27,241 matches
-
densitate (Apostol,1998). 2.1.2. Clasificarea eforturilor fizice Clasificarea clasică și uzuală împarte efortul în : 1. Efort de scurtă durată: predominant anaerob; forță - viteză; neuropsihic - neuromuscular. 2. Efort de lungă durată: predominant aerob; rezistență; cardiorespirator - metabolic - muscular. 3. Eforturi mixte: aerobe + anaerobe; neuropsihic; jocuri sportive, alergări atletism (400 1500m), box, scrimă, tenis de câmp (Rinderiu, 1996). Cornelia Bota și B. Prodescu-Anton (1997), studiind marea diversitate a eforturilor fizice prestate în viața cotidiană, dar mai ales în activitatea sportivă, evidențiază posibilitatea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Eliberarea energiei se desfășoară în lipsa oxigenului; efort aerob, în care lucrul se desfășoară în condiții aerobe. Doar în primele 2-3 minute până când sistemele de captare și transport a oxigenului își ridică nivelul funcțional se lucrează în deficit de oxigen; efort mixt, care se întâlnește în sporturile în care intensitatea efortului permite aprovizionarea parțială a organismului cu oxigen . 3. După tipurile de contracție, efortul poate fi: efort izotonic (dinamic), în care contracțiile musculare presupun creșterea inițială a tensiunii interne și apoi păstrarea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
locul desfășurării le departajează; 2. După caracterul dominant al contracțiilor musculare eforturi statice (izometrice) când efortul fizic nu creează mișcare, dinamice (izotonice) când efortul fizic creează mișcare. În mod obișnuit însă, în toate sporturile cel mai des întâlnite sunt eforturile mixte, eforturi cu contracții atât statice cât și dinamice; 3. După caracterul repetării mișcări eforturi ciclice, în care mișcările se repetă identic în unitate de timp (ciclism, canotaj) și aciclice (jocuri sportive); 4. După pauzele ce pot apărea efort continuu și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
dirijării științifice a procesului de antrenament eforturi de laborator și eforturi de teren; 9. După sistemele biologice predominant solicitate efort neuromuscular, efort cardio-respirator și efort endocrino-metabolic; 10. După modul de furnizare a energiei eforturi anaerobe (alactacide), eforturi aerobe și eforturi mixte; 11. După intensitatea efortului eforturi maximale (0-15 sec.), submaximale (0-60 sec.), mari (0-6 minute), moderate (0-60 minute), și mici (peste 60 minute). 2.2. Adaptarea la efort Efortul fizic este cea mai fiziologică solicitare a mecanismelor reglatorii cardiovasculare și respiratorii
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
constituie principalul conținut al pregătirii teoretice și intelectuale a tinerilor: Cunoștințele referitoare la semnificațiile sociale ale activității sportive în general și particular; Cunoștințe privind apariția și evoluția jocului de baschet; Înțelegerea biomecanică a tehnicii jocului și tacticii; Tipul de efort - mixt; Cunoștințe privind autoeducația - practicarea jocului de baschet în timpul liber; Cunoașterea temeinică a regulamentului și regulilor simple de arbitraj; Cunoașterea modului de organizare a unei competiții. Capitolul III. Componentele jocului de baschet III.1. Componenta fizică Tip somatic; Talie; Raport talie
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
2x2, 3x3 structurile fundamentale de joc și acțiunile tactice individuale. Să știe să practice autonom (autoconducere, autoarbitrare, autoorganizare) jocul 1x1, 2x2, 3x3, 4x4, 5x5 în lecțiile de educație fizică și în afara acestora. Să cunoască organizarea și desfășurarea (sistem turneu, eliminatoriu, mixt) competițiilor în cadrul clasei și a școlii, precum și întocmirea clasamentului final în vederea evaluării. Să-și formeze deprinderea de a practica autonom (independent) jocul de baschet în lecțiile de educație fizică și în afara lor în scop de recreere și refacere psiho-motrică. VII
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
de greutăți si se extinde la 18-19 ani cu antrenament periodice (un antrenament sau doua pe săptămână) cu încărcătura mare. Se insista asupra dezvoltării cuplului F+V. Pentru dezvoltarea rezistentei, exercițiile capătă un caracter specific fiind cunoscut specificul de efort mixt (aerob si anaerob) al jocului. Atenție mare la intervale de odihna pentru revenire! Se va controla in permanenta frecventa cardiaca si respiratorie. Pregătirea tehnica ocupa un rol important in volumul antrenamentelor in aceasta perioada. Axata pe structuri tehnicotactice individuale, va
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
verificarea algoritmilor respectivi. Primele 2 etape (jocuri) din competiție se desfășoară cu jocul cu tema din algoritm. Se organizează separat pentru fete si pentru băieți (acolo unde colectivele sunt relativ omogene din punct de vedere valoric se pot face competiții mixte) o competiție de până la 10 echipe la fete si 10 echipe la băieți (numărul de echipe se stabilește exact în funcție de numărul de elevi si eleve existente în fiecare clasa), împărțite în doua serii de câte 5 echipe pentru ca în fiecare
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
noxelor” și „potențialitatea succesiv-graduală a tulburărilor psihopatologice”. În sensul acesta sunt descrise următoarele grupe de tulburări care reprezintă „sindroame psihopatologice” specifice, așa cum se poate vedea în continuare. 1) Sindroamele nevrotice: astenic, anxios, fobie, obsesiv. 2) Sindroamele afective: depresive, maniacale sau mixte (PMD). 3) Sindroamele din grupa schizofreniei: sindromul hebefrenic, catatonic, paranoid, parafrenic, oneiroid. 4) Grupa de sindroame ale psihozelor simptomatice de natură exogenă: delirul, amenția, starea de obnubilare, starea crepusculară, halucinoza verbală. 5) Sindromul epileptic caracterizat prin următoarele; accesul convulsiv paroxistic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de imaginație (vertijul, amețeala); 4) Tulburări ale rațiunii (uitarea, delirul, frenezia, mania, turbarea); 5) Tulburări ale simțului intern (letargia); 6) Tulburări ale mișcării animale (moleșala, neliniștea, tremurătura, cutremurarea, paralizia, spasmul); 7) Tulburări ale excrețiilor (catarul); 8) Tulburări care reproduc stări mixte sau boli în care simptomele se amestecă (epilepsia, catalepsia, apoplexia). Se poate remarca la clasificările bolilor mai sus prezentate că afecțiunile somatice și cele psihice sunt puțin diferențiate, iar modul de a privi și înțelege boala psihică este puternic influențat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cerebrale ale țesutului nervos nobil (neuroni și nevroglie) de tip presenil (Pick și Altzheimer) și de tip senil (demență senilă și presbiofrenia). b) Demențele secundare unor leziuni organice cerebrale de tip vascular, infecțios (luetic), traumatic, toxic (alcoolismul) etc. II) Tulburări mixte, psihosomatice, în cadrul cărora tabloul clinic este dominat de tulburările somato-viscerale, ca o consecință a „conversiunii somatice” a tulburărilor psihice, așa cum sunt ele întâlnite în următoarele situații: a) Conversiunea somatică din cursul isteriei. b) Afecțiuni clinice sine materia, psihice, somatice sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pornindu-se de la natura endonului, respectiv „terenul”, se disting următoarele tipologii ale acestuia: a) endonul de tip ciclotim, care stă la baza originii psihozelor afective, b) endonul de tip schizotim, care stă la baza psihozelor schizofrenice, c) endonul de tip mixt, mai puțin diferențiat în raport cu cele două tipuri anterioare, care stă la baza psihozelor schizo-afective (ciclofreniile). Diferite din punct de vedere formal, ca aspect clinico-psihiatric, psihozele endogene au la originea lor același factor comun care este endonul. Sensul „evoluției clinice” a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracter absolut, rigid, ci dimpotrivă, ele dispun de o mare plasticitate, care este în final expresia dinamicii interne a endonului. Fig. pg. ms. 305 ENDON GRUPA PSIHOZELOR AFECTIVE GRUPA PSIHOZELOR SCHIZO-AFECTIVE (CICLOFRENIA) GRUPA PSIHOZELOR SCHIZOFRENICE PSIHOZA UNICĂ TEREN CICLOTIM TEREN MIXT TEREN SCHIZOTIM Dacă suntem de acord în a recunoaște „originea lor comună” în sfera endonului, putem accepta și o anumită „unicitate” psihopatologică a acestor psihoze. Dispoziția pentru psihozele endogene, trebuie privită ca pe un potențial de „risc heredo-constituțional” al oricărui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
raportat la tipologia bio-psihologică a persoanei respective. În sensul acesta „riscul pentru schizofrenie” este crescut în cazul leptozomilor schizotimi, „riscul pentru psihozele, afective” este crescut în cazul picnicilor ciclotimi, precum, în egală măsură, „riscul pentru psihozele schizo-afective” este rezervat tipului mixt în care sunt reunite caracteristicile aparținând primelor două tipuri. Considerate, din punct de vedere psihopatologic, al originii lor comune, aceste trei grupe de psihoze pot fi expresia „psihozei unice” de natură endogenă. A. Tatosian face o interesantă expunere critică a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o remarcăm și în cazul patologiei psihiatrice exogene. Este important de subliniat faptul că și „tulburările psihice exogene” depind de tipul de personalitate al bolnavului respectiv, în sensul acesta ne vom referi la cele trei tipuri principale: introvert, extravort și mixt. Această tipologie nu privește numai „structura Eului”, ci și modalitățile acestuia de deschidere în relațiile sale cu lumea, modul de „adaptare-integrare”și de „asimilare-acomodare” în raport cu factorii exteriori. Pe aceste considerente va rezulta în mod clar faptul că „tipul de răspuns
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cazul psihozelor endogene, cât și în cazul patologiei exogene, este în relație cu Eul personal. NEVROZA UNICĂ NEVROZE (DIFICULTĂȚI DE ADAPTARE) REACȚII ALE PERSONALITĂȚII (ATITUDINI DE RETRAGERE-APĂRARE) REACȚII LA EVENIMENTELE VIEȚII COTIDIENE (RĂSPUNSURI EMOȚIONALE) TIPUL EXTRAVERTIT TIPUL INTROVERTIT TIPUL MIXT E-UL În cazul psihozelor asistăm la o transformare psihopatologică de fond a personalității, privind structura Eului; pe când în cazul nevrozelor și al stărilor reactive, asistăm la un răspuns patologic al Eului, la evenimentele vieții exterioare ale individului, în primul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
depresia de epuizare în care manifestările psihosomatice de tip neurovegetativ reprezintă principala simptomatologie clinică. P. Berner, H. Katschning și W. Poldinger au remarcat existența unei importante relații psihopatologice între formele atinice, ca tablou clinic și evoluție a tulburărilor afective (sterile mixte, disforice și depresiile mascate) în comparație cu tablourile clinice net conturate și evoluția ciclică a stărilor maniacale și depresive (vezi schema de mai jos). Fig. pg. ms. 317/1 MANIA MANIA NEPRODUCTIVĂ MANIA INHIBATĂ STĂRILE MIXTE DEPRESIA UMEDĂ DEPRESIA AGITATĂ DEPRESIA MANIA
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și evoluție a tulburărilor afective (sterile mixte, disforice și depresiile mascate) în comparație cu tablourile clinice net conturate și evoluția ciclică a stărilor maniacale și depresive (vezi schema de mai jos). Fig. pg. ms. 317/1 MANIA MANIA NEPRODUCTIVĂ MANIA INHIBATĂ STĂRILE MIXTE DEPRESIA UMEDĂ DEPRESIA AGITATĂ DEPRESIA MANIA COLEROASĂ DISFORIA DEPRESIA IRITABILĂ Disforia și stările mixte pot constitui, așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, o „etapă tranzitorie” între faza depresivă și faza maniacală a psihozei maniaco-depresive (PMD). Echivalentele depresive
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
net conturate și evoluția ciclică a stărilor maniacale și depresive (vezi schema de mai jos). Fig. pg. ms. 317/1 MANIA MANIA NEPRODUCTIVĂ MANIA INHIBATĂ STĂRILE MIXTE DEPRESIA UMEDĂ DEPRESIA AGITATĂ DEPRESIA MANIA COLEROASĂ DISFORIA DEPRESIA IRITABILĂ Disforia și stările mixte pot constitui, așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, o „etapă tranzitorie” între faza depresivă și faza maniacală a psihozei maniaco-depresive (PMD). Echivalentele depresive De problema depresiei mascate se leagă cea privind grupul particular, cu același caracter atipic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
scăderea notabilă a capacității intelectuale, - tendința la izolare, - inversiune afectivă. 5) Schizofrenia ipohondriacă este caracterizată prin existența unui delir ipohondriac asociat cu cenestopatii și o stare de anxietate din partea bolnavului. 6) Formele recurente sau periodice ale schizofreniei, cu caracter intermitent, mixte sau atipice, se caracterizează prin următorul tablou psihopatologic: - scăderea atenției, inițiativei și energiei psihice, - îngustarea sferei intereselor, - sărăcire afectivă, autism și bizarerii. 7) Formele pseudonevrotice ale schizofreniei, cuprind în tabloul lor clinic următoarele tulburări psihopatologice: - elemente astenice, - elemente din seria
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
recunoscută în prezent ca o entitate nosologică bine conturată, care este schizofrenia afectivă sau grupa psihozelor schizo-afective. În comparație cu psihozele afective și cu schizofrenia, psihozele schizo-afective sunt mult mai rar întâlnite. În cazul lor se pune în discuție conceptul de psihoză mixtă. Din punct de vedere psihopatologic, psihozele schizo-afective împrumută atât simptomele maniei sau melancoliei, cât și pe cele ale schizofreniei (catatonie, structuri delirant-paranoide, halucinații etc.). Existența psihozelor mixte, schizo-afective, este o dovadă a faptului care pledează în favoarea naturii endogene a acestui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai rar întâlnite. În cazul lor se pune în discuție conceptul de psihoză mixtă. Din punct de vedere psihopatologic, psihozele schizo-afective împrumută atât simptomele maniei sau melancoliei, cât și pe cele ale schizofreniei (catatonie, structuri delirant-paranoide, halucinații etc.). Existența psihozelor mixte, schizo-afective, este o dovadă a faptului care pledează în favoarea naturii endogene a acestui tip de tulburări psihice. Există, în felul acesta, tendința de a reuni în cadrul aceluiași grup nosologic al psihozei unice toate psihozele endogene. Unii autori vorbesc despre psihozele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceasta și domeniul umanismelor. 35. TIPURILE ATITUDINALE FAȚĂ DE BOLILE SOMATICE ȘI PSIHICE Cadrul general Starea de boală somatică, precum și cea de boală psihică, considerate din punct de vedere medical, reprezintă forme de tulburări fie funcționale, fie organice, fie de natură mixtă, psihosomatică, ale individului. Dincolo însă de aceste aspecte pur medicale, boala este resimțită și trăită de persoana umană ca un tip particular, neobișnuit, de existență. Orice boală reprezintă o schimbare care generează impresia alteralității, un sentiment de disconfort care se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Platon modelul curricular bazat pe cicluri de câte 3 ani. Îl redăm sintetic. 4.3. Curriculumul platonictc "4.3. Curriculumul platonic" „Vârstele platonice” erau cele tradiționale. Vârsta I (3-6 ani), a copilului mic (paídavrion), era consacrată educației preșcolare în grădinițe mixte (băieți și fete). Era vârsta paidiei (paidiav = „joc amuzant, copilărie”) și nu a paideia-ei (paideia = „educație, formare spirituală”). Platon recomandă ca educația să se realizeze pe bază de jocuri educative: Paidiav" paíxein kalísta" (paidias paizen kalistas). Lui Platon îi plăcea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
iar matematica - cu toate disciplinele ei - era considerată „nucleul” (core) întregului program și aprofundată tot timpul, inclusiv la vârstele a VI-a și a VII-a consacrate inițierii în filosofie și practicării acesteia. I. Grădinița (3-6 ani împliniți) - jocuri educative mixte (băieți și fete) sub supravegherea sclavului pedagog. II. Propaideia: - 6-10 ani - studii primare; - 10-16/17 ani - studii secundare; A. educație fizică și militară (în gymnasii și manejuri publice, cu instructori specializați, plătiți de stat): - jocuri gimnastice; - sporturi; - cursa de un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]