5,723 matches
-
unor prezențe spirituale, față de care acționau prin diverse forme ritualice. În lumina unor explicații de ordin mistic, în ceea ce privește caracterul cultic al acestor reprezentări, credem că acesta ar putea fi datorat unor credințe străvechi legate de rolul protector și de importanța mistică a redării vizuale a formelor zooși antropomorfe. Filosoful rus Nikolai Berdiaev afirma ideea substratului magic regăsit în cadrul celor mai vechi civilizații, susținând că "magia a fost cea dintâi, tehnică primitivă a omului"325. În acest sens, regăsindu-se până târziu
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
afirma ideea substratului magic regăsit în cadrul celor mai vechi civilizații, susținând că "magia a fost cea dintâi, tehnică primitivă a omului"325. În acest sens, regăsindu-se până târziu în credințele antice 326 și chiar mult timp după aceea, semnificația mistică a imaginii amintea de prezența concretă a subiectului respectivei reprezentări, confirmând încărcătura magică a acestor creații. Totodată, descoperirile arheologice oferă și dovada unor practici funerare care întăresc presupunerea că aceasta este perioada din care provine credința conform căreia, defuncții continuă
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
executate prin suflare, amprentare, incizare, desen sau pictură, utilizând diferiți pigmenți și lianți, ce denotă inventivitatea nativă a acestor primi creatori. Mai mult decât atât, aceste imagini erau realizate în locuri întunecoase, slaba iluminare putând asigura și o anumită componentă mistică, ce potența caracterul simbolic al picturilor devenite elemente ambientale ale unor ritualuri necunoscute astăzi. Deși nu se știe cu certitudine starea de spirit pe care o trezeau aceste reprezentări, există totuși posibilitatea ca ele să fi constituit imagistica necesară instituirii
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
grecești, în centrul căreia se aflau valorile umaniste. În plan estetic, arta Renașterii s-a fundamentat pe o schimbare majoră de concepție. Dacă până nu demult, conform tradiției medievale a moștenirii bizantine, arta era considerată pe seama unor argumente de ordin mistic ca un refugiu din cotidian și ca o modalitate de restabilire a legăturii cu Dumnezeu 410, noua tendință artistică a Renașterii a ales o cale opusă, aflată sub semnul "înfrângerii dictaturii spirituale a bisericii"411. Îndepărtându-se astfel de caracteristicile
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și în Neoclasicism), a cărui orientare artistică pendulează între sursele de inspirație orientală și cele religioase. Un caracter aparte în acest context îl prezintă cazul Romantismului german, bogat încărcat în special în motivele religioase ale Goticului, căutând să evoce emoțiile mistice ale artiștilor din trecut. Sondând veleitățile peisajului, pe care l-a redat în creațiile sale, reprezentatul marcant al acestui curent, Caspar David Friedrich (1774-1840), a investigat la rândul său profunzimea sentimentului religios și a trăirilor sacre. Demersul său artistic în
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Răstignirea, 1932). Tot acum, noile forme pictural-spirituale444 ale operelor lui Wassily Kandinsky pun bazele Artei abstracte, asemenea sculpturilor lui Brâncuși, întărind crezul lui Alain Besançon, care avea să susțină că "abstracția este produsul unei mistici, este chiar mișcarea cea mai mistică pe care a cunoscut-o vreodată pictura"445, conducând însă, așa cum tot el o spune, "la o idolatrie cum nu se mai văzuse de două milenii"446. Mai amintim, de asemenea, particularitatea creatoare a artiștilor suprarealiști, care, așa cum este și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
însă, teologul rus Paul Evdochimov întrevede o adevărată "criză actuală a artei sacre"510, ale cărei cauze nu sunt de ordin estetic, ci religios, și ale cărei urmări constau în declanșarea unui nou iconoclasm; refuzul icoanei și al contemplării ei mistice, conducând spre o implacabilă concluzie: În lipsa artei sacre de odinioară, nu mai găsești decât opere de artă cu subiect religios"511. În prezent, din aceste rațiuni și datorită unui proces accentuat de desacralizare și resemnificare, arta sacră tinde să-și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
raportează la categoria artei sacre. Numărul tot mai mare de studii preocupate de acest subiect interoghează, la rândul lor, în mod tot mai pronunțat, prezența sacrului în operele de artă contemporană 536, care fie pretind o certificare a statutului lor mistic, sacru sau religios, fie dimpotrivă, se încadrează pe o direcție al cărei principal scop este desacralizarea totală, până la dezgolirea finală a ultimei rămășite de transcendent din acestea. Afirmând că "până și existența cea mai desacralizată păstrează încă urmele unei valorizări
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
să fie suspendat, permițând pătrunderea într-o dimensiune spirituală superioară. În condițiile atât de incerte ale începutului de mileniu III, încercat deja de numeroase conflicte, inclusiv de ordin religios, rememorarea celebrei fraze atribuite lui André Malraux ("Secolul XXI va fi mistic sau nu va fi deloc") pare să stârnească și mai mult spiritele, condiționând existența umană de o serie de factori spirituali și materiali, filosofici și religioși, cu un impact deosebit inclusiv în spațiul științelor și al artelor. Fig. 39. Marin
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Veith, jr, Gene Edward, Starea artelor, Editura Cartea Creștină, Oradea, 2000. Velasco, J. Martín, Introducere în fenomenologia religiei, Editura Polirom, Iași, 1997. Vernant, Jean-Pierre, Mit și Gândire în Grecia antică, Editura Meridiane, București, 1995. Vernette, Jean, Secolul XXI va fi mistic sau nu va fi deloc, Editura Corint, București, 2003. Vianu, Tudor, Estetica, Editura pentru Literatură, București, 1968. Walter, Philippe, Mitologie creștină, Editura Artemis, București, 2005. Wunenburger, Jean-Jacques , Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca 2000. Wunenburger, Jean-Jacques, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași, 2004
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
religios sau nu va fi deloc", despre care autorul Jean Vernette afirmă că nu ar fi fost rostită niciodată de André Malraux, ea fiind rezultatul recurenței acesteia "sub pana numeroșilor comentatori ai actualității". (Vezi Jean Vernette, Secolul XXI va fi mistic sau nu va fi deloc, Editura Corint, București, 2003, pp. 11-12). 6 Pentru o imagine mai detaliată a acestor direcții de interpretare, vezi subcapitolul III.1. Arta sacră. 7 În definitiv, fără a avea pretenții de exhaustivitate, viziunea generală ce
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
punând laolaltă texte și formule magice, imnuri și ritualuri, procesiuni și imagini de zei. 346 Amintim aici și faptul că destinația primară a acestor construcții era aceea de a adăposti trupul defunct al faraonului și de a-i asigura călătoria mistică spre cealaltă lume și viața veșnică. 347 E. H. Gombrich, op. cit., p. 58. 348 Ibidem, p. 58. 349 Christiane Ziegler, Egiptul, în vol. Larousse, Istoria Artei, coord. A. Châtelet și B. P. Groslier, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 67
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
423 Alungirea exagerată a figurilor reprezentate în lucrările de inspirație religioasă ale artistului caracterizează maniera de lucru a acestuia, indicând măsura spiritualizării formelor redate, care dau senzația dematerializării. În același timp, prin contrastul de lumini și umbre, artistul accentuează calitatea mistică a mesajului transmis. Elogiind stilul pictural al marelui El Greco, Michelle P. Brown susținea despre compozițiile acestuia, că "se avântă spre cer", autoarea evidențiind prin aceasta înaltele sensuri spirituale ale acestor creații. (***, Ghid de artă creștină..., p. 285). 424 Victor Ieronim
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de înțelegere și cunoaștere a lumii. Realitatea capătă înțeles doar atunci cînd este recreată prin artă. Limbajul dispune de o putere magică ce îi permite scriitorului să creeze și să cucerească timpul. Mulisch consideră că primul artist exemplar este filosoful mistic Pitagora. Colecția de nuvele What Happened to Sergeant Massuro (Ce s-a întîmplat cu sergentul Mussuro?), publicată în 1972, conține povestirea cu același titlu scrisă în 1955. Aceasta constă într-un raport scris de prietenul lui Massuro către Ministerul de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Orfeu sta în picioare încordat, înalt și palid cu ochii flacără adâncă. Marele preot luă cuvântul cu glasul împăcat. Afară ecoul furtunii reverbera din stâncă. Orfeu tu ești fiul lui Apolon, acum pontif și rege. Ți-am dat chiar sceptrul mistic al fiilor lui Dumnezeu. Domnești în Tracia ca sacerdot în lege. Tu ai construit temple și ai făcut să-ți strălucească aura de zeu. Știi că amenințarea în primejdie ne paște? Tu care cunoști grozave taine când prezici viitorul și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mari scriitori români, și... Și m-am poticnit. Eram neinformat în ce privește curentele și tendințele nu numai ale revistelor, ci și ale întregii literaturi. Nu mi se părea pe atunci important dacă un scriitor era ortodoxist, tradiționalist, ermetic, mesianic, suprarealist sau mistic... Totul era să fie bun. Și Nichifor Crainic era bun, ca și Gândirea de care era legat. Într-o revistă tot trebuie să public, gândeam, asta nu înseamnă că o să adopt tendințele acelei reviste, în oricare aș fi publicat, tot
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Doamna veselă și grasă se întoarce roșie de la telefon, se înfundă în taburetul înalt, privirea coborâtă, plânge încet. Colegul din stânga reînvie la loc, se așază, se întoarce spre vecin. Îi spune că după meciul pierdut întreaga Brazilie a plâns. Fanatism mistic, dar real. — Poate ar trebui luat în serios... Vecinul ridică bila rasă. Da, colegul are dreptate, fanatismul ar trebui luat în serios. De la fereastră, îi urmărește o bonetă din care iese părul decolorat. Început friguros de noiembrie. — Ei, Bulă ajunge
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
când zic de-alarmă Musica sferelor: Seraphi adoară Inima lumilor ce-o încongioară, Dictând în cântece de fericire Stelelor tactul lor să le inspire. Și cum colorile ce se îmbină Naște a soarelui albă lumină, Astfel prin vocile răsunătoare Curge-astă mistică, dulce cîntare: Ondină, Cu ochi de dulce lumină, Cu bucle ce-nvălue-n aur Tesaur! Idee, Pierdută-ntr-o palidă fee Din planul Genesei, ce-aleargă Ne-ntreagă! Să-nvii vii Și stânca de care râd timpii Și tot ce mai e-n
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
problemă, Privesc în ochi-ți să te ghicesc - Și te iubesc! IUBITA Îți par o noapte, îți par o taină Muiată-n pala a umbrei haină, Îți par un cântec sublim încet - Iubit poet? {EminescuOpIV 50} O tot ce-i mistic, iubite barde, În acest suflet ce ție-ți arde, Nimica nu e, nimic al meu - E tot al tău. {EminescuOpIV 51} BASMUL CE I L-AȘ SPUNE EI O, dă-mi arpa de aramă Și mi-o pune-n brațul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
armonia universală a intrat se pare în criză de energie. Unele inimi păstrează amintiri, altele - amprente. Valoarea își secretă condiția care îi înfurie pe cei din jur. Preludiul revoltei este dezgustul. Dincolo de banalitatea cotidiană, zădărnicia are acute conotații filosofice și mistice. Admirația, dar și invidia pot menține talentul în stare de funcționare. Mitingul - acest miriapod în călduri. Trăim din neliniști și extaze. Nu este totuși prea rău dacă pierzi bani și câștigi minte. După comunism, oamenii speră să vină consumismul.. Protestul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în spate tot greul creării bazei materiale a orânduirii care să asigure „fiecăruia după nevoi”, dar până la vremea aceea am fost puși la porție! Supuși unei presiuni ideologice prin învățământ obligatoriu fără precedent, care arunca la coșul de gunoi credințele „mistice”, ce asigurau omului de rând liniștea sufletească, (că odată, cândva se va plimba fără griji prin Grădina Domnului), spălându-ni-se creierul de moștenirea culturală a trecutului de sorginte „burghezomoșierească”, pentru a deveni un „om nou”, supus, ascultător, gata săși
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93052]
-
a lumei trebuie să fie îmbizuită în spațiul rațiunei. Este o slăbiciune a poeziei că crede a putea să se joace cu fantaziile sale. Care ar fi arta viitorului în mărginele rațiunei. Combinația fantaziei și rațiunei. Îi trebuie ficțiune, superstiție mistică, spiritele. A fost caracteristica timpilor în care poeții cei mari a fost prejudițioși adică a fost în timp. Poezia: Este scopul ei de a aduce lumea, viața și pasiunile ei în forme estetice. Ce a folosit intrarea mitologiei antice în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
găsim în Collationes de donis Spiritus Sancti - exprimă într-un mod admirabil funcția științei filosofice. Pe cât de înaltă și sublimă, știința filosofică, dacă își ține privirea ațintită spre sine și nu o ridică spre o știință mai înaltă, teologică sau mistică, devine izvor de erori. Așadar Bonaventura nu este împotriva filosofiei în general, ci împotriva acelei filosofii incapabilă să primească tensiunea de la finit la infinit, de la om la Dumnezeu, ce se află în ființa noastră concretă și care năzuiește spre mântuire
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
fără ele nu se poate cunoaște nimic despre filosofia naturală. Ele sunt valabile în mod absolut în tot universul și în fiecare parte a sa». Nicola Abbagnano a fost cel care a afirmat că, deși sunt răsfirate printre elemente teologice, mistice și metafizice, noile cercetări «prevestesc un nou itinerariu cercetării filosofice și o reînnoire a orizonturilor acesteia». Și Ch. Singer a scris că «franciscanul Robert Grosseteste a determinat direcția pe care o vor urma studiile fizice în sec. XIII și XIV
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
iar la facultate. Mai târziu, povestind vise în cărțile mele, am profitat de nenumărate ori, mișelește, de o fisură în legea proprietății intelectuale - absența copyright-ului pe vise - ca să-i fur cele mai fermecătoare și mai articulate viziuni, cele mai mistice decoruri, cele mai discrete treceri de la real la ireal și halfway back. Al ei a fost visul cu palatul de marmură invadat de fluturi din "Orbitor" - în general, fluturii, acolo, sânt fluturii ei -, de asemenea al ei cel despre imensa
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]