6,060 matches
-
diferenței din opera de artă. Realitatea operei de artă este redată și prin intermediul corelațiilor dintre prezența sa cu tropii ontologici: orice prezență are nevoie de dovadă că este reală. Astfel, există o relație intimă între prezența operei de artă și mitologie. Prin mit și prezență se oferă limitele istoricității operei de artă și ne duce înapoi la originile timpului istoric, al momentului în care istoria a devenit prezență. Prin mit putem transcende istoria și timpul pentru a ajunge la starea pură
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
apariției. Pictura și desenul trebuie cercetate prin intermediul momentelor lor. Apariția unui desen sau a unui tablou înseamnă deschiderea spre intuiția estetică, o deschidere transparentă a metaforei. Ceea ce iese la iveală este supus interpretării și înțelegerii prin raport cu realul, cu mitologia și religia. Apariția tabloului înseamnă puterea imaginii exprimată prin dimensiunea sa transcendentală. La aceasta se adaugă un alt moment ce ține de jocul luminii și de tonurile culorii, dependente una de cealalată. Jocul dintre lumină și umbră este un joc
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cu structura epistemologică a sa. 7. Opera de artă ca produs finit Istoricitatea operei de artă aduce în vedere trăsături noi. Din punct de vedere epistemologic, istoricitatea oferă elementele sociale specifice spațiului și timpului în care au fost create: rolul mitologiei, al imaginației, al genurilor sau al curentelor artistice. Pe de altă parte, (non)temporalitatea operei de artă are capacitatea de a oferi opera mare sau capodoperele, prin faptul că aceste opere speciale sunt lipsite de o istoricitate și sunt atemporale
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
statut special. Pictura, fotografia sau filmul sunt determinate, în general, de titlul care oferă, prin asociere, narativitatea operei de artă. Pentru a putea înțelege artele vizuale trebuie să ne referim în mod necesar la conținutul lor narativ ce ține de mitologie sau de simbol. În acest sens, Ingarden face referire la Cina cea de taină - Leonardo da Vinci: atunci când eliminăm legenda lui Iisus pictura va deveni, probabil, ceva diferit în relația cu titul său. Cu alte cuvinte, titlul unei opere vizuale
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
În cadrul operelor literare putem întâlni astfel de colaborări între tropii ontologici la F.M. Dostoievki, la Luis Caroll sau F. Kafka. Prin intermediul personificării, imaginile artistice ale unui animal sau obiect abstract posedă calități omenești. Acest trop ontologic este strâns legat de mitologie și de simbolurile ce apar în diferite câmpuri culturale de natură mitologică. Personificările sunt folosite în pictură, sculptură, dar și în arta literară și poezie. În Alice în țara minunilor animalele posedă grai și au manire umane. În pictura Vântul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
un animal cu însușiri și chip omenești. Astfel, în cadrul operei de artă personificarea este prezentă prin intermediul simbolurilor, iar reprezentarea unui animal sau obiect neînsuflețit cu caracteristici omenești are ca scop redarea unei imagini mai intense. Personificarea este strâns legată de mitologie. Alegoria are ca scop portretizarea unui concept abstract prin intermediul unei imagini specifice unitare. Acest trop ontologic apare în special în cadrul fabulei sau a parabolei. Pentru Rosenthal, alegoria este o descriere specifică a unui obiect sau fenomen al realității ce înlocuiesc
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Rosenthal, alegoria este o descriere specifică a unui obiect sau fenomen al realității ce înlocuiesc o idee abstractă sau o idee. Simbolul alegoric prezent în arta vizuală sau scrisă duce către o unitate formal-logică. Originea simbolului alegoric este legată de mitologie ca formă de exprimare a existenței umane prin intermediul unor imagini ce exprimă anumite idei abstracte, e.x: Themis, zeița dreptății, Ouroborus, reprezentând începutul și sfârșitul, Psyche, personificând sufletul etc. Simbolurile alegorice au fost sursă de inspirație pentru poezia, pictura și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
duce la crearea fanteziei. Identificarea fanteziei înseamnă includerea unei serii de elemente într-un text curent, unde inspirația se produce prin mit și folclor. Literatura este caracterizată de ideea de fantastic prin dobândirea unor cuvinte literare din diferite culturi și mitologii, și se prezintă sub înțelesuri multiple. Pentru ca fantasticul să fie posibil, structura și temele literare trebuie să producă o nouă realitate a posibilității existenței oricărei închipuiri. 4.2. Dimensiunea magică a operei Prin intermediul magicului personajele, evenimentele și obiectele dobândesc puteri
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
închiderea unei vrăji sau stăpânirea unei apariții cu caracteristici magice. Cuvintele pot fi atât adevărate (Dracula), cât și ficționale (Orlok), având ca scop descrierea unor personaje cu însușiri supranaturale. În mod obișnuit, personajele, obiectele sau limbajul magic se bazează pe mitologie sau folclor, fiind posibil prin aportul imaginației în cadrul creației compoziționale. Ceea ce este specific magicului, dar nu și fantasticului este limitarea forțelor supranaturale. Limitarea puterii magice duce la complexitatea intrigii literaturii și la apariția alternativelor imaginaționale sau teoretice. Intriga este definită
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
forme ale artei picturale, ca schița, desenul, compoziția sau obiecte finale abstracte, ce au ca scop manifestarea expresivă și conceptuală a artistului. Pictura poate fi naturalistă sau reprezentațională și este dominată de motive și idei ce țin de viața religioasă, mitologie sau viața socială. Astfel, relația dintre obiectul real și pictură "nu poate fi experimentată în mod simplu și imediat, întrucât relația dintre reprezentare și materialitatea lor trebuie să apară, și trebuie să fie o parte a reprezentării"3. Stratificarea ontologică
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Religion, Palgrave Macmillan, New York, 2002. 35 "În gândirea antică grecească termenul de muthos este gândit diferit de termenul de mythos. Prin muthos se înțeleg istoriile adevărate care au la bază originile omenirii, în timp ce prin mythos se înțelege credințele oamenilor în mitologii. Însă diferențele dintre cei doi termeni sunt făcute, în lucrarea prezentă, doar la nivel tehnic pentru o mai bună interpretare a termenului de lógos". Cătălin Partenie, "Plato's Myths", în The Stanford Encyclopedia of Philosophy, Stanford, 2011. 36 Brice Parain
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Doi poeți tineri, ST, 1980, 12; Constantin Pricop, „La noapte va ninge”, CL, 1981, 1; Dan Cristea, Matei Vișniec, LCF, 1981, 16; Eugen Simion, Poezia tânără, R, 1981, 4; Mircea Mihăieș, „La noapte va ninge”, O, 1981, 9; Mircea Mihăieș, Mitologii citadine, O, 1983, 9; Poantă, Radiografii, II, 119-123; Felea, Aspecte, III, 147-151; Mihai Dinu Gheorghiu, Ceai fără zahăr, CRC, 1985, 16; Ion Bogdan Lefter, Arhaic, simbolic, concret, RL, 1985, 20; Horia Gârbea, Partida de ceai, independența textului, AFT, 1986, 11
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
bradului, credințe și superstiții, cântece, balade, texte despre obiceiuri agrare și pastorale, de meteorologie populară, strigături, jocuri de copii, proverbe, ghicitori. Răspunsurile la chestionarele sale, ca și unele studii, precum Legenda lui Dragoș (1921), îi interesează în special pe cercetătorii mitologiei populare românești. În această analiză, observând „marea asemănare între legenda maghiară (despre vânătoarea lui Hunor și Magor) și a lui Dragoș și fiind cronicile maghiare cele mai vechi”, V. se întreabă „dacă nu cumva prin mijlocirea lor să fi ajuns
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
de drept și chimie (1950-1957) la Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu, la Giurgiu și București. Sub îndrumarea lui D. Gusti, își ia doctoratul în etnologie-sociologie a culturii în 1944 (validat în 1947), cu teza Troița, o problemă de mitologie română, din care va publica prima parte, Coloana cerului, în 1972. Va fi cercetător (din 1958) și șef de sector la Institutul de Arheologie din București, cercetător și șef de sector la Institutul de Istoria Artei (din 1960), cercetător și
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
Roma, 1965), Union Internationale des Sciences Anthropologiques et Ethnologiques (1967), The Folklore Society (Londra, 1972), Association Internationale d’Études des Civilisations Mediterranéennes (1973) ș.a., e ales în 1993 membru de onoare al Academiei Române. A fost între redactori la „Trimestrial de mitologie și estetică” (1931), „Gongul” (1941), „Symposion” (1943-1944), „Cercetări folklorice” (1947), „Ethnologica”. Publică, de asemenea, în „Dacia”, „Porunca vremii”, „Buna-Vestire”, „Suflet nou”, „Îndreptar”, „Presa Olteniei”, „Ramuri”, „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revue historique du Sud-Est
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
historique du Sud-Est Européen” ș.a., uneori semnând cu inițiale sau Vulca, Vulcan, V. Petre, Petre V. În 1981 a fost distins cu premiul „Simion Bărnuțiu” al Academiei Române. V. a elaborat lucrări de antropologie culturală și socială, sociologia și filosofia culturii, mitologie, etnografie. O secțiune însemnată a operei sale o constituie studiile de mitologie, autorul numărându-se printre cercetătorii care au făcut pasul important de la mitografie (acea „fază [...] lungă de tatonări și explorări mitologice”, ilustrată, între alții, de Tudor Pamfile) la mitologie
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
V. Petre, Petre V. În 1981 a fost distins cu premiul „Simion Bărnuțiu” al Academiei Române. V. a elaborat lucrări de antropologie culturală și socială, sociologia și filosofia culturii, mitologie, etnografie. O secțiune însemnată a operei sale o constituie studiile de mitologie, autorul numărându-se printre cercetătorii care au făcut pasul important de la mitografie (acea „fază [...] lungă de tatonări și explorări mitologice”, ilustrată, între alții, de Tudor Pamfile) la mitologie. El opinează că „în fond mitologia este sarea oricărei culturi, expresia creației
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
mitologie, etnografie. O secțiune însemnată a operei sale o constituie studiile de mitologie, autorul numărându-se printre cercetătorii care au făcut pasul important de la mitografie (acea „fază [...] lungă de tatonări și explorări mitologice”, ilustrată, între alții, de Tudor Pamfile) la mitologie. El opinează că „în fond mitologia este sarea oricărei culturi, expresia creației majore a tuturor experiențelor transculturale. Nu poți cunoaște capacitatea de creație spirituală a unei comunități etnice sau naționale fără să-i cunoști concepția mitică, istoria particulară a viziunii
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
operei sale o constituie studiile de mitologie, autorul numărându-se printre cercetătorii care au făcut pasul important de la mitografie (acea „fază [...] lungă de tatonări și explorări mitologice”, ilustrată, între alții, de Tudor Pamfile) la mitologie. El opinează că „în fond mitologia este sarea oricărei culturi, expresia creației majore a tuturor experiențelor transculturale. Nu poți cunoaște capacitatea de creație spirituală a unei comunități etnice sau naționale fără să-i cunoști concepția mitică, istoria particulară a viziunii sale seculare despre destinul omului în
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
fără să-i cunoști concepția mitică, istoria particulară a viziunii sale seculare despre destinul omului în cosmos, valențele condiției creatoare în ecosistemul din care face parte, aspirațiile etice în contextul spiritual al umanității”. Principala sa scriere în acest domeniu este Mitologie română (1985), rezultat al unor cercetări desfășurate aproape cinci decenii. Lucrare căreia i-a consacrat anii „cei mai grei, dar cei mai fecunzi din viața” sa, Mitologie română a fost elaborată inițial în trei variante, „deosebite structural și ideativ”, fiecare
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
etice în contextul spiritual al umanității”. Principala sa scriere în acest domeniu este Mitologie română (1985), rezultat al unor cercetări desfășurate aproape cinci decenii. Lucrare căreia i-a consacrat anii „cei mai grei, dar cei mai fecunzi din viața” sa, Mitologie română a fost elaborată inițial în trei variante, „deosebite structural și ideativ”, fiecare deschizând alte perspective și solicitând alte soluții. În varianta finală, mitologia românească nu este văzută ca una creștină, arhaică (daco-romană), nici ca o mitologie necreștină (tracică sau
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
Lucrare căreia i-a consacrat anii „cei mai grei, dar cei mai fecunzi din viața” sa, Mitologie română a fost elaborată inițial în trei variante, „deosebite structural și ideativ”, fiecare deschizând alte perspective și solicitând alte soluții. În varianta finală, mitologia românească nu este văzută ca una creștină, arhaică (daco-romană), nici ca o mitologie necreștină (tracică sau latină), ci ca „sinteză integratoare a celor două straturi mitologice - dac și roman - cu zestrea lor și influențele mitice alogene, ponderea căzând însă pe
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
din viața” sa, Mitologie română a fost elaborată inițial în trei variante, „deosebite structural și ideativ”, fiecare deschizând alte perspective și solicitând alte soluții. În varianta finală, mitologia românească nu este văzută ca una creștină, arhaică (daco-romană), nici ca o mitologie necreștină (tracică sau latină), ci ca „sinteză integratoare a celor două straturi mitologice - dac și roman - cu zestrea lor și influențele mitice alogene, ponderea căzând însă pe structura, viziunea și tematica remodelate în perioada medievală”. Cartea urmărește să demonstreze capacitatea
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
ca „sinteză integratoare a celor două straturi mitologice - dac și roman - cu zestrea lor și influențele mitice alogene, ponderea căzând însă pe structura, viziunea și tematica remodelate în perioada medievală”. Cartea urmărește să demonstreze capacitatea „de creație a românilor în mitologie, una din fațetele cele mai expresive ale spiritualității românești”, mitologia fiind - susține V. - „prin însăși dăinuirea ei în timp și spațiu un certificat autentic de autohtonitate, continuitate și originalitate emanat din mediul și viața întregului popor român și a ramurilor
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
roman - cu zestrea lor și influențele mitice alogene, ponderea căzând însă pe structura, viziunea și tematica remodelate în perioada medievală”. Cartea urmărește să demonstreze capacitatea „de creație a românilor în mitologie, una din fațetele cele mai expresive ale spiritualității românești”, mitologia fiind - susține V. - „prin însăși dăinuirea ei în timp și spațiu un certificat autentic de autohtonitate, continuitate și originalitate emanat din mediul și viața întregului popor român și a ramurilor lui istorice, un atestat istoric de creativitate culturală și originalitate
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]