3,802 matches
-
lui Daicoviciu et al. (1991) au fost construite pe fundații noi, au preluat de la acesta sistemul "epocal-cronologic" de periodizare, acela de segmentare a timpului istoric în epoci generice (veche, modernă, contemporană). O variație a acestui sistem este avansată de M. Manea, A. Pascu și B. Teodorescu (1993, p. 10): Tabel 33. Periodizare postcomunistă a istoriei (universale, continentale și naționale) Epoca Universal Continental Național Preistoria 4-3 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. Protoistoria Mil. II î.Hr. Mil. II î.Hr. Antichitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
căpitanul Valter Mărăcineanu" (Almaș, 1994, pp. 102-103; Cristescu et al., 1994, p. 66), la care se adaugă numele lui Dimitrie Giurescu, Constantin Ene și a altor "zece mii de eroi [care au plătit] "tributul de sînge" la Grivița, Rahova și Smîrdan" (Manea și Teodorescu, 1993, p. 6). În afară de aceste epurări punctuale și completări specifice, discursul cu privire la independența național-politică și social-populară se desfășoară în linii mari pe coordonatele stabilite de istoriografia național-comunistă. II. Discursul polifonic (post-1998). Direcția conservatoare a vechii gărzi istoriografice a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Hurezeanu, Elisabeta, Smarandache, Gheorghe și Totu, Maria. Istoria modernă a României: manual pentru clasa a IX-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1990. Panaitescu, Petre P. Istoria românilor: pentru clasa a VIII-a secundară. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1993. Manea, Mihai și Teodorescu, Bogdan. Istoria românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a XII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Almaș, Dumitru. Istoria românilor: manual pentru clasa a IV-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Cristescu, Octavian
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românilor: manual pentru clasa a IV-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Cristescu, Octavian, Pasailă, Vasile, Teodorescu, Bogdan și Tomi, Raluca. Istoria Românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a VIII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Manea, Mihai și Teodorescu, Bogdan. Istoria românilor de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Manea, Mihai, Pascu, Adrian T. și Teodorescu, Bogdan. Istoria românilor: din cele mai vechi timpuri pâna la revolutia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a VIII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Manea, Mihai și Teodorescu, Bogdan. Istoria românilor de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Manea, Mihai, Pascu, Adrian T. și Teodorescu, Bogdan. Istoria românilor: din cele mai vechi timpuri pâna la revolutia din 1821: manual pentru clasa a XI-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1997. Burlec, Liviu. Istoria romanilor. Manual pentru clasa a IV
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a IV-a. București: Teora. 1998. Vulpe, Alexandru, Păun, Radu G., Băjenaru, Radu și Grosu, Ioan. Istoria Românilor VIII [pe pagina de gardă figurează titlul mai convențional Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a]. București: Sigma. 1999. Dumitrescu, Nicoleta, Manea, Mihai și Niță, Cristian. Istoria românilor. Manual pentru clasa a XII-a. București: Humanitas Educațional. 1999. Mitu, Sorin, Copoeru, Lucia, Țîrău, Liviu, Țârău, Virgiliu și Pecican, Ovidiu. Istoria românilor: manual pentru clasa a XII-a. București: Sigma. [Ediția a doua
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-a. București: All Educațional. 2005. Petrescu, Florin. Istoria evreilor. Holocaustul. Manual pentru liceu. București: Editura Didactică și Pedagogică. 2006. Giurescu, Dinu Constantin, Berciu-Drăghicescu, Adina și Grigore, Simona Daniela. Istorie: manual pentru clasa a IV-a. București: Sigma. 2007. Barnea, Alexandru, Manea, Vasile Aurel, Palade, Eugen și Teodorescu, Bogdan. Istorie. Manual pentru clasa a XII-a. București: Corint. 2008. Dobrincu, Dorin, Grosescu, Raluca și Stamatescu, Mihai. O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu. Iași: Polirom. 2008. Petre, Zoe, Căpița, Laura
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ziua ar trebui să știe versul dintr-o celebră fabulă a lui Grigore Alexandrescu, și anume că „Gloria străbunilor pe străbuni cinstește”! Plagiatul În muzică În ultimii ani, au apărut cazuri de plagiat și În muzică. Astfel, cunoscutul autor de manele, Costi Ioniță, a fost acuzat de faptul că refrenul cântecului Dominus, cu care autorul s-a calificat la finala națională Eurovision, este plagiat după Ty Prosti, o piesă a formației Hi-Fi din Rusia. În urma unui articol din Evenimentul zilei pe
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sine: Se schimbă lumea azi din temelie, Din rău în tot mai rău se primenește, De cinste nimeni nu mai pomenește, Iar munca a ajuns anomalie. Escrocii toți formează "lumea bună” Căci ne conduc abjectele lichele Iar cântecul sucombă în manele Și-i adevăr suprem orice minciună. Doar crima-i zilnic popularizată Iar viciul este proclamat virtute Cât Iago-și țese, pe ascuns, cabala Toți asasinii ies basma curată Și cauzele tot (toate) sunt pierdute Iar caii Apocalipsei rup zăbala. Poezia îl
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de Vito și Andra. Graficul 6. Cântăreții preferați ai copiilor de 7-10 ani EMBED Excel.Chart.8 \s Trei constatări apar ca evidente: Numai 5% dintre copii nu au idoli din rândul cântăreților. ● Topul cântăreților este dominat de cântăreții de manele. Nici un cântăreț român clasic de muzică ușoară sau populară nu obține peste 1% dintre opțiunile copiilor (apud Dorel Abrahan, coordonatorul principal al anchetei). În schimb, atunci când este vorba de oameni de cultură, clasamentul rezultat din preferințele copiilor (7-10 ani) are
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
răsuflați, care au fost șutați la vot și acum se reinventează cu sprijinul mafiei de partid, nici demoazele boite care sar din paturile politicienilor direct pe locuri eligibile sau papagali nesimțiți care se îmbată și fac scandal în baruri de manele. Și, trebuie spus, nici fiica președintelui nu ar avea ce căuta aici, pe locuri servite, chiar dacă ar dovedi calități politice reale și un cursus honorum impecabil în partid. Contrar isteriei mediatice, când a vorbit de europarlamentare, Alina Mungiu-Pippidi nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
având în vedere interesele noastre de ieșeni în condițiile în care sprijinul dat "civililor" de calitate (Cristian Preda și Monica Macovei) înseamnă și un vot în alb dat pușlamalelor de partid care se îmbată și fac scandal în baruri de manele. Eu unul, am cam obosit să tot votez, cum se zice, "ținându-mă de nas". Dumneavoastră nu? 11 iunie 2009 Se vor împlini în acest an, pe 15 iunie, 120 de ani de la trecerea în veșnicie a lui Mihai Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și acuze pătimașe aduse conspirației mondiale împotriva literaturii române, după nenumărate episoade și versiuni, povești și conjuncturi ale insucceselor la obținerea Premiului Nobel pentru Literatură a vechilor nominalizați (Lucian Blaga, Mircea Eliade, Nichita Stănescu), după copioase speculații că numai Norman Manea ar avea susținerea logistică necesară pentru așa ceva, Herta Müller a adus, precum o celebră eroina a lui Saacher-Masoch, o șfichiuitoare, dar frisonantă, asurzitoare liniște. Din fericire, în cazul Hertei Müller, cutuma discutabilă, de un stângism conformist al Academiei Suedeze, ca
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
teren și, înainte de intrarea în Podul Iloaiei, cotiți strategic la stânga. După doar o jumătate de oră de mers pe un drum desfundat, veți ajunge la o lume în afara lumii, unde televiziunile de știri nu au niciun efect, dar unde ajunge maneaua lui Guță, care ignoră nerușinatele manipulări media lipsite de respect pentru oamenii inteligenți, unde lumea judecă fără patimă și fără idei preconcepute o realitate pe care nu prea o înțeleg. Unde lumea votează, după slujba de duminică, din bun-simț pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
împroșcând ură, orori și vulgaritate te sufocă pur și simplu. Există semeni de-ai noștri, mai puțin atinși de efectul civilizator al educației sau al culturii, care își fac un titlu de glorie din animalitatea lor stridentă. Fotbaliști care răcnesc manele la chiolhanul de după evitarea retrogradării, falși idoli de mucava, care, de dragul ratingului și a "vizibilității", își ridică poalele în direct, oameni politici puși pe furat și căsăpit care iau constant în derâdere particula de sapiens atașată etichetei de om (nu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
oarecum să-l garanteze sută la sută pe cel aclamat neobosit de nuntași (care au stat toată noaptea cu telefoanele pornite ca să se împărtășească cultural și rudele de la bulău), Cătălin Ștefănescu a făcut o pledoarie a dreptului la existență al manelelor ca fenomen social. De acord, firește, dar aici intrăm în alt orizont de discuție, unde adie poncifele și insurgențele de blog ale stângii intelectuale. Grup politic din care, mă grăbesc să mărturisesc, face parte, în Occident, majoritatea zdrobitoare a celor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
stângii intelectuale (nu neapărat al "stângii Bamboo" cum a fost autohtonizată, ironic, celebra gauche caviar franțuzească), reprezentată astăzi de grupul clujean de la www.criticatac.ro, este unul demn de luat în seamă. Chiar chestiunea lecturii sociale a impactului pe care manelele îl au asupra societății noastre, precum și prejudecățile "elitelor" asupra acestei forme triviale, dar populare, de exprimare muzicală, a fost prezentat, extrem de interesant pe respectiva platformă. Astfel încât, atunci când Cătălin Ștefănescu vorbește despre manele, nu vorbește neapărat despre valoarea lor muzicală, cât
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Chiar chestiunea lecturii sociale a impactului pe care manelele îl au asupra societății noastre, precum și prejudecățile "elitelor" asupra acestei forme triviale, dar populare, de exprimare muzicală, a fost prezentat, extrem de interesant pe respectiva platformă. Astfel încât, atunci când Cătălin Ștefănescu vorbește despre manele, nu vorbește neapărat despre valoarea lor muzicală, cât antropologică și socială. Ca să-i răspund pe scurt, pentru că văd că risc să construiesc și eu un fel de conferință ad hoc, aș spune doar atât: Am postat, la solicitarea colegilor de la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
maneliștii? Of course! Așa că luați de-aciulea addenda (mă rog, Matei Călinescu ar fi spus addendum, nu mi-e clar de ce, semn că mai trebuie să pun și eu mâna pe carte din când în când!) la interviul de mai sus: Manelele sunt pentru fiecare strat cultural, după cum urmează: Pe la spate, pe la spate cu Adrian Copilu Minune pentru cei lejer alfabetizați; Ereau zarzării-nfloriți cu Romica Puceanu și Taraful Florea Cioacă pentru publicul educat, și, evident, pentru rafinați, pentru elite, Dimitrie Cantemir
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
gînduri și sentimente și un vast material folcloric intrat În tradiție. Astăzi costumul popular aproape a dispărut. Se mai păstrează la serbările școlare. În locul costumului țărănesc și- au făcut loc costumele și blugii, iar muzica populară a fost Înlocuită cu manelele. S-au uitat majoritatea jocurilor populare.Greutățile și lipsurile provocate de războaie și alte calamități naturale, precum și schimbările de regimuri politice au dus la dispariția obiceiurilor tradiționale. La jocuri se mai păstrează ,, sîrba ” și ,,hora de mînă ” . Folclorul s-a
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ne numi „colegi”, este, pentru mine, cel puțin, profesorul de la care am mereu ceva de învățat; doamna profesor Poliana Ștefănescu, fără de care am fi fost analfabeți în această lume unde până și psihologia are nevoie de calculator; domnul profesor Livius Manea, care - cu discreție și perseverență - ne-a convins de importanța confidențialității și a unei decizii informate în domeniul planificării familiale și nu numai. Ne-am amintit cu drag și de cei care - din motive independente de voința lor - nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cărți; * cinema; * spectacole; * discotecă, bar; * întâlniri cu prietenii, rudele; * participare la festivaluri de artă populară; * participare la sărbători, obiceiuri specifice satului. 2. Practici culturale * purtarea portului popular; * apartenența la un grup artistic (cântec, dans, etc.); * preferințe muzicale (populară, ușoară, clasică, manele, etc.); * practici religioase: postul, rugăciunea, mersul la biserică (frecvența); * opinia asupra modului în care se păstrează azi graiul strămoșesc; * păstrarea obiceiurilor strămoșești; * organizarea de activități în sat pentru transmiterea acestor obiceiuri, tradiții copiilor; * menționarea câtorva obiceiuri pe care subiectul le-
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc (motive de inspirație orientală). Ornamentul conferă construcțiilor În stil brâncovenesc expresivitate și eleganță barocă. Principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, mânăstirea Hurezi, este o interpretare simplificată a bisericii episcopale de la Argeș. Practic, Manea zidarul, Încearcă să mențină la mânăstirea Hurezi linia stilistică specific românească. Acest ansamblu monastic, cu incintă de spital și chilii, pune În evidență un program complex - necunoscut până atunci și niciodată reluat in Țara Românească. La coerența programului, se adaugă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
cu fesul după împricinați, dascălul Chiosea bătând pe copii cu imineul scos din picior și cântând un "pa-vu-ga-di" sonor "care-i ieșea pe nas cale de o poștă", Bîrzof, cel care își scuză neomeniile oficiale cu "Ia ne vinovat... slujba!", Manea Nebunul cântând "Fivrelzon! fivrelzon!" (vive le son!). O pagină vrednică de un mare comediograf este convorbirea lui St. Marc de Girardin cu locotenentul român de la Izlaz. PANTAZI GHICA, I. M. BUJOREANU Fratele lui Ion Ghica, Pantazi Ghica (1831-1882) a fost
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ură ieșită din neânțelegere, producția e lamentabilă. Cel din urmă Armaș, încercare de a studia putrefacția morală a clasei boierești din România, e o tristă trivialitate în stil împiedicat. Alte încercări de roman cu subiect istoric, medieval (Din bătrîni: Luca, Manea), unionist (Din păcat în păcat), politic ardelenesc (Vasile Corbeiu) sunt neglijabile. Capitolul XV "LITERATORUL" ALEXANDRU MACEDONSKI Pe cât de mulți fură prozeliții "Junimii", pe atât de înverșunați se arătară adversarii ei. Maiorescu (din motive mai mult personale decât teoretice) e combătut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]