3,789 matches
-
Totuși această moștenire a trecut de la Tatăl asupra Fiului, iar de la Fiul s-a reîntors la Tatăl. Dar și apostolul ne-a dat să înțelegem în pasajul respectiv că Fiul este autor al tuturor acestor acțiuni, ca Unul care în măreția Lui le cuprinde pe toate, după cum le scrie el și romanilor despre Tatăl, zicând: Pentru că de la El și prin El și întru El sunt toate (Rom. 11, 26). În El s-a pornit începutul și izvorul ființei tuturora, adică din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
n. s. 107, p. 143) 44 înțelegând covârșitoarea dragoste a lui Dumnezeu, arătată neamului omenesc, striga și spunea: Așa a iubit Dumnezeu lumea (In. 3, 16). Uită-te cât de mare minune cuprind aceste cuvinte! Spune Așa, gândindu-se la măreția celor ce vrea să ne spună. De aceea își începe așa cuvântul său! Spune-ne Fericite Ioane, cum Așa? Spune-ne măsura, spune-ne măreția, învață-ne covârșirea cuvintelor pe care vrei să ni le spui! Așa a iubit Dumnezeu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
16). Uită-te cât de mare minune cuprind aceste cuvinte! Spune Așa, gândindu-se la măreția celor ce vrea să ne spună. De aceea își începe așa cuvântul său! Spune-ne Fericite Ioane, cum Așa? Spune-ne măsura, spune-ne măreția, învață-ne covârșirea cuvintelor pe care vrei să ni le spui! Așa a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Lui Cel Unul Născut L-a dat, ca tot cel ce crede în el să nu piară, ci să aibă viață
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
minunându-se de lucrul acesta și înțelegând covârșitoarea dragoste a lui Dumnezeu, arătată neamului omenesc, striga și spunea: Așa a iubit Dumnezeu lumea (In. 3, 16). Uită-te cât de mare minune cuprind aceste cuvinte! Spune Așa, gândindu-se la măreția celor ce vrea să ne spună. De aceea își începe așa cuvântul său! Spune-ne, Fericite Ioane, cum Așa? Spune-ne măsura, spune-ne măreția, învață-ne covârșirea cuvintelor pe care vrei să ni le spui! Așa a iubit Dumnezeu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
16). Uită-te cât de mare minune cuprind aceste cuvinte! Spune Așa, gândindu-se la măreția celor ce vrea să ne spună. De aceea își începe așa cuvântul său! Spune-ne, Fericite Ioane, cum Așa? Spune-ne măsura, spune-ne măreția, învață-ne covârșirea cuvintelor pe care vrei să ni le spui! Așa a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Lui Cel Unul Născut L-a dat, ca tot cel ce crede în el să nu piară, ci să aibă viață
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pentru mine toate cele cuvenite firii mele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la vânzarea lui Iuda, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 76) „Trebuie să ne minunăm și să ne înspăimântăm de măreția Întrupării care depășește orice înțelegere. Gândește-te ce lucru mare ar fi să vezi că se coboară soarele de pe cer, că aleargă pe pământ și că trimite razele sale tuturor celor de aici. Iar dacă s-ar întâmpla aceasta cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
II-a, CXIII, în PSB, vol. 2, p. 296) „Puterea de admirație a minții omenești se simte cu totul depășită și puținătatea unei înțelegeri muritoare nu vede cum ar putea gândi și pricepe că această Putere atât de mare a măreției dumnezeiești, acest Cuvânt al Tatălui însuși, această Înțelepciune a lui Dumnezeu, prin Care a fost creat tot ce se vede și ce nu se vede, a fost în stare - trebuie s-o credem - să ia ființă în granițele strâmte ale
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
trupului smereniei noastre, prin întruparea cea pentru noi”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia XIII, în PSB, vol. 29, p. 290) „După cum nici eonii cei de sus, nici cei de jos nu pot cuprinde și înțelege măreția lui Dumnezeu, tot așa nici lumile cele de sus, nici cele de pe pământ, nu pot să cuprindă cu mintea subțirimea lui Dumnezeu, cum s-a micșorat printre cei mici și slabi. Că precum de neînțeleasă este măreția Sa, tot așa
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cuprinde și înțelege măreția lui Dumnezeu, tot așa nici lumile cele de sus, nici cele de pe pământ, nu pot să cuprindă cu mintea subțirimea lui Dumnezeu, cum s-a micșorat printre cei mici și slabi. Că precum de neînțeleasă este măreția Sa, tot așa și subțiimea Sa”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXXII, 7, în PSB, vol. 34, p. 238) „Căci era Dumnezeu după fire și S-a făcut trup. În acestea constă întreaga taină a lui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
plăsmuiască. Pe ce s-ar fi întemeiat? Pe talentul lor oratoric? Dar erau niște oameni neînvățați! Pe mulțimea banilor? Dar nu aveau nici toiag, nici încălțăminte. Pe faima neamului? Dar erau oameni de jos și din oameni de jos. Pe măreția locului lor de naștere? Dar erau niște sate neînsemnate. Pe mulțimea numărului lor? Dar nu erau mai mult de unsprezece oameni și aceștia împrăștiați. Pe făgăduielile învățătorului? Care făgăduieli? Dar dacă n-a înviat, nici făgăduielile nu mai puteau fi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
A șezut de-a dreapta Sa; și care cuvânt ar putea reprezenta aceasta? Pe cel de pe pământ, pe cel mai fără de glas decât peștii, pe cel ce a fost jucăria demonilor, privește unde l-a ridicat. Cu adevărat că aceasta e măreția cea prea înaltă a puterii Lui. Și privește încă unde l-a ridicat: în ceruri, zice, și l-a făcut superior întregii naturii create, mai presus decât toată începătoria și stăpânirea. Cu adevărat că pentru cunoștința sa exactă, noi avem
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu mult mai mari și cu mult mai cu neputință de rostit prin cuvânt sunt bunătățile făgăduite celor ce au mers pe calea virtuții, după mutarea lor de aici în veacul viitor! Fericitul Pavel, ca să ne înfățișeze în câteva cuvinte măreția lor covârșitoare, spune: Acelea pe care ochiul nu le-a văzut și urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit, pe acelea le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El (I Cor. 2
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Duhul și stând la masa lui Hristos, după ce am primit credința în El”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Noua, în PSB, vol. 38, p. 299-300) „De bună seamă, ne putem face o idee în legătură cu măreția Duhului și în legătură cu neîntrecuta Lui putere luând aminte la semnificația numelor, la măreția lucrărilor și la binefacerile Lui față de noi și față de întreaga lume. Este numit Duh (ca și Tatăl și Fiul) în textele: Duh este Dumnezeu (In. 4, 24
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Noua, în PSB, vol. 38, p. 299-300) „De bună seamă, ne putem face o idee în legătură cu măreția Duhului și în legătură cu neîntrecuta Lui putere luând aminte la semnificația numelor, la măreția lucrărilor și la binefacerile Lui față de noi și față de întreaga lume. Este numit Duh (ca și Tatăl și Fiul) în textele: Duh este Dumnezeu (In. 4, 24), și Hristos, Domnul, este Duhul vieții noastre (Plângerile lui Ieremia IV, 20). Este
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lui, ce sunt cele șapte candele, ce sunt cele șapte pâlnii la cele șapte candele, ce sunt cei doi măslini și de ce se află de-a dreapta și de-a stânga lămpii? Răspuns: Cuvântul proorocesc, descriind de departe, în chip simbolic, măreția prealuminată și suprastrălucită a Sfintei Biserici, a zugrăvit vedenia aceasta astfel, voind să arate, cred, înțelesul tainei celei noi a ei. Deci candelabrul cu totul de aur este Biserica atotlăudată a lui Dumnezeu, curată și neîntinată, neprihănită și nealterată, nemicșorată
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
învierea; noaptea adoarme, ziua înviază; ziua pleacă, noaptea vine. Să luăm fructele! Cum și în ce chip crește sămânța? A ieșit semănătorul și a aruncat în pământ pe fiecare din semințe; acestea, căzând în pământ, uscate și goale, putrezesc; apoi măreția purtării de grijă a Stăpânului le înviază din stricăciune; și dintr-o sămânță cresc mai multe și fac rod. Să vedem semnul minunat, care se petrece în ținuturile din răsărit, adică în acelea din Arabia. Este acolo o pasăre, care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la plinirea a cinci sute de ani. Mai putem socoti oare mare și minunat lucru dacă Creatorul lumii va învia pe toți aceia care I au slujit cu cuvioșie în încrederea bunei credințe, când chiar printr-o pasăre ne arată măreția făgăduinței Lui?” (Sf. Clement Romanul, Epistola către corinteni (I), cap. XXIV, 1-5, cap. XXV, 1-5, cap. XXVI, 1, în PSB, vol. 1, p. 66-67) „Nu este, cu alte cuvinte, mai greu să începi ceea ce nu este, decât să repeți ceea ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
l-am ucis pe [Ahaz]ia fiul lui [Ioram] și din casa lui David” (KAI 310, liniile 7-9). În concluzie, întinderea reală a regatului lui David pare să fi fost modestă, limitată la zona Iudeii, în timp ce apare cu totul neverosimilă măreția regatului davidic celebrată de relatarea biblică. În urma unei lupte de succesiune, Solomon urcă la tronul tatălui său David (1Rg 1-2). În relatarea biblică, Solomon este figură idealizată, caracterizată prin unele stereotipe clasice: rege înzestrat cu o mare înțelepciune, constructor de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
la tronul tatălui său David (1Rg 1-2). În relatarea biblică, Solomon este figură idealizată, caracterizată prin unele stereotipe clasice: rege înzestrat cu o mare înțelepciune, constructor de temple și palate, organizator al cultului și al statului. Până acum câțiva ani măreția domniei sale părea confirmată de descoperirea porților de intrare și a palatelor unor orașe imponente precum Hazor, Ghezer și Meghido. Recent însă, pe baza unei noi datări a ceramicii, aceste edificii au fost datate în secolul al IX-lea î.C.
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
unor orașe imponente precum Hazor, Ghezer și Meghido. Recent însă, pe baza unei noi datări a ceramicii, aceste edificii au fost datate în secolul al IX-lea î.C. (Finkelstein, Silberman, 2002, pp. 195-203), punând astfel capăt oricărei certitudini cu privire la măreția regatului lui Solomon. La moartea lui Solomon, „separarea” regatului unit în două părți, Israelul la nord și Iuda la sud, este prezentată de Biblie ca un eveniment greșit din punct de vedere politic și păcătos din punct de vedere religios
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
materiale descoperite prin săpăturile din Samaria, în special prin ornamentele din fildeș. Aceste legături culturale au influențat și domeniul religios, precum vom vedea în paragraful dedicat cultului zeului Baal în Israel (cf. Cap. 3, pp. 44-46). O ulterioară mărturie a măreției pe care a dobândit-o regatul lui Israel în timpul lui Omri este dată de stela regelui moabitean Meșa, în care se afirmă că regelui lui Israel, Omri, „l-a oprimat pe Moab pentru multe zile”(KAI 181, liniile 4-5). Fiul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Yhwh și doar el poseda caracterele divine ale puterii și binecuvântării la nivel maxim. Prezența unei divinități feminine (Așera) alături (și în subordinea) de Yhwh, concretizare și manifestare a bunăvoinței și binecuvântării divine, nu face altceva decât să confirme, atât măreția și supremația zeului Yhwh, cât și absența monoteismului. Nicio altă divinitate nu era comparabilă cu Yhwh, dar nu existau motive religioase serioase pentru a nega existența altor divinități, dat fiind că prezența însăși a regelui și a templului garantau superioritatea
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
tocmai pentru că este creat după „chipul și asemănarea lui Dumnezeu” (Gen 1,26-27), a primit mandatul de a stăpâni animalele (Gen 1,28) și a se îngriji de toate lucrurile create (Gen 2,15). Antropologia biblică atestă însă că, în ciuda măreției demnității sale, omul experimentează o limită imposibil de depășit, moartea (Gen 2-3), percepută ca destin necruțător și graniță de netrecut a propriei ființe (Qoh 9,2-4). Toate acțiunile religioase ale persoanei au loc doar în timpul existenței sale pământești, de la naștere
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
ca un joc al unei ființe supranaturale. În comentariul său la Buddhavaṃsa, Buddhaghoșa împarte tradițiile referitoare la viața legendară a Preafericitului în trei categorii: Dūrenidăna, care se întinde de la momentul în care viitorul Śăkyamuni primește de la Dīpaṃkara prima promisiune a măreției lui viitoare până la ultima sa renaștere în cerul zeilor Tuśita; Avidūrenidăna, care cuprinde viața Învățătorului de la coborârea lui din cer până la înălțarea la demnitatea de Buddha deplin; Santikenidăna, în sfârșit, ce cuprinde toată partea ulterioară a vieții Iluminatului până în momentul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
termenul definea un mormânt sub forma unei movile cu un stâlp sau o coloană. Conservarea rămășițelor pământești ale unor regi sau eroi în construcții funerare era o veche practică indiană, și buddhiștii au luat-o drept model. Stūpa reamintea eterna măreție a întemeietorului și făcea ca amintirea lui să fie simțită întrun mod mai tangibil. În buddhism, stūpele devin construcții cu formă conică, de mari dimensiuni, așezate pe temelii rotunde sau pătrate. Ele sunt monumente comemorative și uneori marchează evenimente celebre
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]