4,425 matches
-
practice să-și formeze obișnuințe de predarea creativă și diversificată; să-și formeze deprinderi de analiză logică a acțiunilor motrice predate; să-și formeze capacitatea de a integra deprinderile motrice noi învățate în structuri sau legări de acte și acțiuni motrice; să-și formeze capacitatea de dirijare și conducere a sistemelor de acționare și a grupelor de elevi; să-și formeze capacitatea de evaluare a comportamentului elevilor etc. Pentru că procesul educațional este perfectibil și în continuu transformare așteptăm sugestiile și recomandările
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
variante de instrumente (probe) de evaluare, elevul putând opta pentru una dintre ele. În funcție de schema orară a fiecărei clase (1-2 ore în trunchiul comun) elevul va susține anual: • pentru învățământul primar: 2 evaluări la aptitudinile psihomotrice, 2 evaluări la deprinderile motrice de bază și 2 evaluări la deprinderile sportive elementare; • pentru învățământul gimnazial: 1-2 evaluări la aptitudinea psihomotrică de forță, 1-2 evaluări la atletism și câte o evaluare la gimnastică și joc sportiv; • pentru învățământul liceal și profesional: 1-2 evaluări la
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
pe două linii paralele ce marchează deschiderea fandării, cu palmele pe șold, se execută desprinderea pe ambele picioare, schimbarea picioarelor în zbor și aterizare pe ambele picioare, se înregistrează numărul de repetări); 4.6. Descrierea probelor Pentru realizarea evaluării competențelor motrice, ale elevilor, noul Sistem Național de Evaluare, prezintă o serie de teste, dând posibilitatea elevilor să opteze, în funcție de preferințe și predispoziții, pentru cele care-i avantajează în sensul înregistrării unui progres și, deci, obținerii unei note deosebite. Testele/probele de
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
anul școlar........./...... Aceste avize/certificate medicale se păstrează într-un dosar special și se prezintă superiorilor, în momentul când sunt cerute. Pentru elevii, care au pe certificatele medicale restricții diferite, profesorii au obligația să organizeze și să desfășoare o activitate motrică și de evaluare specifică și adaptată fiecărui elev. Pentru elevii scutiți medical, pentru un semestru, media anuală este egală cu media obținută pe semestrul pe care a desfășurat activitatea. Elevii scutiți, pe un an școlar, un semestru sau o anumită
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
urmărește: • instruirea și perfecționarea tuturor cadrelor didactice (calificate, necalificate, în curs de calificare) ce predau educația fizică; • stimularea și angrenarea profesorilor în amenajarea și întreținerea bazelor sportive dar și în participarea la cât mai multe competiții; • cunoașterea posibilităților de manifestare motrică și aptitudinală a elevilor; • selecționarea celor mai buni sportivi și a celor mai bune echipe în vederea participării la competițiile județene. 6.3. Cercul pedagogic Cercul pedagogic de specialitate cuprinde 25-30 membrii, cadrele didactice din mai multe comisii metodice (catedre). Cercul
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
procese biologice pregătesc individul pentru a reacționa agresiv, în timp ce altele determină locul și modul în care agresivitatea se va manifesta. Factorii genetici joacă un rol indirect în folosirea mijloacelor de natură agresivă. Acești factori sporesc dezvoltarea capacităților senzoriale, fizice și motrice, pot de asemenea interveni la nivel neuronal pentru a controla exprimarea efectivă a agresivității. Constatarea conform căreia indivizii cu același patrimoniu genetic se comportă la fel este dovada cea mai importantă a faptului că agresivitatea este influențată genetic. Genetica comportamentului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de gestionarea defectuoasă a comportamentelor agresive. Manifestări în acest sens s-au semnalat la deținuții cu leziuni cerebrale. Spellacy (1977) a efectuat două studii ale căror rezultate surprind o corelație între violența impulsivă și funcționarea cortexului. Astfel evaluarea capacităților cognitive, motrice și perceptive permite o mai bună prezicere a violenței decât testele de personalitate. * Sistemul limbic Sistemul limbic face legătura dintre stimulii senzoriali ce provin din mediul înconjurător și reacțiile emoționale. Marea majoritate a emoțiilor presupun intervenția sistemului limbic. Această parte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Bryant, 1974; Zillmann et al., 1974 citați de Tedeschi et al., 1994) au demonstrat că activarea fiziologică intensă poate favoriza manifestarea agresivității atunci când individul interpretează activarea ca pe o stare de furie. Identificarea corectă a cauzelor stării fiziologice resimțite (activitatea motrică intensă) ar putea duce la evitarea creșterii sentimentului de furie la provocare. Unele cercetări susțin că activarea fiziologică crește probabilitatea tuturor acțiunilor dominante sau percepute ca fiind adecvate. O'Neal, McDonald, Hori și McClinton (1977) au arătat un film agresiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a agresivității Emoția este forma de organizare comportamentală a unui ansamblu de procese senzoriale, neurovegetative, neuromusculare și cognitive. Comportamentele astfel organizate antrenează o creștere generală a activității sistemului nervos central, tradusă prin creșterea stării de vigilență, mobilizare neurovegetativă, sporirea activității motrice sau apariția unor reacții motrice simple. Relația dintre emoții și comportament pare să fie mai directă decât cea dintre acțiune și credință sau cunoaștere. Una dintre funcțiile de bază ale emoțiilor este generarea de acțiuni (Oatley și Jenkins, 1992). Indivizii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de organizare comportamentală a unui ansamblu de procese senzoriale, neurovegetative, neuromusculare și cognitive. Comportamentele astfel organizate antrenează o creștere generală a activității sistemului nervos central, tradusă prin creșterea stării de vigilență, mobilizare neurovegetativă, sporirea activității motrice sau apariția unor reacții motrice simple. Relația dintre emoții și comportament pare să fie mai directă decât cea dintre acțiune și credință sau cunoaștere. Una dintre funcțiile de bază ale emoțiilor este generarea de acțiuni (Oatley și Jenkins, 1992). Indivizii care au retrăit o experiență
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
desfac pumnii. Rezultatele scot în evidență faptul că experiența subiectivă a eșecului și receptarea unui stimul nu sunt responsabilitatea acelorași procese inferențiale. Organizarea comportamentului ca rezultat al eșecului în executarea sarcinii de inteligență a fost influențată, cel puțin pentru componenta motrică, de stimularea aversivă. Starea emoțională îi informează pe indivizi despre situația în care se află, determinând strategia cea mai adaptată pentru prelucrarea informațiilor în funcție de contextul dat. Adaptarea reacțiilor la stimulii "ostili" ai mediului înconjurător, reacții care pot fi traduse prin
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
social imediat acțiuni planificate, emițând semnale comportamentale automat provocate de situație. Finalitățile implicite ale acestor semnale pot influența comportamentul individului. Astfel strategiile comportamentale care-și propun să exercite acțiuni materiale asupra altor indivizi sau asupra situației pot păstra urmele reacțiilor motrice originale suscitate de situația actuală. Capitolul V Abordarea teoretică a comportamentului agresiv Comportamentul agresiv are un statut extrem de complex, în parte din cauza complexității factorilor care îl declanșează, dar și din cauza modurilor diferite în care se manifestă sau a varietății multiple
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
arată de ce anumite stări emoționale negative, precum tristețea, determină de foarte multe ori apariția furiei (Berkowitz, 1998). În opinia lui Berkowitz, autorul principal al acestui model, stările emoționale sunt rezultatul activării unei rețele asociative compusă din sentimente, reacții fiziologice, reacții motrice, gânduri și amintiri (sindromul furie / agresivitate, Averill, 1982). Pentru că forța asociativă din cadrul rețelei nu este uniformă, activarea unei părți a rețelei nu influențează în mod obligatoriu totalitatea sub-sistemelor cu aceeași intensitate. În funcție de importanța puterii de asociație dintre diferitele sub-sisteme, activarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acestor comportamente indiferent de semnificațiile pe care le au într-un context interpersonal și considerând comportamentele agresive mișcări cu o anumită structură specifică, producându-se sistematic în circumstanțe la fel de specifice, am hotărât să studiem comportamentele agresive ca fiind niște manifestări motrice. Conform lui Darwin (1872 / 1874 citat de Pahlavan, 1987) aceste mișcări transmit, chiar și la animale, informații despre natura stării emoționale a organismului, semnalând atitudinea binevoitoare sau ostilă față de semeni. Am presupus că organisme foarte simple reacționează în cazul unei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Pahlavan, 1987) aceste mișcări transmit, chiar și la animale, informații despre natura stării emoționale a organismului, semnalând atitudinea binevoitoare sau ostilă față de semeni. Am presupus că organisme foarte simple reacționează în cazul unei stimulări aversive printr-o serie de reacții motrice de mare intensitate, având o structură specifică relativ fixă. La oameni, acest dispozitiv comportamental este dublat de o organizare mai plastică a activității, asigurând o mai bună structură motrică, fenomen pe care l-am denumit "activitate voluntară". Nivelul de activitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reacționează în cazul unei stimulări aversive printr-o serie de reacții motrice de mare intensitate, având o structură specifică relativ fixă. La oameni, acest dispozitiv comportamental este dublat de o organizare mai plastică a activității, asigurând o mai bună structură motrică, fenomen pe care l-am denumit "activitate voluntară". Nivelul de activitate determină o anumită decizie cu privire la strategia comportamentală aplicată cu ajutorul proceselor cognitive ce se raportează la experiențele trecute ale individului. Decizia se îndreaptă, în general, către alegerea programelor motrice cele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
structură motrică, fenomen pe care l-am denumit "activitate voluntară". Nivelul de activitate determină o anumită decizie cu privire la strategia comportamentală aplicată cu ajutorul proceselor cognitive ce se raportează la experiențele trecute ale individului. Decizia se îndreaptă, în general, către alegerea programelor motrice cele mai disponibile și cele mai adaptate situației în care se află individul. I-am rugat pe subiecții care urmăriseră diapozitive cu arme sau cu prezentarea unui eșec să execute mișcări voluntare după ce vor fi auzit un sunet neplăcut (80dB
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de după 30 de luni de căsătorie. În contextul unei relații bazate pe neînțelegere și conflict, slaba comunicare dintre soți poate constitui de asemenea un factor important (Riggs et al., 1996). Puținele ocazii de schimburi verbale pot declanșa agresivitatea ca manifestare motrică a unei stări emoționale negative. Procesele cognitive mai elaborate pot fi și ele implicate sau chiar sta la baza acestor conflicte. O provocare obișnuită a conflictului în context conjugal se produce atunci când soțul interpretează comportamentul soției ca pe o manifestare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
informațiilor / a datelor 32, 62, 84, 114, 118, 135, 145, 192 sociocognitiv 19, 203 socio-afectiv 19 vicariant 116, 127, 222, 225 Provocare 32, 41, 67, 94, 105 context 22 Pedepsire 73, 74, 95, 199, 224,-227 R Reacție emoțională 29 motrică 120, 140, 178 fiziologică 110, 140 primară 122 secundară 122 vicariantă 116 Recompensă 48, 82 socială 18, 27 Regres rasist 60 Relație lineară 11 interpersonală 106, 214 Reprezentare 22-27, 82, 135 mintală 37 Rețea asociativă 140 Revolta 46, 53 Război
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de mistificare: iluzie, fantasmă sau camuflaj, mitul alterează datele observației experimentale și contrazice regulile raționamentului logic, se interpune ca un ecran între adevărul faptelor și exigențele cunoașterii. Pentru Claude Lévi-Strauss119, mitul eroului are o funcție de însuflețire creatoare; "ansamblu de imagini motrice", el este un apel la mișcare, o incitare la acțiune și apare ca un stimulator al unor energii de o putere extraordinară. Descompunerea în părți distincte a mitului eroului, divizarea lui și numerotarea, clasificarea constituie un proces riscant, deoarece "mitul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dintre ele face apel la dimensiunea psihologică a schimbării și vizează raportul dintre schimbare și stabilitate/continuitate. Nu de puține ori am fost martorii sau subiecții acestui contrast, deoarece la nivelul psihicului coexistă dorința de evoluție și comportamentul rutinier, forțele motrice și frânele schimbării. Semnificațiile acestui paradox sunt mai profunde decât lasă să se înțeleagă la prima vedere. Nu trebuie neglijat faptul că, de obicei, schimbarea presupune nu doar modificarea regulilor, ci chiar afectarea identității profesionale a celor implicați, afectează rolul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
spus calitatea climatului organizației școlare. Managerul școlar va trebui să conștientizeze, mai mult decât orice alt manager, faptul că în actul comunicării intervin o serie de factori, de variabile cognitive, afective sau contextuale care se pot constitui în adevărate forțe motrice ale comunicării, sau în forțe frenatoare, de blocaj al acesteia. În ceea ce privește actorii comunicării, J. C. Abric (2002, p. 16) identifică următoarele variabile ce pot influența calitatea comunicării: 1. Variabile psihologice, comunicarea implicând personalitatea fiecărui individ, motivațiile acestuia. Acestea sunt: a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de pierderea progresivă a capacității receptorilor asociată cu desensibilizarea acestora (down-regulation); astfel de exemple sunt alterarea receptorilor de insulină, alterarea hipotalamusului, modificarea controlului feedback al eliberării hormonului de creștere sub acțiunea IGF-1 circulant, desensibilizarea sistemului colinergic, inclusiv la nivelul unităților motrice musculare. Fragilitatea membranară explică și afinitatea scăzută a transportorilor (de exemplu, dereglarea aportului imediat al glucozei în celula musculară și mai ales la neuron);dezadaptarea la situații de stres determinată de capacitatea celulară scăzută de a produce proteine de stres
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
toți medicii consultați, inclusiv medicamentele eliberate fără prescripție medicală (picături oftalmice, ceaiuri, unguente). Se utilizează în mod curent cinci criterii ce exprimă impactul major al fragilității sintetizate și în figura 40.2:fragilitatea statusului cognitiv și a echilibrului emoțional;fragilitatea motrică - forța, duritatea, tonusul postural, echilibrul și mersul;dificultatea de a se confrunta cu diferite probleme ale vieții cotidiene și de relație;dereglările de incontinență (deseori revelatoare ale unei fragilități în creștere);denutriția, cauză sau consecință, ce agravează celelalte fragilități și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
motivația vârstnicului, respectarea obiceiurilor și gusturilor sale, împlinirea așteptărilor sale de la perioada de viață rămasă;în cazul stării de prefragilitate se va pune accentul pe implementarea strategiilor tera- peutice convenționale ale acțiunilor de reeducare și reabilitare, sfaturi privind alimentarea, activitățile motrice și de echilibru, reeducarea memoriei, învățarea diferitelor tehnici- psiho comportamentale și antrenarea fizicului pentru a face față stresorilor (evi- tarea căderilor, modul de a se ridica);educarea și conștientizarea vârstnicilor asupra noțiunii de fragilitate și a riscurilor acesteia, precum și cunoașterea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]