19,067 matches
-
mult mai importante pentru cel de-al doilea; lucrătorul manual nu cunoaște acumularea pieselor de veselă, acesta fiind unul din pivoții consumului monetar al satelor. Aceste bunuri durabile din economia lucrătorului manual nu trebuie percepute decât situate în ansamblul consumului monetar ce formează o totalitate; această structură cu două dimensiuni (hrană și bunuri durabile) e categoric diferită de un consum monetar care-și epuizează realitatea numai odată cu cele din urmă. În fapt, consumul de bunuri durabile este, în parte cel puțin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pivoții consumului monetar al satelor. Aceste bunuri durabile din economia lucrătorului manual nu trebuie percepute decât situate în ansamblul consumului monetar ce formează o totalitate; această structură cu două dimensiuni (hrană și bunuri durabile) e categoric diferită de un consum monetar care-și epuizează realitatea numai odată cu cele din urmă. În fapt, consumul de bunuri durabile este, în parte cel puțin, determinat de hrană. Hrana ca bun introduce două teme care marchează cu necesitate ansamblul consumului monetar: • între individ și hrana
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
diferită de un consum monetar care-și epuizează realitatea numai odată cu cele din urmă. În fapt, consumul de bunuri durabile este, în parte cel puțin, determinat de hrană. Hrana ca bun introduce două teme care marchează cu necesitate ansamblul consumului monetar: • între individ și hrana care este absorbită se stabilește un raport direct, care reprezintă corespondența între nevoia individuală și natura însăși a acestei hrane; • hrana ca bun, realitate structural autonomă, este o necesitate vitală; de unde o obsesie a lipsei ivită
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
necesitate vitală; de unde o obsesie a lipsei ivită din această separare de sursa vieții, sursa principiului unui dinamism în interiorul unui consum care caută să se depășească încontinuu pentru a înlătura o frică niciodată epuizată. Regăsim aceleași teme în ansamblul consumului monetar: între orice bun și individ se stabilește un raport direct. În cazul particular al bunurilor durabile, acest raport este prezent în realitatea utilizării acestor obiecte; miza acestuia constă în chiar utilizarea lor. În același fel, consumul monetar în totalitatea lui
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în ansamblul consumului monetar: între orice bun și individ se stabilește un raport direct. În cazul particular al bunurilor durabile, acest raport este prezent în realitatea utilizării acestor obiecte; miza acestuia constă în chiar utilizarea lor. În același fel, consumul monetar în totalitatea lui este prins în aceeași tensiune de depășire continuă; atunci apar noțiuni precum "ridicarea" nivelului de trai, "urmărirea" confortului material. În cadrul unui astfel de consum (pe un fond de constrângere, cea a nevoilor imposibil de suprimat) se stabilesc
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
imposibil de suprimat) se stabilesc legăturile mecanice esențiale ale socioeconomiei. De exemplu, previziunile de dezvoltare pot fi stabilite prin corelarea activității productive și a consumului: previziuni politico-sociale odată cu cele ale salariaților (putere de cumpărare), presiunea sindicală etc. La Okelataka, consumul monetar e amputat de sectorul hranei, redus la bunurile durabile; aici nu mai există acest fond de constrângere determinant pentru aspectul expus mai sus (doar unul din aspectele sale; am rezumat în mod exagerat pentru a determina originalitatea consumului monetar din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
consumul monetar e amputat de sectorul hranei, redus la bunurile durabile; aici nu mai există acest fond de constrângere determinant pentru aspectul expus mai sus (doar unul din aspectele sale; am rezumat în mod exagerat pentru a determina originalitatea consumului monetar din Okelataka). Element al consumului precedent, raportul direct dintre marfă și individ, altfel spus, forma mărfurilor se află în corelație cu individul care-și caută în ea confortul prin utilizare. Care este atitudinea sătenilor față de bunurile durabile? Se stabilește acest
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se sufoca sub un mantou gros de iarnă, spectacol neobișnuit pe care l-am căuta în zadar la lucrătorii manuali din Etoumbi, unde nu există niciodată o asemenea lipsă de adaptare a utilizării. Mai înainte, constrângerea nevoilor vitale construia economia monetară, pe de o parte, pe legătura dintre individ și forma obiectului (utilizarea), pe de alta, pe un dinamism intern de depășire sau, mai exact, pe raportul dintre cei doi factori. La Okelataka, consumul monetar e în totalitate determinat de raporturile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înainte, constrângerea nevoilor vitale construia economia monetară, pe de o parte, pe legătura dintre individ și forma obiectului (utilizarea), pe de alta, pe un dinamism intern de depășire sau, mai exact, pe raportul dintre cei doi factori. La Okelataka, consumul monetar e în totalitate determinat de raporturile interindividuale. Este vorba de un consum ostentativ, de acel conspicuous consumption al lui T. Veblen. Nu avem suficiente elemente pentru a-i descoperi specificitatea. Ce devine marfa? După cum am văzut, realitatea utilizării ei este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Ce devine marfa? După cum am văzut, realitatea utilizării ei este pur contingentă, forma ei nu are nicio importanță; niște cochilii ar servi la fel de bine scopului. Nu îi rămâne decât realitatea teoretică de marfă pe care și-o extrage din valoarea monetară. Ea e amputată în forma ei. Orice ar putea fi cumpărat; ceea ce contează este acumularea de obiecte de import. Raportul dintre o asemenea marfă și posesorul ei este exterior sau, mai exact, artificial. Ceea ce contează sunt relațiile individului cu ceilalți
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
între producția agricolă industrială și acest consum; nu mai există acea structură individuală de bază între activitatea producătoare, bani și bunuri care să permită legătura mecanică dintre producție și consum, acesta din urmă condiționând-o pe cea dintâi. Acest consum monetar nefiind interiorizat, el nu este decât un adaos oarecum gratuit. În acest context, consumul apare ca un element secundar în dinamica dezvoltării. Iată, cu titlu ilustrativ, ,,câteva prețuri luate din magazinele CFHBC: Cutie de sadine în ulei 40 franci Kilogram
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este vorba de căutarea vreunui profit, nu există așa ceva; este un mod de a se arunca cu bună-știință în afara comunității, o afirmare a independenței. Micile tarabe de ocazie întâlnite în fața fermelor reprezintă o manifestare a conflictului esențial introdus de economia monetară, conflict care este substanța însăși a acestei realități umane. Aceste ferme sunt produsul citadinilor întorși la viața rurală; ce loc ocupă citadinii la Okelataka? Trebuie să se țină seama înainte de toate de factorul vârstă; patru categorii masculine sunt net delimitate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
activitatea în sine efectuându-se în schimbul banilor. Primele două tipuri de schimb sunt, într-un fel, tolerate, în măsura în care vânzătorii se situează în afara satului (fermele izolate învecinate cu Okelataka sunt specializate în comerț, tâmplărie și fabricarea țiglelor de bambus). Dimpotrivă, retribuția monetară a activității este respinsă violent: să ne amintim de reprimarea lui Leboka și Ekania sau de scandalul stârnit de Lebende când a vrut să-și ridice casa cu un zidar străin. Ce este deci schimbul comercial pus în cauză în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
activități (cum este cazul oricărei forme de salariat), care, pentru a fi schimbată cu bani, trebuie să aibă o realitate autonomă, este încă foarte străină de acest univers uman. Când salariatul își va face apariția, vom putea considera că revoluția monetară s-a încheiat și că raportul comercial s-a interiorizat în structura însăși a acestui sat. În realitate, banii care circulă în acest joc al schimburilor interne sunt într-o cantitate neînsemnată; am văzut că numai 8,5% din valoarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
s-a încheiat și că raportul comercial s-a interiorizat în structura însăși a acestui sat. În realitate, banii care circulă în acest joc al schimburilor interne sunt într-o cantitate neînsemnată; am văzut că numai 8,5% din valoarea monetară a bunurilor posedate puteau fi plasate sub această rubrică. Comunitatea sătească se apără împotriva oricărei implantări a raporturilor comerciale interne, care constituie și tema unui conflict latent între sate și majoritatea dinamică a citadinilor reîntorși. Nu putem să nu facem
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exponenți ai comerțului economic. Raportul de paradă Okelataka reprezintă o comunitate umană care nu e construită pe raportul comercial (ea având chiar o reacție negativă față de acesta, după cum am arătat deja), dar care se află integrată într-un sistem comercial monetar, situație contradictorie care este soarta actuală a tuturor satelor. Raportul comercial ar crea o viață economică internă care, pe de o parte, ar deschide satul spre exterior și l-ar integra într-o regiune socioeconomică adevărată; pe de altă parte
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
către sine, comunitatea sătească rezidă în întregime în jocul raporturilor interindividuale; prinsă în organizarea comercială generală, raporturile sale interindividuale sunt construite pe manifestările locale ale acestui sistem. Structura satului constă în raporturi interindividuale al căror principiu se află în economia monetară. Relațiile dintre săteni se reduc la un tip de raport foarte special, "raportul de paradă", care, într-un fel, se situează la granița dintre raportul personal pe baza căruia era organizat universul familial de altădată și raportul comercial, bază a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se reduc la un tip de raport foarte special, "raportul de paradă", care, într-un fel, se situează la granița dintre raportul personal pe baza căruia era organizat universul familial de altădată și raportul comercial, bază a societăților de economie monetară. Ne-am ocupat deja de raportul personal; este vorba esențialmente de un univers uman care își epuizează întreaga realitate în contactele directe dintre indivizii care îl alcătuiesc; există o codificare, o disciplinare a acestor contacte, iar totul stă în jocul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fi extrase din aceste studii sunt nule. Cum spuneam mai sus, raportul de paradă se situează între aceste două principii de organizare: Rămânem mereu în limitele universului contactelor directe, așadar căutarea puterii asupra indivizilor este dinamica de bază. Manifestările economiei monetare (plantații și mărfuri) sunt cadrele de referință ale acestor relații interindividuale, deci vorbim de o dispariție a mistificării raporturilor personale (persoana încremenită în statutul ei și reglementarea între persoane). Este vorba de procese care nu s-au încheiat: lumea lucrurilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în sine? La un nivel mai profund al analizei, ea se prezintă ca un miraj. Paradoxal, bunul nu dobândește independență decât în măsura în care deținerea lui pune în cauză viața însăși a indivizilor (nevoile imposibil de suprimat). Principiul de bază al economiei monetare constă în a plasa, între bunul necesar supraviețuirii și individ, o monedă care nu poate fi obținută decât prin activitatea de producție, de unde exteriorizarea bunului și constrângerea de a munci astfel încât bunul să poată fi obținut. Cum am subliniat mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nevoilor de a se reifica, de a se desprinde de indivizii concreți; toate acestea sunt legate de natura unui sistem comercial întemeiat aproape exclusiv pe exportarea produselor agricole și pe importarea bunurilor manufacturiere de origine europeană, însoțite de un volum monetar foarte slab, fără circulație internă. Între bunurile materiale și individul concret, există un fel de determinare reciprocă; legătura structurală care le reunește provine de exemplu din sistemul de moștenire în care este plasată plantația de arbori de cafea. Mai întâi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exploatare comună și această căutare a celui care a fost "cel mai iubit", iată o serie de elemente care arată cât de mult, dincolo de moarte, aceasta este încă asociată proprietarului ei. Fenomenul ar trebui lărgit. O regulă generală: elementele universului monetar sătesc nu sunt niciodată înlocuite în contextul schimbului; proprietarul nu poate să-și vândă propria plantație; la fel, obiectele manufacturiere de import, odată dobândite, nu sunt în niciun caz revândute. Plantația și bunurile sunt blocate în jurul individului; ele își pierd
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în cauză și, atunci, dominația lor nu se poate efectua decât prin jocul statutelor (organizarea ierarhică) -, sau ceea ce este în cauză este universul material, și atunci orice efort de control se concentrează asupra acestuia (acaparând mijloacele de producție, ale circulației monetare etc.). Actualmente, structura ierarhică a explodat din cauza autonomiei bunurilor care pot fi dobândite de toată lumea. Regruparea universului în jurul individului este imposibilă (salariat, acumulare capitalistă), dată fiind această urmărire a puterii asupra persoanelor care interzice în mod paradoxal alienarea activității. De
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
citadinilor la întoarcerea lor). Abrevieri* AOF Africa Occidentală Franceză BJP Baharatiya Janata Party (mișcare fundamentalistă hinduistă) CCR Centrul de Cooperare Rurală CFA Comunitatea Financiară Africană CFHBC Compagnie Française du Haut et du Bas Congo EDF Electricité de France FMI Fondul Monetar Internațional HLM Habitation à loyer modéré RSS Rashtriya Sawayamevak Sangh (mișcare fundamentalistă hinduistă) SAP Serviciul de inițiere de proiecte SSL Sistem de schimb local VRP Voyageur, Représentant, Placier ZUP Zone à urbaniser en priorité Bibliografie Mulțumirile noastre merg către L
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Comunitatea Economică Europeană CFE Armele Convenționale în Europa (Tratatul) CSCE Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa CTBT Tratatul de Interzicere Totală a Testelor Nucleare EAEG Gruparea Economică din Asia de Est EFTA Asociația Europeană a Liberului Schimb FMI Fondul Monetar Internațional G7 Grupul celor Șapte GATT Acordul General pentru Tarife și Comerț IFOR Forțele de Implementare (ONU) IGC Conferința Interguvernamentală (UE) KFOR Forțele din Kosovo (ONU) MFN Clauza Națiunii celei mai Favorizate (GATT) MRS Mecanismul Ratelor de Schimb (UE) MST
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]