6,277 matches
-
populare, 269 Dereglarea sistemului, 271 Demografia, 272 Economia, 272 Documente: 1. Prefectul Imperial, 273 2. Războiul Spaniei din 1811 văzut de comandantul Parquin, 275 22. Monarhia constituțională în timpul notabililor, 277 Restaurația, 277 Instaurarea regimului, 277 Viața politică sub Restaurație, 278 Monarhia din Iulie, 280 Revoluția din 1830, 280 Domnia lui Ludovic-Filip, 281 Societatea franceză sub monarhia constituțională, 283 Importanța politică și socială a elitelor, 283 Păturile populare, 283 Romantism și religie, 285 Documente: 1. Legea Guizot din 28 iunie 1833 asupra
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Războiul Spaniei din 1811 văzut de comandantul Parquin, 275 22. Monarhia constituțională în timpul notabililor, 277 Restaurația, 277 Instaurarea regimului, 277 Viața politică sub Restaurație, 278 Monarhia din Iulie, 280 Revoluția din 1830, 280 Domnia lui Ludovic-Filip, 281 Societatea franceză sub monarhia constituțională, 283 Importanța politică și socială a elitelor, 283 Păturile populare, 283 Romantism și religie, 285 Documente: 1. Legea Guizot din 28 iunie 1833 asupra instrucției primare, 285 2. Clasele muncitoare în Franța către 1848 23. Revoluția din 1848 și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
De la Carol VIII la Henric II Criza războaielor religioase Franța lui Richelieu și a lui Mazarin Domnia personală a lui Ludovic IV Secolul Luminilor Franța lui Ludovic XV și a lui Ludovic XVI Criza revoluționară Imperiul, epopee și consolidare burgheză Monarhia constituțională Revoluția din 1848 și al Doilea Imperiu Republică parlamentară și laicitate Nașterea unei Franțe noi Expansiunea franceză în lume Războiul din 1914-1918 și criza din anii 30 Franța în al Doilea Război Mondial Eliberarea și a IV-a Republică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de cultură oficială factori nereligioși și antireligioși. El sprijină cu precădere cultura laică, astfel încât, în cuprinsul acestui stat, jocul e liber între forțele culturii religioase și ale culturii ostile religiei sau indiferente față de ea. Statul constituțional modern, fie republică, fie monarhie, poartă de obicei marca acestui laicism cu aparență indiferentă față de problema religioasă. El nu e, după cuvântul Apocalipsului, nici fierbinte, nici rece, ci călduț. Dar o Biserică fierbinte pentru idealul lui Hristos sfârșește totdeauna prin a-i covârși puterea de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Cluj, avea o mulțime de prieteni transilvani. Ulterior convingerilor împărtășite în anii douăzeci, și-a părăsit pronunțatul radicalism de dreapta. În cărțile sale (de pildă în Istoria Ungariei scrisă împreună cu Asztalos Miklós) s-a situat pe poziții din ce în ce mai apropiate de monarhia modernă, sensibilă din punct de vedere social. Conservatorismul său profund nu l-a împiedicat să reprezinte un punct de vedere clar, univoc, în privința Transilvaniei, cu tot stilul său blând, ușor didactic: "Dreptul istoric este rama de aur, în care purtăm
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
extrem de plăcute. Iar, între 1916-1921, a demonstrat că instinctul său ascuțit nu i-a folosit numai pentru vânătoarea de urși, căprioare și mistreți. Venise de pe front în concediu, în august 1916, cu grad de căpitan, tocmai când România declarase război monarhiei austro-ungare, și trupele române năvăliseră într-o anume parte a Transilvaniei. Moșierul din comitatul Hunedoarei nu s-a refugiat: a urcat în munți și a organizat o trupă de gherilă formată din pădurari, din soldați pierduți de unitățile lor, din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Domnului Hristos. O deosebire similară rezidă în percepția ortodoxă referitoare la relația dintre libertate și autoritate. Admiterea acelui homo naturalis care există în sine presupune negarea dimensiunii spirituale. În Ortodoxie, autoritatea nu se regăsește la papalitate; Ecclesia nu este nici monarhie văzută, nici aristocrație văzută, nici democrație văzută. Pentru ortodocși, mergând pe linia gândirii teologice a lui Homiakov cu privire la inexistența autorității exterioare, autoritatea ecleziastică este "autoritatea întregii lumi creștine de la Iisus Hristos și până astăzi și de astăzi înainte". Mai mult
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și religia creștină, Calinic I. Popp Șerboianu Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg Dobrogea. Evoluția administrativă (1878-1913), Dumitru-Valentin Pătrașcu Electoratul din România în anii democrației parlamentare, Sorin Radu Europa monarhiei stărilor, Gheorghe Bichicean Germania. O istorie de la antici la moderni, Gheorghe Bichicean Istoria Balcanilor (vol. 1, 2), Barbara Jelavich Istoria civilizației britanice (vol. 1-5), Adrian Nicolescu Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania, Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1-5), Serge
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Goethe, a afirmat în Monadologia, apelînd la sintagma grecească, sympnoia panta, că toate sînt în armonie. Tot în Monadologia se afirmă înălțarea Cetății lui Dumnezeu pe temelii naturale, în deplină armonie, propozițiile 86 și 87: "Cetatea aceasta a lui Dumnezeu, monarhia aceasta cu adevărat universală, constituie o lume morală în lumea naturală, și tot ce e mai înalt și mai divin între lucrările lui Dumnezeu; într-însa consistă gloria adevărată a lui Dumnezeu - căci dacă mărimea și bunătatea sa n-ar
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Nemianu este al epocii din deceniile care flanchează Revoluția franceză de la 1789, cînd are loc dispariția aproape bruscă a ideologiilor și structurilor politice tradiționale, într-un fel de unanimitate magică. Nu găsim voci publice puternice care să susțină continuarea sistemului monarhiei absolute a dreptului divin. Regi, aristocrați sau membri ai Curții, cei de la care s-ar fi putut aștepta să formeze o opoziție coerentă și cei pe care s-ar fi putut baza o doctrină opozițională credibilă, toți aceștia par să
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lui Burke. Un posibil model original în practicarea moderată a conservatorismului și liberalismului a fost cel american, unde creatorii constituției Americii, cum constată cu exactitate Virgil Nemoianu, indiferent de orientările lor politice, au convenit că cele trei modele aristotelice ale monarhiei, oligarhiei și democrației trebuie să fie prezente în textele constituționale de bază și complementare între ele. Indiferent de crezul religios personal, ei au fost convinși că religia trebuia să fie prezentă și activă în societate, că tradiția și progresul erau
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mențină așa; din această pricină se înțelege, de obicei, bine cu statul, mai ales atunci cînd acesta conține și elemente patriarhale"; traducerea mea). În schimb, anarhistul revoluționar va manifesta neîncredere în absolut orice aranjament instituțional, fie armată, biserică, clasă sau monarhie - de fapt, îl va respinge chiar și pe - sau mai ales pe - propriul lui tată". Este amintit și Francis Fukuyama cu proclamarea sfîrșitului istoriei odată cu triumful liberalismului, democrației și capitalismului - teorie pe care ulterior o va amenda cu nunațări severe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se fac atîtea erori, ci mai degrabă, ne atenționează autorul Eticii protestante..., în ciuda tuturor acestor disfuncționalități, numărul celor numiți pe drept este atît de mare. Afirmarea și dominarea mediocrităților sau ariviștilor este cu putință numai acolo unde parlamentele sau/ și monarhii, nu mai puțin deținătorii puterii revoluționare (să ne amintim de perioada regimului comunist și a sistemului de promovare pe care l-a instaurat) intervin din motive "politice". Tinerii auditori și în general cei interesați în a-și urma vocația științifică
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
unic, dorit de guvern, care tinde să reducă participarea populației, chiar și la manifestările manipulate. Sunt admise și mai multe partide, dar acestea nu inițiază alegeri libere sau competiții efective. În multe regimuri aparținând acestui model, instituții tradiționale, cum este monarhia sau biserica, și structuri sociale premoderne, cum sunt marii proprietari funciari sau aristrocrația, au un loc important. Pe de altă parte, ar fi greșit a concluziona, în grabă, că este vorba de regimuri tradiționale. De fapt, în astfel de regimuri
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
succesive de consolidare, structurile regimului și partidul totalitar tind să se "autonomizeze" față de alte grupuri socio-economice care le sprijină și care, în bună măsură, le-au asigurat succesul în timpul instaurării. Aceste grupuri sunt reprezentate de instituții tradiționale, ca, de exemplu: monarhia, armata, biserica (în poziție ambiguă, de cooperare-conflict), de grupuri sociale diverse, printre care proprietarii de pământuri ("medii" și "mici"), marea industrie, dar și clasa mijlocie [De Felice, 1972]. Prezența acestor actori - și mai ales a Bisericii Catolice - menține partidul în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
În anumite zone, de exemplu în Orientul Mijlociu, există situații (Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite), care se încadrează în acest model. Baza lor de legitimare se înțelege bine dacă ne gândim la patriotismul despre care vorbește Weber, la rolul unor instituții (cum este monarhia) sau la sintagma regim sultanist, adoptată de Linz și Stepan [1996]. Este vorba, deci, de regimuri bazate pe puterea personală a suveranului care-și ține "legați" colaboratorii printr-un sistem de control bazat pe frică și pe recompense; sunt regimuri
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
rol central de conducere constituie cazul cel mai frecvent întâlnit în diferite instaurări. De fapt, în mâinile lor se află monopolul resurselor coercitive și de control ale organelor decizionale ale guvernului. Nu întotdeauna, în procesul instaurativ, aceste forțe - de exemplu, monarhia - reușesc să mențină controlul schimbării. Este util să se facă distincția între tranzițiile și instaurările efectuate de actori instituționali guvernamentali și cele realizate de actorii instituționali non-statali, cum ar fi - de exemplu - o parte din militari (absenți din clădirile guvernamentale
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o unică schimbare, coerentă, prin care se trece de la instaurarea oligarhiilor competitive la o primă instaurare democratică pe baza unui proces continuu ai cărui factorii determinanți sunt următorii: a) Primul factor constă în existența unui "echilibru care împiedică afirmarea unei monarhii prea puternice sau a unei aristocrații moșierești prea independente". Mai precis, o experiență de monarhie absolută este un element favorabil al succesului democratic în măsura în care puterea monarhului este în măsură să controleze excesul de putere al aristrocrației moșierești. Pe de altă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
instaurare democratică pe baza unui proces continuu ai cărui factorii determinanți sunt următorii: a) Primul factor constă în existența unui "echilibru care împiedică afirmarea unei monarhii prea puternice sau a unei aristocrații moșierești prea independente". Mai precis, o experiență de monarhie absolută este un element favorabil al succesului democratic în măsura în care puterea monarhului este în măsură să controleze excesul de putere al aristrocrației moșierești. Pe de altă parte, o experiență persistentă și puternică a monarhiei absolute, pe termen lung, slăbește capacitatea de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
prea independente". Mai precis, o experiență de monarhie absolută este un element favorabil al succesului democratic în măsura în care puterea monarhului este în măsură să controleze excesul de putere al aristrocrației moșierești. Pe de altă parte, o experiență persistentă și puternică a monarhiei absolute, pe termen lung, slăbește capacitatea de acțiune autonomă a nobilimii, și, prin urmare, contribuie în mod negativ la succesul democrației. Așadar, echilibrul devine esențial. b) Al doilea factor constă în trecerea la forme adecvate a agriculturii comerciale atât pentru
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Anglia, își asumă poziții politice moderate fiind, însă, foarte slăbită. În țările din Europa de Nord, un factor extern (un război, de exemplu) accelerează democratizarea. Astfel, chiar și în Suedia, după 1918, conservatorii acceptă sufragiul universal și un regim parlamentar cu menținerea monarhiei. În aceste țări, precum și în Belgia și Olanda, care au alianțe sociale similare și o slabă reprezentare a marilor proprietari funciari, societatea civilă (care se secularizează) permite fundamentarea unor ideologii egalitare [Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens, 1992, cap. 4]. O
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ntre modul de g�n-dire ?i manieră de a construi �n epoca aceea (Architec-ture gothique et pens�e scolastique, 1948). �n fine, relev?m faptul c? na?terea goticului coincide ?i cu o perioad? de afirmare ?i de expansiune a monarhiei franceze ?i a influen?ei sale din ce �n ce mai mari �n Europa, �n detrimentul Imperiului Germanic. Catedralele din �le-de-France �?i datoreaz? efectiv construc?ia �n egal? m?-sur? regilor cape?ieni ?i demnitarilor bisericii; drept care ele transmit dou
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Europa, �n detrimentul Imperiului Germanic. Catedralele din �le-de-France �?i datoreaz? efectiv construc?ia �n egal? m?-sur? regilor cape?ieni ?i demnitarilor bisericii; drept care ele transmit dou? mesaje: unul religios, mistic; cel?lalt politic. ?i, ca instrumente ale afirm?rîi monarhiei de drept divin, ele expun pe fă?adele lor, unele l�ng? altele, efigiile str?mo?ilor regilor Fran?ei ?i pe cele ale regilor din Vechiul Testament. Prin urmare, extinderea geografic? a catedralelor gotice ale acestei regiuni urm?re?te
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
des Victoires, �n 1685, ?i Vend�me, �n 1698) ?i �n provincie, la Grenoble, Lille, Aix, Toulouse, Rennes, Marseille �n 1685, apoi la Dijon ?i Lyon �n 1686; �n sf�r?it, la Bordeaux �n 1688. Influen?a emblematic? a monarhiei absolute este ?i mai evident? �n �le-de-France unde, din castele �n parcuri ?i p?duri regale, perspectivele drumurilor radiante ?es o �mpletitur? aproape ne�ntrerupt? �n jurul Parisului. Astfel se define?te de acum �nainte domeniul regal, �n timp ce
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Van Dyck, Bernini, ?i �ncurajeaz? prin comenzi importante constituirea unei arte a Cur?îi. I.�Jones (1573-1652), superintendent al cl?dirilor regale �n 1613, este, datorit? cunoa?terii directe a operelor lui Palladio, intermediarul perfect �ntre proiectul cultural prestigios al monarhiei ?i cultură clasic? adoptat? de Europa. Limbajul s?u arhitectural umanist se substituie figurilor tradi?iei pentru a ordona volumele, planurile ?i fă?adele dup? o logic? nou?. Pentru Casa Reginei (Greenwich, 1616-1635), el �mpru-mut? de la vila de la Poggio a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]