18,601 matches
-
vreți din ce am zis", este o parte din interviul postat de jurnalistul Radu Buzăianu pe blogul personal. La trei ani distanță de la acest interviu, Mircea Diaconu a fost întrebat din nou dacă își dorește să ajungă conducătorul țării noastre. Maestrul a afirmat că "trebuie să-ți vezi lungul nasului", adăugând că nu se poate discuta de așa ceva fără să existe "forțe importante care să susțină un astfel de demers".
Mircea Diaconu, președinte al României. "S-a înregistrat?" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30067_a_31392]
-
Anca Murgoci Fiica maestrului Mircea Diaconu a vorbit despre victoria obținută de tatăl său la alegerile europarlamentare. Cheia succesului a fost reprezentată de sincertate și dragoste față de țară. A fost minunat. Chiar dacă am rămas acasă, am urmărit fiecare întâlnire a tatălui meu cu oamenii
Ana Diaconu, dezamăgită de rezultatele alegerilor europarlamentare. Vezi de ce by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30088_a_31413]
-
da Rimini și Paolo di Malatesta, Anna Karenina și Vronski, Catherine și Heathcliff, Scarlet O'Hara și Rhett Butler, Shakespeare și Doamna bruna din sonete (deși se zvonea că acesta ar fi fost un barbat), Șeherezada și califul ei ucigaș, Maestrul și Margareta. Cobră a fost cel dintâi povestitor dintre noi doi, fără să fi trebuit să tragem la sorți, incepand cu istoria să favorită: povestea Maestrului și a Margaretei. Firește că spusele noastre, desi narau firul canonic al poveștii respective
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
se zvonea că acesta ar fi fost un barbat), Șeherezada și califul ei ucigaș, Maestrul și Margareta. Cobră a fost cel dintâi povestitor dintre noi doi, fără să fi trebuit să tragem la sorți, incepand cu istoria să favorită: povestea Maestrului și a Margaretei. Firește că spusele noastre, desi narau firul canonic al poveștii respective, sunau, totuși, altfel decât în istoria lor de origine, fiind niște variante îmbogățite sau, dimpotrivă, împuținate, aceasta depinzând de propria noastră pofta de a povesti și
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
dimpotrivă, împuținate, aceasta depinzând de propria noastră pofta de a povesti și de improvizațiile fanteziei binevoitoare sau nu. De pildă, Margareta din varianta Cobrei nu zbura pe un vier deasupra Moscovei, ci pe un crocodil înțelept, cu gura cusuta, iar Maestrul locuia într-un chioșc aflat într-o grădină japoneză cu nuferi! Mai tarziu, după plecarea noastră din Casă cu păpuși, l-am întrebat pe Cobră de unde scornise asemenea ciudățenii, dar nici el nu stia. Spunea, însă, ca o dată scrise, poveștile
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
umbrelei și a mașinii de cusut o percepură că pe o glumă proastă, iar amorul dintre cele două statui, Sfincsa și Colosul, li se păru caraghios. Despre Romeo și Julieta conchiseră că este o poveste obișnuită, iar despre cea a Maestrului și a Margaretei, că este desueta. Ar fi voit mai multe amănunte despre Rimbaud și Verlaine, înfățișați, cel dintâi - ca o demoazela fatală, iar cel de-al doilea - ca un țap întunecat, dar istoria spusă de noi era atâta cât
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
dramatic; nimic, așadar, din această activitate de dramaturg nu are caracter de "violon d'Ingres". Formula dramatică predilectă a lui Valjan a fost comedia într-un act, semn al unei indeniabile stăpâniri a meșteșugului, ceea ce cheamă în minte numele unui maestru al genului scurt și, deopotrivă, al comediei: Caragiale. Se poate spune că toți dramaturgii care au ilustrat genul comic se trag din Caragiale, iar Valjan nu face, într-o privință, nici el excepție: dramaturgul își întemeiază arta pe darul înnăscut
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
arta pe darul înnăscut și bine antrenat al observației și își ia distanță față de personajele pe care le creează. Chiar această filiație avea să o conteste Tudor Arghezi, într-un Medalion Valjan, publicat în "Vremea" (1936), cu nedrepte caracterizări la adresa maestrului, coborât pentru a scoate în evidență subtilitatea artei presupusului discipol: "N-aș putea să identific, însă, preferința din care domnul Valjan se socotește într-un interviu ucenicul lui Caragiale. Am avut plăcerea, de care nu se pot bucura mulți din
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
mediu." Dramaturgul este liber să-și ia bunul său (subiectele, personajele) de unde le găsește, iar locul unde le găsește este viața însăși pe care o observă și asupra căreia reflectează cu seriozitate. Această seriozitate îl desparte întrucâtva pe Valjan de maestrul său, pentru că induce un alt tip de atitudine și de reflecție artistică. Caragiale este, în ciuda caracterului de două ori datat al comediilor sale (o dată prin raportare la contemporani, apoi prin raportare la o sumă de virtuți și defecte ale românilor
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
ani, în chiar inima acestuia, când am fost angajat de Paul Georgescu la "Gazeta literară", în toamna lui 1958, întâi corector și apoi redactor. Era acolo un spațiu de intense contacte, frecventat de mai toți scriitorii timpului, de la începători la maeștri. Odată ne-a vizitat redacția Tudor Arghezi, flancat de îngerul ocrotitor Baruțu, întâmplare memorabilă pentru cei care am trăit-o, evenimentul cel mai însemnat, pot spune acum, din existența de paisprezece ani a acelei publicații. Dar încă înainte de a fi
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
Adrian Popescu 1. Ne-am dus să-i vedem mormântul însoțiți de prietenii noștri romani, Michele &Carmen. L-am găsit destul de greu, era spre zidul nordic, -,,vicino con Shelley’’- cel înecat în Marea Tireniană, maestrul lui iubit.,,Sorry!’’ ,,Spirit is Leif’’ - începea poemul de pe piatra tombală a lui Gregory . Chica sa de adolescent rebel și-a păstrat-o toată viața, abia când era foarte bătrân, o avea desfrunzită de vântul iernii, venind dinspre mare, pe
Ultimul beatnik la Roma by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/2895_a_4220]
-
și închipuitele bacante dâmbovițene Claudia Golea, Ioana Baetica și Cecilia Ștefănescu, pe de alta, vine nu numai din izbitoarea denivelare artistică; ci și din modul radical deosebit în care bucuriile cărnii se amestecă în cele ale scriiturii. La cei doi maeștri, proza respiră erotic și atracția sexuală împinge lumea înainte. Universul cărții e organic la propriu și la figurat, membrele anatomice realizând o dublă copulație, stilistică și biologică. Romanele pulsează după ritmul interior al personajelor, inspiră și expiră aerul acestora, devin
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
științifică ori artistică, în jurul căruia se construiește perspectiva operei. Inși izolați, refuzând comunicarea cu semenii, ei se autocondamnă la neputință și fatalism prin bizareria comportamentului lor. Un savant se consideră în felul său și Reger, eroul romanului Alte Meister (Vechi maeștri) (1985); Premiul Médicis pentru versiunea franceză, 1988), umanistul care nu se poate gândi la foiletoanele sale muzicale destinate ziarului londonez ,Times" decât în ambianța galeriei vechilor maeștri de la Kunsthistorisches Museum. O continuă opoziție între ,ieri" și ,azi", între ,bine" și
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
savant se consideră în felul său și Reger, eroul romanului Alte Meister (Vechi maeștri) (1985); Premiul Médicis pentru versiunea franceză, 1988), umanistul care nu se poate gândi la foiletoanele sale muzicale destinate ziarului londonez ,Times" decât în ambianța galeriei vechilor maeștri de la Kunsthistorisches Museum. O continuă opoziție între ,ieri" și ,azi", între ,bine" și ,rău" dezvăluie nemulțumirile elitistului Reger. Pornirea mizantropului se îndreaptă împotriva tuturor valorilor consacrate. Aflat la vârsta senectuții înaintate, nimic nu scapă înverșunării sale cârcotașe, de la sistemul politic
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
mod cert, pentru noi, pentru publicul românesc, Furtwaengler se constituie într-o prezență cu totul semnificativă în contextul dinamicii vieții muzicale a secolului trecut. Ne amintea domnul Octavian Lazăr Cosma - moderatorul momentelor lansării, al intervențiilor vorbitorilor - faptul că la invitația maestrului George Georgescu, directorul de atunci al Filarmonicii, Furtwaengler a fost prezent pe scena Ateneului Român în Bucureștii anilor interbelici. Fermecătoare personalitate a acelui timp, rafinată muziciană, subtilă în scrierile sale, doamna Cella Delavrancea l-a considerat a fi cel mai
Scrierile lui Furtwaengler by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11079_a_12404]
-
Ruxandra Cesereanu Cum pot să fie pedepsiți ateii, corupții, delatorii, intriganții și cine poate să îi pedepsească adecvat? De obicei, Dumnezeu face acest lucru. în romanul Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov, însă, Satana (și trupa sa de intervenție) este cea care pedepsește și sancționează în funcție de culpă. Acest lucru se întâmplă întrucât (auto)mitologizării negre a aparatului de represiune (care a cultivat programatic spaima cetățenilor față de NKVD
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
căror funcție este tocmai aceea de a contracara minciuna instaurată de societatea totalitară sovietică. Este cât se poate de inedită această mitologie diavolească (igienizatoare, cum am precizat) și ea trebuie înțeleasă ca având background-ul politic sugerat de Bulgakov. Romanul Maestrul și Margareta are, în mod evident, componente bogomilice: acestea creează o ramificație complexă, care se verifică în structura duală a romanului - pe de o parte, istoria lui Hristos (Yeshua Ha Nozri din Yerushalaim) relatată de un scriitor neagreat de regimul
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
Margareta are, în mod evident, componente bogomilice: acestea creează o ramificație complexă, care se verifică în structura duală a romanului - pe de o parte, istoria lui Hristos (Yeshua Ha Nozri din Yerushalaim) relatată de un scriitor neagreat de regimul comunist (Maestrul, sinteză simbolică a scriitorilor disidenți și opozanți din URSS), pe de altă parte istoria diavolilor care, însă, nu îl neagă pe Dumnezeu, ci îl recunosc pe Acesta și îi fac pe oamenii indiferenți sau atei să ajungă să îl recunoască
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
fratele mai mic; iar fratele mai mic era dator să recunoască primordialitatea fratelui mai mare. Woland îl recunoaște pe Hristos, dacă nu ca frate mai mare al lui, cel puțin ca egal; în orice caz, împlinește cererea lui Hristos ca Maestrului să îi fie dăruită odihna (și împlinirea dragostei în eternitate alături de Margareta), iar Pilat din Pont să fie iertat. Nu în zadar, romanul Maestrul și Margareta are ca motto câteva versuri celebre din Faust de Goethe, mai exact autoportretul lui
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
mai mare al lui, cel puțin ca egal; în orice caz, împlinește cererea lui Hristos ca Maestrului să îi fie dăruită odihna (și împlinirea dragostei în eternitate alături de Margareta), iar Pilat din Pont să fie iertat. Nu în zadar, romanul Maestrul și Margareta are ca motto câteva versuri celebre din Faust de Goethe, mai exact autoportretul lui Mefisto: , Cine ești tu, la urma urmei, spune?/ O parte din acea putere/ Ce veșnic răul îl voiește/ Și veșnic face numai bine". Dacă
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
metamorfotică (schimbându-i, adică, creierul de om nou, delobotomizându-l), dar cel care îl va iniția profund și blând (printr-un fel de al doilea botez, spiritual), sfătuindu-l să nu mai scrie versuri proletcultiste (,oribile"), după cum recunoaște Bezdomnîi însuși) este Maestrul. Datorită acestei inițieri, Bezdomnîi redescoperă valorile și principiile adevărate ale existenței: moartea, ucenicia, prietenia, filozofia. Nu este de mirare, de aceea, că, în finalul romanului, după ce a devenit ucenicul Maestrului, Ivan Bezdomnîi este melancolicul, solitarul și profundul profesor de filozofie
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
mai scrie versuri proletcultiste (,oribile"), după cum recunoaște Bezdomnîi însuși) este Maestrul. Datorită acestei inițieri, Bezdomnîi redescoperă valorile și principiile adevărate ale existenței: moartea, ucenicia, prietenia, filozofia. Nu este de mirare, de aceea, că, în finalul romanului, după ce a devenit ucenicul Maestrului, Ivan Bezdomnîi este melancolicul, solitarul și profundul profesor de filozofie Ponîrev. Făptura sa a fost atât de zguduită din temelii, încât și la fostul său nume a trebuit să renunțe. Satana l-a făcut să iasă din starea de lobotomizat
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
solitarul și profundul profesor de filozofie Ponîrev. Făptura sa a fost atât de zguduită din temelii, încât și la fostul său nume a trebuit să renunțe. Satana l-a făcut să iasă din starea de lobotomizat al regimului comunist, iar Maestrul l-a făcut să descopere dimensiunea metafizică a existenței. Trupa de diavoli este, însă, mult mai complicată, alcătuită fiind din indivizi punitivi față de tot felul de vicii ale cetățenilor sovietici: Koroviev, Azazello, Behemoth ori Hella vor aplica pedepse muritorilor găunoși
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
aplica pedepse muritorilor găunoși din Moscova, în funcție de defectele acestora, dar și de propria lor fantezie (căci diavolii bulgakovieni sunt inventivi și se adaptează după viciile păcătoșilor). Deși romanul doar sugerează atmosfera totalitară, repere există destule în acest sens. Neînțelegând dispariția Maestrului, Margareta bănuiește, de pildă, că acesta a fost deportat, semn că deportarea era legată de locuitorii care dispăreau fără nici o explicație din lumea vizibilă. Deportarea este, însă, doar o primă etapă a represiunii; în cazul suspiciunii Margaretei în privința sorții Maestrului
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
Maestrului, Margareta bănuiește, de pildă, că acesta a fost deportat, semn că deportarea era legată de locuitorii care dispăreau fără nici o explicație din lumea vizibilă. Deportarea este, însă, doar o primă etapă a represiunii; în cazul suspiciunii Margaretei în privința sorții Maestrului, Bulgakov se referea, însă, cât se poate de limpede, nu la deportare, ci la detenție politică. Iar atunci când Azazello o acostează pentru a o convinge să devină regina balului Satanei, Margareta suspectează la început că va fi arestată (întrucât ea
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]