebite. Să fie întâmplător faptul că la un an și jumătate de la cucerirea Chiliei, domnul începe zidirea bisericii de la mânăstirea Putna ? Dacă domnul nu ar fi decis scrierea unor manuscrise și înainte de 1473, am putea bănui că nu a putut-o face din pricina boierilor. Dar nouă ni s-a păstrat doar o parte din zestrea de manuscrise copiate în timpul domniei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și boieri. Putna a ars în 1484, și este limpede că atunci au pierit multe comori de artă, printre care se numără și manuscrisele. Cronologic, primul manuscris este un Apostol cu însemnarea: Domnul “a dat de a scris acest Praxiu mânăstirii sale Zografu în Sfântul Munte Athos, în anul 6971 (1463)”. Să fi neglijat Ștefan cel Mare mânăstirile din țara sa ? Greu de crezut, iar faptul că acest manuscris a ajuns la Athos și apoi în Rusia, ar sugera ipoteza potrivit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
artă, printre care se numără și manuscrisele. Cronologic, primul manuscris este un Apostol cu însemnarea: Domnul “a dat de a scris acest Praxiu mânăstirii sale Zografu în Sfântul Munte Athos, în anul 6971 (1463)”. Să fi neglijat Ștefan cel Mare mânăstirile din țara sa ? Greu de crezut, iar faptul că acest manuscris a ajuns la Athos și apoi în Rusia, ar sugera ipoteza potrivit căreia Apostolul a ajuns până în vremea vremea noastră s-ar datora tocmai faptului că nu s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ipoteza potrivit căreia Apostolul a ajuns până în vremea vremea noastră s-ar datora tocmai faptului că nu s-a aflat la Putna în 1484. Al doilea manuscris, un Minei pe aprilie, s-a scris în 1467 la porunca domnului, pentru mânăstirea sa de la Putna, de către diaconul Nicodim. În același an, 1467, a fost copiat un Minei, cu însemnarea “Această lună august a scris-o Ștefan voievod, domn al țării Moldovei, cu mâna păcătosului Casian”. Casian a mai copiat în 1467 și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]