7,693 matches
-
întîrzia nici un ceas. E doar deputat, peste vreo două săptămâni se deschide Camera și în prealabil e obligat să ia contact cu amicii politici. Propuse lui Titu Herdelea să meargă cu ei, dar Grigore protestă: se poate să-i răpească oaspetele? El avea de gând să-l trimită cu Nadina, ca să nu plece singură cu Brumaru. Mai înainte de a se așeza la masă, Grigore luase la o parte pe Gogu și pe Titu la o consfătuire intimă. Când află Gogu despre
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
într-un moment, soțului ei, care răspunse mîngîind-o ca pe un copil nepriceput: ― Asta înseamnă că trebuie să fii prudentă cu plăcerile, oricât te-ar tenta! ― O plăcere prudentă nu mai e plăcere! ripostă Nadina răsfățată. Miron Iuga își primi oaspeții cu o bonomie ce-i ședea bine. Nu poftise dintre vecini pe Platamonu, deși Grigore crezuse că ar fi fost delicat, de vreme ce e arendașul Nadinei și al lui Gogu, și nici pe Cosma Buruiană, căruia încă nu-i iertase minciuna
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
care îi reprezentăm! Titu Herdelea surâse înțelegător, iar prefectul trase cu ochiul. Atunci însă doamna Pintea dădu semnalul plecării la care se ralie îndată și soția prefectului. Grigore și Miron zadarnic mai încercară să se împotrivească. În câteva minute toți oaspeții, spăimântați că orele sunt aproape patru, se ridicară. Se ivi totuși o problemă gravă, pusă de doamna Pintea însăși: cum să facă oare cu cei trei copii ai ei pe care îi culcase îndată după cină și acuma dormeau duși
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
UE: „Azi vă spun că-i de vânzare Costumul meu denmormântare, În UE omu-i înhumat valabil Doar în costum biodegradabil. ” S-au pornit aplauze la adresa celui care a compus ad-hoc și a recitat epigrama. Sărbătoritul Ion Ion și-a ținut oaspeții cu petrecerea până a doua zi, iar gâlceava de la înmormântare parcă a fost dată uitării. CUM A FOST SALVAT UN MOTĂNEL E ultima serie de încorporare obligatorie în armata română, deci și la pompieri. La o astfel de unitate de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
surprinși, dar s-au și amuzat de șiretlicul meu de a fugi din țară. Domnul David, soțul doamnei Minodora, a spus că mă va ajuta. Chiar are un prieten mare crescător de oi în statul Queensland. Dar să le fiu oaspete măcar o lună-două ca să învăț limba engleză pentru a mă putea descurca cu cei cu care voi munci. Când a sosit momentul, m-a dus de la Canberra, la prietenul lui proprietar de oi, care avea, mi-a spus domnul David
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
mănăstiri, Neamțul și Secu, Agapia și Văratecul. (...) Al treilea drum al României vechi era acela al Dunării și al Mării, contopite, cu toate deosebirile și depărtările dintre ele, într’unul singur. Delta a crescut deodată în însemnătate și își are oaspeții pătimași și nelipsiți. Constanța cu stațiunile dimprejur, împreună cu Mangalia, s’a schimbat într’o regiune turistică maritimă de mare capacitate, prin ridicări de cazinouri, prin construcții de hoteluri și vile (...). Urmează apoi drumurile „României Mari”, de la Poiana Brașov la mănăstirile
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Carpați în favoarea Austro-Ungariei. „Dacă azi norii se grămădesc în spre Apus, dinspre Basarabia se ivește o geană de lumină”, declara dr. Bacaloglu. Rugat să vorbească, N. Iorga preciza că, după strălucitele cuvântări ținute, nu-i rămâne decât să le spună oaspeților: „Ați venit la o mare durere a noastră și ne-ați adus o mare mângâiere”. Într-un sens mai larg, cuvintele lui N. Iorga subliniau semnificația istorică a unirii Basarabiei cu România, înfâptuită atunci când pericole grave (inclusiv pierderi teritoriale) planau
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Secretar al Sfatului Țării B. Epuri Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România..., p. 186-188 Un glas autorizat al Basarabiei. De vorbă cu d. Pantelimon Halippa Fruntașul basarabean, vicepreședinte al „Sfatului Țării”, d-nul Pantelimon Halippa, este de câteva zile oaspetele nostru. M-am prezentat d-lui Halippa solicitându-i o convorbire pentru cititorii ziarului „Mișcarea”, care au cunoștință de opera mare națională, pe care a desfășurat-o în folosul poporului moldovenesc din Basarabia. După o primire prietenoasă și deschisă, care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sunteți foarte inteligent (schițai un gest de nerăbdare). De aceea vă întreb mereu; mi-e teamă să nu fac greșeli, să nu vă supăr. Avea o expresie care mă făcu fericit. ― Și de ce nu vrei să mă superi? ― Pentru că sunteți oaspetele nostru. Un oaspete e trimis de Dumnezeu... ― Și dacă oaspetele e un om rău? o întrebai așa, ca pe un copil, deși fața ei ajunsese serioasă, aproape încruntată. ― Dumnezeu îl cheamă înapoi, răspunse ea prompt. ― Care Dumnezeu? ― Dumnezeul lui. ― Cum
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
schițai un gest de nerăbdare). De aceea vă întreb mereu; mi-e teamă să nu fac greșeli, să nu vă supăr. Avea o expresie care mă făcu fericit. ― Și de ce nu vrei să mă superi? ― Pentru că sunteți oaspetele nostru. Un oaspete e trimis de Dumnezeu... ― Și dacă oaspetele e un om rău? o întrebai așa, ca pe un copil, deși fața ei ajunsese serioasă, aproape încruntată. ― Dumnezeu îl cheamă înapoi, răspunse ea prompt. ― Care Dumnezeu? ― Dumnezeul lui. ― Cum, fiecare om are
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
vă întreb mereu; mi-e teamă să nu fac greșeli, să nu vă supăr. Avea o expresie care mă făcu fericit. ― Și de ce nu vrei să mă superi? ― Pentru că sunteți oaspetele nostru. Un oaspete e trimis de Dumnezeu... ― Și dacă oaspetele e un om rău? o întrebai așa, ca pe un copil, deși fața ei ajunsese serioasă, aproape încruntată. ― Dumnezeu îl cheamă înapoi, răspunse ea prompt. ― Care Dumnezeu? ― Dumnezeul lui. ― Cum, fiecare om are un dumnezeu al lui? Accentuai ultimele cuvinte
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
spirit, adăugă căutîndu-i privirile. Și pentru că nu știa ce să-i răspundă, și șovăia, mîngîindu-i mâna, Veronica își plecă obosită capul. - Mi-e teamă că am să înnebunesc, spuse. Erau găzduiți într-unul din cele mai luxoase hoteluri din Delhi, oaspeții guvernului indian. Ca să se evite fotografii, gazetarii și îndrăzneala curioșilor, grupul întreg lua masa într-o sufragerie rezervată exclusiv lor, și bine păzită. În fiecare zi vizitau muzee sau instituții și întîlneau mari personalități. Erau transportați în mai multe limuzine
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nefericiții refugiați, români ardeleni, ce au luat calea nesigură a exi lului, zona Câinenilor fiind plină de acești bieți dezrădăcinați ce și-au părăsit în asemenea timpuri dramatice toată agoniseala, riscând a ajunge aici muritori de foame... Imediat după alarmă, oaspetele nostru a plecat, pretextând urgente drumuri ce-i mai rămân de făcut ; în fapt, mergea să dejuneze la Enescu, împreună cu un bun amic ce-l întâlnise la Statul-Major (după cum mi-a mărturisit confidențial în vreme ce îl conduceam cu gentilețe până la poartă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pînă la genunchi, Încercînd să țină minte drumul de Întoarcere, cu mințile răvășite de fapta lor curajoasă. Ajung În vale, găsesc o stînă și cumpără un bidon de țuică de la un cioban. Ciobanul e fericit de cîștigul neașteptat și de oaspeții agitați care-l scot, la rîndul lui, din plictiseală. Bea cu ei cîteva pahare - probabil că se amuză În sinea lui cînd vede cum li se Încing fețele tinere. Vlad se ține tare, dar celălalt răcan se Înmoaie și, cînd
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
să deretice camera Stellei și să-i aranjeze o vază cu narcise. Existau trei dormitoare la Como, două de dimensiuni mijlocii și unul micuț. Adam ocupa dormitorul mic, și pentru că îl prefera, și pentru a lăsa liberă o „cameră de oaspeți“ normală. Deși primeau foarte rar oaspeți, întrucât Brian îi detesta, Gabriel își dăduse plăcuta osteneală de a face camera de oaspeți atrăgătoare, alegând „cărți speciale pentru musafiri“, aranjând lămpi pentru citit, hârtie de corespondență, și așa mai departe. Când sosise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-i aranjeze o vază cu narcise. Existau trei dormitoare la Como, două de dimensiuni mijlocii și unul micuț. Adam ocupa dormitorul mic, și pentru că îl prefera, și pentru a lăsa liberă o „cameră de oaspeți“ normală. Deși primeau foarte rar oaspeți, întrucât Brian îi detesta, Gabriel își dăduse plăcuta osteneală de a face camera de oaspeți atrăgătoare, alegând „cărți speciale pentru musafiri“, aranjând lămpi pentru citit, hârtie de corespondență, și așa mai departe. Când sosise Ruby, Gabriel nu reușise să găsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și unul micuț. Adam ocupa dormitorul mic, și pentru că îl prefera, și pentru a lăsa liberă o „cameră de oaspeți“ normală. Deși primeau foarte rar oaspeți, întrucât Brian îi detesta, Gabriel își dăduse plăcuta osteneală de a face camera de oaspeți atrăgătoare, alegând „cărți speciale pentru musafiri“, aranjând lămpi pentru citit, hârtie de corespondență, și așa mai departe. Când sosise Ruby, Gabriel nu reușise să găsească nimic important să-i dea de făcut. Spălase de mult vasele de la micul dejun și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
stare, pe urmă ceaiul, și din nou băuturi și, vremea de plecare. O zi lungă. Ruby și Gabriel preparau merindele (Gabriel adora acest lucru) și Alex și Gabriel aduceau băuturile. De astă-dată, Gabriel adusese porții în plus pentru cei trei oaspeți din afara familiei. Cum în cronologia povestirii noastre s-a scurs o bucată de vreme, sunt necesare câteva explicații cu privire la actuala stare de lucruri. Vacanța universitară se terminase. Tom și Emma își reluaseră studiile și se mutaseră în camerele lor mobilate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
necesară și o ușoară împingere cu mâna. Dar, de cele mai multe ori, ascultătorul se întorcea și pleca în vârful picioarelor, cu fața gravă, de parcă părăsea, reverențios, o ceremonie în biserică. Atingerile lui Tom și ale lui Hector reînsuflețeau, unul câte unul, oaspeții pietrificați și îi trimiteau pe drumul lor. Unii chiar își înclinau capetele când se retrăgeau în convoiul lung ce se îndrepta spre poarta din spate. În cele din urmă plecară cu toții, chiar și Bobbie Benning care a fost găsit adormit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dimineața. Nu-și imaginase, nici măcar când se urcase alături de ea în taxi, ce extraordinar va fi totul. Cât era de neîncăpătoare casa își dăduse seama abia în timpul nopții, când el zăcuse treaz pe divanul cam umed din micuța cameră de oaspeți, ascultând-o pe Hattie întâi cum plângea, apoi cum se zvârcolea și ofta în patul lui de fier, din camera învecinată. Vineri dimineața, John Robert se trezise ca de obicei la șase și patruzeci și cinci de minute, coborâse și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
prin centru, ajung în sfârșit la destinație, la ”Association Maison d'accueil Jacques Alberione”, pe rue de Lilas, nr. 30, unde mă așteaptă sora superioară, foarte amabilă, de origine italiană. Rămân cu ele la rugăciunea vesperelor, apoi iau cina cu oaspeții casei cu care schimb diferite impresii. O doamnă mai vorbăreață, pictoriță, vine de la Lille și-mi spune că în tinerețe a mers mult pe jos, urcând și pe Mont Blanc. Imi sugerează apoi că la Cannes să mă opresc și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
aerul să pară îmbălsămat cu aceste mirosuri plăcute. De la debarcaderul unde aștept vaporașul să mă ducă înapoi la Cannes pentru a-mi relua pelerinajul, privesc atât insula vecină, Margareta, cât și nenumăratele bărci și iahturi, în jurul cărora înoată proprietarii sau oaspeții acestor ambarcațiuni. Parcă-mi dă senzația unei flote care are de gând să asalteze insula și să-i captureze pe călugări cu confortul și tentațiile vieții laice. Mă amuză ideea. In același timp, mă gândesc că sunt două lumi diferite
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
bine. Am căutat, am întrebat și toți mi-au sărit în ajutor. Mare este grija lui Dumnezeu care lucrează prin oameni! O sa ies puțin prin localitate să văd ce este pe aici. Pe masa la care scriu, este cartea de oaspeți, în care văd că nu semnează prea mulți pelerini, și nici prea des, materiale publicitare și o cutiuță pentru contribuția financiară, cu specificarea ”donativo”, adică dai cât crezi de cuviință. Imi amintesc cea mai surprinzătoare formă de donativo, anul trecut
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
mult deasupra majorității din România. Pe drum nu mai întâlnesc pe nimeni mergând pe jos, nici pelerin, nici simplu călător, ceea ce, de fapt, s-a întâmplat în toate zilele de până acum, cu excepția lui Ortal. Mă uitasem în cartea de oaspeți de la casa pelerinului din Saint Gilles, unde am dormit, și am constatat că pe acolo au poposit puțini pelerini, câte doi, trei, din când în când, nu zilnic. Este posibl să fie cazați și pe la particulari, dar am dubii, căci
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
sunt multe persoane venite în vacanță sau concediu, cu rulotele lor. După mai bine de două ore de mers, la capătul lacului ajung în satul Villelongue, unde găsesc biserica deschisă, ca peste tot până acum. Constat că în cartea de oaspeți de la intrare, mulți apreciază acest fapt și scriu și mulțumirile lor; la fel fac și eu. Am răsfoit-o apoi și nu am întâlnit niciun român care să-și lase impresiile în ea. Este o bisericuță frumoasă, curată și liniștită
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]