4,790 matches
-
Îmbrăcată. A Întrebat-o: Cât costă mieluțul pe care-l avea În brațe. Ea a spus: Că marfa e bună și vrea un preț bun și așa este o familie numeroasă și părinții iau spus să ia preț bun pe miel că merită. Mieluțul era alb, cu ochii strălucitori și blânzi și boticu era roz de-ți venea să-l mângâi și să Îl săruți nu alta. O frumusețe de mieluț. Te privea blând parcă-ți vorbea ceva.... Dar Iuda n-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
roz de-ți venea să-l mângâi și să Îl săruți nu alta. O frumusețe de mieluț. Te privea blând parcă-ți vorbea ceva.... Dar Iuda n-a dat importanță la cuvintele copilei și i-a Înșfăcat mai mult forțat mielul dându-i 30 de arginți spunând că nu merită mai mult, cât o găină face atât. Copila a insistat dar degeaba... A mângâiat mieluțul... despărțindu-se cu greu de el și cu durere În suflet. Iuda Îl ținea strâns de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
lângă pârâul cu același nume (de altfel, în uric se observă că hotarul se termina la pădurea Lohan), apoi, pârâul lui Dobrotici, care nu poate fi identificat. Nu pot fi identificate nici pâraiele lui Ivan, care curgeau în apropierea localității Miel, apoi dealul și pârâul Dudului, care trebuie puse în legătură cu satul și pârâul Duda. De aici, hotarul mergea către dealul Prutului, pe unde cobora drumul spre movila Răbâia, pe teritoriul satului Râșești, din fostul ținut Fălciu, pe malul Prutului. Apoi, hotarul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și credincioșii au răspuns cu însuflețire apelurilor pentru ofrandă și donații în bani, unii din preoți donând salariul lor întreg sau o anumită sumă lunar, pe întreaga durată a campaniei. Donațiile unor preoți constau și din vite de tăiere, oi, miei sau grâu, porumb, fasole etc, ca și modeste sume de bani. În unele eparhii, printre care și eparhia Hușilor, s-au format comitete de preoți, care au strâns bani și obiecte necesare armatei. Un comitet ad hoc din Galați a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca amici, nu ca vrăjmași. De aceea, toată aprovizionarea particularilor se făcea prin contrabandă de la țară, unde, în înțelegere cu țăranii, se organizase un întreg sistem: carne în coșciuge, cu femei văitându-se după căruță, caprele trăsurilor cu dublu fund, miei înfășurați ca copii și acoperiți cu batiste pe obraz, aduși în brațe de femei. Noi mai aveam și noroc cu bunul nostru prieten Emil Petrescu; el corupsese soldații germani de la moșia lui, căra prin ei multe bunuri și ne trimitea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cerc în colțuri. * Zahărul și sarea au gusturi diferite, dar roluri similare. * Urcușul e un coborâș răsturnat. * Unele adevăruri se spun în față, altele pe la spate. * Adevărul spus pe la spate se numește bârfă. * Curajul nu are nici o legătură cu obrăznicia. * Mielul blând rămâne flămând. * Dintre toate pantele, cea a beției este cea mai periculoasă. * Munca silită se cheamă corvoadă. * Adevăratele daruri se fac din inimă, nu din pungă. * La omul sărac doar necazurile trag. * Un necaz abia de trece, altul nu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
și se cred mai buni. * Sportul a devenit un fel de piață neagră. * Noua interpretare a celebrei ziceri latine „Mens sana în corpore sano”: „Bani mulți în buzunare largi”. Și puținul spune multe * Boii ară și caii mor de foame. * Mielul blând este sacrificat primul. * Pupăza a ajuns celebră interpretând un singur șlagăr. * Toate morțile sunt premature. * Prefer libertatea zborului de pasăre, nu a apelor revărsate. * Important e oceanul, nu valurile lui. * Toate furturile provoacă daune. * De Ignat, unii taie porcul
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
raționale, ci sub impulsul momentului. * Universul însinguratului este mult mai bogat decât cel al sociabilului. Nu ridica sabia mai înainte de a ști cât cântărește. * E ușor să lovești; e mai greu să suporți loviturile. * Îmbrăcămintea ameliorează forma, nu și conținutul. * Mielul blând suge la două oi; omul blând rămâne flămând. * E normal să-ți iubești patria; dar e condamnabil să ți-o hulești. * Cel mai mult, omul își dorește ceea ce nu poate dobândi. * Propria lucrare îți oferă cele mai mari satisfacții
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Nu un medic a stabilit că cel cu șira spinării dreaptă are opinii personale. * Și la urcușul pe scara socială se aplică regula de la căile ferate: trenul care vine ultimul pleacă primul. * Nu tot pățitu-i priceput; unii o pățesc mereu. * Mieii susțin că și ei ar sacrifica miei dacă ar fi oameni; oamenii spun că ei ar proceda invers. * Negrul nu este opusul albului, ci alternativa lui. * Gura este purtătorul de cuvânt al creierului; ochii - ai inimii. Omul nu trebuie privit
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
par la fel de goi. Mi s-a părut că viața e un chin, Dar am văzut că e numai o caznă. Întotdeauna o durere e mai mare ca alta, Întotdeauna pietroiul e de vină, nu dalta. Îmi plac zăpezile târzii Și mieii ce se nasc devreme. M-aș da de trei ori peste cap Și m-aș preface în abur. În lumea cărților mă simt Ca într-o altă lume. Mi-am atârnat privirea de tavan Și mă gândesc că ar putea
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ți se recunoaște valoarea, mai întâi trebuie să mori. * Din victorie în victorie, înfrângerea este asigurată. * Gloria postumă e o moarte prematură. * Nu doar urcușurile abrupte amețesc, ci și succesele facile. * Biruitor e acela ce mai are încă speranța victoriei. * Mieii născuți timpuriu nu apucă primăvara; ei prevestesc apropierea Paștelui. * Nu doar coala de hârtie e netedă, ci și unele creiere. Prostia e o boală incurabilă. * Snobul îți poate povesti și cartea pe care nu a citit-o. * Ignoranța îți dă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
atinse în timpul interogatoriului din Pavia a fost acuzația că Pelacani a declarat povestea lui Noe cu aducerea animalelor pe Arca a fi o "poveste greu de crezut" atâta timp cât "Niciun om nu ar dansa cu un leu, la fel cum nici un miel nu ar dansa cu un lup" ( Maier 1966, pp. 279-299). În cazul în care acuzația a fost adevărată, si nu există nici un motiv să credem că nu a fost, implicațiile erau profunde. Conform versiunii biblice a evenimentelor, Noe și familia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ultimă armonică, e o altă problemă, poate metafizică. În tezaurul spiritual al omenirii există o metaforă care, ea de fapt, m-a Împins la considerațiile expuse până acum, anume Isaia, 11.6 și 11.7: “Atunci, lupul va locui Împreună cu mielul și pardosul se va culca Împreună cu iedul; vițelul, puiul de leu și vitele Îngrășate vor fi Împreună, și le va mâna un copilaș; vaca și ursoaica vor paște la un loc, și puii lor se vor culca Împreună. Leul va
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și puii lor se vor culca Împreună. Leul va mânca paie ca boul...” Această “pace” nu poate exista decât ca sfârșit al biosferei. Ea nu este decât pacea dintre două niveluri trofice (lupul, leul, pardosul, ursoaica pot reprezenta animalul, iar mielul, iedul, vițelul, boul, planta); aceasta Înseamnă de fapt moartea ambelor niveluri trofice, primul strivit sub propria sa dezvoltare, celălalt nehrănit. Dar ea, pacea, poate fi doar un moment de criză, care Însoțește schimbarea sensului oscilației din evoluția caracterului redox al
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dumneavoastră. Ce ne stă Însă În putere, fiecăruia dintre noi, e să ne opunem poluării mecanice. Să explicitez. Avem de-a face cu un week end prelungit, În care mulți vor prefera poate să petreacă o zi În natură; cu miel, ouă roșii, cozonac și toate celelalte. Vor rămâne resturi. Vă rog să mă credeți, aceeași cantitate de energie se consumă și pentru a azvârli o sticlă goală, și nu de puține ori luând drept țintă un arbore, și pentru a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
faptul de de vreo 150 de milioane de ani tot păsăretul “poluează” cu coji de ouă; cât privește vopseaua, poate că e un sacrificiu adus vieții spirituale a omului, și nu zic că e rău. La fel, un os de miel va fi un ospăț pentru animăluțul care Îl va găsi. Aici m’a oprit din pregătirea a ceea ce dumneavoastră citiți acum, rubrica “Basarabia pământ românesc” de Florii. Și mi-am amintit că, dacă Crăciunul - pe care eu Îl consider cea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În primul rând producția. Tradițiile care dirijau cândva Întreaga activitate mai sunt respectate doar În domeniul spiritual și cevaceva În cel personal. Și aici, e greu de explicat de ce facem ceva În anumite zile, sărbători, dar facem. N’o să mâncăm miel de Crăciun, ori porc de Paște, ci invers, pentru că pur și simplu așa o cere tradiția. Iar ea cere, așa cum spusesem mai Înainte, ceea ce societatea, prin generațiile anterioare, a aflat ca bun sau, dacă vreți, ecologic. Și În acest context
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mult și patul ne-aștepta, Dar cine să se culce? Rugată, mama repeta Cu glasul rar și dulce Cum sta pe paie-n frig Hristos În ieslea cea săracă, Și boul cum sufla milos Căldură ca să-I facă, Drăguț un miel cum I-au adus Păstorii de la stână, Și îngeri albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi! Răsar cântări acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
după tramvai, gâfâim și înjurăm guvernul. Nu că n-ar merita înjurat, dar nu în contextul ăsta. E posibil ca Gheorghe Tatomir să fi fost puțin șmecher. Te primea la stână, te îndopa cu mămăligă și, la urmă, tăia un miel pe care, deși îl plăteai, nu-l mai puteai mânca după ce te umflaseși cu bulz și alte drăcii. Și, chiar dacă mielul îi rămânea lui, nici aici nu se poate spune că era ceva meschin. Gheorghe Tatomir îți demonstra cât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Tatomir să fi fost puțin șmecher. Te primea la stână, te îndopa cu mămăligă și, la urmă, tăia un miel pe care, deși îl plăteai, nu-l mai puteai mânca după ce te umflaseși cu bulz și alte drăcii. Și, chiar dacă mielul îi rămânea lui, nici aici nu se poate spune că era ceva meschin. Gheorghe Tatomir îți demonstra cât de lacom ești tu, ăsta de la oraș, care-l iei drept un bătut în cap. Era o lecție de viață toată această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
la cârciumă, adevărate dinastii de mari negustori, precum fură Tarpo, Duro și Dodani. Am fost și eu o dată invitatul lor la petrecerea de fiecare an a alba nezilor În pădurea Bănesii, În ajunul zilei Sfinților Împărați Constantin și Elena, cu miei fripți, cu brânză nouă, ridichi și ceapă verde, amintind traiul lor păstoresc de acasă, al boboștarilor, și cu tot ce aveau mai de lauda pivnițelor lor. Numai la asemenea petreceri și prin familii mai vorbeau Încă limba lor de veche
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
știut să râdă niciodată, că această femeie fără feminitate și În rochii totdeauna mohorâte - cine putea bănui imensa prefăcătorie ce zăcea În adâncurile infernale ale acestei lăbărțate, care, după masa vegetariană a doctorului, plecat repede la treabă, scotea de la pivniță mieii fripți, plăcintele și vinațurile ca să chefuiască la aceeași masă cu amanții ei, vizi tiul de la caretă și olteanul de pe stradă? Cerul n-a lăsat-o să moară cu una, cu două! După ce a vân dut pe nimic casele cu multe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și 20; un kg cafea cal. I-a 5 lei; o franzelă de lux 30 bani; 40 de ouă 1 leu; o pereche de ghete fine, de comandă, 15-20 lei; un palton, după calitate, 50-100 lei. Tot pe atunci un miel Întreg costa: 20 lei În decembrie, 15-12 lei În ianuarie, 10-8 lei În februarie, 7-6-5 lei În martie și aprilie ( În mai nu-l mai mânca nimeni); iar căpă țânele de miel se vindeau la căruță, prin mahalale, cu 5
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
după calitate, 50-100 lei. Tot pe atunci un miel Întreg costa: 20 lei În decembrie, 15-12 lei În ianuarie, 10-8 lei În februarie, 7-6-5 lei În martie și aprilie ( În mai nu-l mai mânca nimeni); iar căpă țânele de miel se vindeau la căruță, prin mahalale, cu 5 parale căpățâna. Pepenii se vindeau cu căruță, aduși și puși la pivniță, 5 lei căruța cu 100-120 de pepeni, după mărime. Bună țară, ra tocmeală! Viața Românească de la Iași publicase prin 1920
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de gâscă sau de rață și tot cu zeamă de varză, numai cu zeamă de varză acră și cât de acră; borșul din piept de văcuță, cu legume multe și cu o lingură de smântână deasupra, sau cu căpățână de miel, ceapă și leuștean verde; ciorba de burtă dreasă cu ou și cu oțet; ciorba ardeleneas că de porc și cu tarhon; ciorba de găină grasă sau de clapon à la grecque cu zeamă de lămâie; ciorba de fasole țucără dreasă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]