13,698 matches
-
celelalte babe? Una, COCÂRJATA, cu o cocoașă de cămilă, avea nasul coroiat, gura fără buze, din care ieșea un dinte gălbejit și scuipa când vorbea, de nimic nu se înțelegea. Alta, de-i zicea BULBUCATA, avea lațele-i căzute pe obrajii umflați, prin care se zăreau doi ochi de broscoi. Rochia vinețiu-murdară atârna pe ea ca un sac zdrențuit și peticit. Baba PUTUROASA era buhăită, cu ochii cârpiți de somn, plini de urdori, abia își târșea pașii când mergea. Îi era
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Hai să mergem la plimbare! Sunt sigur c-o să-ți placă. Hai! ... El îi leagănă mâinile. Ea își crispă fața ca și cum ar fi mușcat dintr-o măr pădureț. - Mă duc să pregătesc micul dejun. El se înclină să-i atingă obrazul cu buzele umede. Ea își simte inima ca un zbieret fluid preschimbat în piatră. - Ceai sau cafea? El îi mângâie părul rebel. Ea se face la față ca alabastrul. - Cereale? El călătorește cu brațul pe după umerii ei aplecați. Ea-și
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
că cei doi tineri se potriveau și le stătea bine împreună. Să fi vorbit cei doi despre escapada nocturnă a Cocuței? Cum de lega Simonică perechea așa pe neștiute? Suman când a auzit, s-a înroșit de parcă era bătut pe obraji. Cocuța l-a luat pe băiat și i-a spus lui Simonică că nu este chiar așa! Nea Ilie a zâmbit protector și le-a spus celor doi să meargă în casă unde îi aștepta tanti Florica. Intrând în casa
DUMINICA LIBERĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350214_a_351543]
-
între picioare și cât ai zice pește s-au aruncat pe burtă, iar Lenuța, cu șorțul plin cu darul de la nuntă, s-a urcat în mașină alături de haiducul Ilie Creangă și valea, iar când să plece i-a zis de la obraz: „Bețivule! Nu ești în stare de nimic... Hai Ilie și mai dă-l dracu’ de Străgălia!” De data aceasta râdea și doamna inspector Ștrengaru cu gura până la urechi, iar madam Luxița Prădăreanu, care se temea că o să fie dată afară
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
dar zorii nu veneau, parcă se depărtau. Îi vedeam irișii în mișcare, în strălucire, nările fine, respirația de trandafir, simțeam cum o petală mi se strecoară sub gulerul larg. Un gând a căzut de-a dura. I s-au aprins obrajii și gura. I-am dezmierdat șovăielnic trupul, un văl de mireasă. Aleasa mea, te-ai lipit toată, tăcută, gândul - ciută zglobie, umed e gândul, cine mai știe de noi? Ca niște struguri au trecut orele prin noi, tălpile nu le
VISAM de BORIS MEHR în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361803_a_363132]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CORTINA Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului A căzut cortina! Spectacolul s-a terminat, luminile s-au stins. O liniște apăsătoare ne înconjoară. Picură lacrimi pe obrajii îndurerați ai clipelor pierdute în suspinul mut. Am învățat ce-i iubirea, cum s-o dăruim, să fim creativi, umani. Ne-am infiltrat în ritmurile inimii, sunetul muzicii ne-a purtat pe aripa gândului pierdut sub geana adormită a visului
CORTINA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361881_a_363210]
-
cu firea și nu știa ce să creadă. Nu putea vorbi și mută a rămas, de uimire și teamă, când el i-a mângâiat ușor părul și i-a vorbit la ureche, aplecându-se până ce i-a atins părul cu obrazul. - Uite, ca să mă crezi că eu sunt prietenul tău, îți pup ochișorii ăștia frumoși. Să nu-ți fie teamă de mine, a mai zis el și i-a luat capul în palme, întorcându-l către el. I-a sărutat amândoi
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
crezi că eu sunt prietenul tău, îți pup ochișorii ăștia frumoși. Să nu-ți fie teamă de mine, a mai zis el și i-a luat capul în palme, întorcându-l către el. I-a sărutat amândoi ochii și apoi obrajii pe care i-a simțit dogorind. „Mamă, Doamne, ce fierbinte e! Ar fi numa' bună ... Liniștește-te, Mișule, că ești aproape! Cu răbdare, cu răbdare, omule, că fuge păsărica și nu rezolvi nimica!” ... Vezi că nu s-a întâmplat nimic
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
Vino-n codru la izvorul / Care tremură pe prund,/ unde prispa cea de brazde/ Crengi plecate o ascund./ Și în brațele-mi întinse/ Să alergi, pe piept să-mi cazi,/ Să-ți desprind din creștet vălul,/ Să-l ridic de pe obraz ... Iubita îi apare gingașă venind parcă dintr-un dulce vis, în poezia „ Atât de fragedă ... Atât de fragedă te-asemeni/ Cu floarea albă de cireș,/ Și ca un înger între oameni/ În calea vieții mele ieși ... Tonalitatea senină a sentimentului
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
zăvoaie, Sunt lanuri coapte, din senin tălăzuite. Vin ceruri nalte și buchet de tămâioasă, Și ploi de stele - speculații, diademe, Cu oscilări de constelații și sisteme - O țesătură ireală, fastuoasă. Un fulg de nea și altul, altul, ca în joacă, Obrajii iarăși înfloriți precum bujorii, Pe străzi alai și la ferestre urătorii, Prin parcuri pomii încărcați de promoroacă. Succed senzații și imagini policrome În iscusită, măiestrită alternanță, Iar timpul nud nicicând nu are relevanță, Și viața însăși e un șir de
CARUSEL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361926_a_363255]
-
muzica Mircea Oțel. „Acest șlagăr este adorat de românii de pretutindeni, care după ani de străinătate, se întorc acasă și nu mai găsesc ce au lăsat la vatră lor de baștină” îmi spune Olga și o lacrima se prelinge pe obraz.. Acesta este de fapt cântecul de debut al Olgăi în muzică ușoară și a devenit șlagărul mai multor generații de români. În anul 1989 Olga Ciolacu a lansat în Basarabia formația să de muzică ușoară "DACII". „A fost o mare
INIMĂ ROMÂNĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361918_a_363247]
-
vulturul, când o creastă singuratică îi agață picioarele. aripile le închide și ochii lui surprind reînceputurile... ...șuvoaiele de crispări între a fi și a pleca rece, străin dintre ghețarele iernii. ea, singură, sinceră, în singurătatea unei rostogoliri a ninsorilor, pe obrajii de piatră ai statuilor din parcul privirilor amânate... și primăvara banalului, cu brațele verzi cuprinde ramurile reinventate în toamnele tinereții. și culorile bând tăriile firii, când stropi de ploaie anunță final de festin, în mișcarea unui penel în formă de
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
scufund în noapte, îmi zic voi aștepta mereu, dar nu știu unde sunt? Atât aș vrea să mă eliberez! Atât aș vrea să mă desprind acel fum albicios din nori de pământean să-nfășor privirea ce-mi tremură vâslind corabia-mi pe obraz... nu ai știut să-i dezlegi nodul gordian și nici nu te-ai priceput! Te întreb Cititorule câtă răbdare să am? Dacă ne mor dorințele râzând! Dacă ni se opresc ideile ultimile spaime pe buzele arse ale acestui pământ? (Paris
PRIMUL DELIR de MARIA COZMA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361948_a_363277]
-
Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2187 din 26 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Contur că o sprânceană-a lumii, Un râu de gânduri peste frunți, Ar face să-nflorească prunii. Coboară-ți vocea în viori, În inimile dezlipite; Obraz lovit de-atâtea flori Și sufletele ghemuite. Pe pasul tău să calc speranța În mii de cioburi neletale, S-o spargem, să-nclinăm balanța Unei iubiri accidentale. Mâna ta poartă numai lacrimi Și gânduri coapte în amurg, Din care mușc
RUGĂMINTE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361957_a_363286]
-
octombrie 2015, Constantă Sursa foto: A #poezie #literatura #poezii #ArsMuriendi Surâs de luna între munți,Contur că o sprânceană-a lumii,Un râu de gânduri peste frunți,Ar face să-nflorească prunii.Coboară-ți vocea în viori,În inimile dezlipite;Obraz lovit de-atâtea floriși sufletele ghemuite.Pe pasul tău să calc speranțaîn mii de cioburi neletale,S-o spargem, să-nclinăm balanțaUnei iubiri accidentale.Mâna ta poartă numai lacrimiși gânduri coapte în amurg,Din care mușc cu poftă pătimi,Apoi
RUGĂMINTE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361957_a_363286]
-
analizat starea fetei și când a aflat și motivele ce au adus-o în această stare, i-a făcut o injecție intravenoasă de întărire, care a început în câteva minute să-și facă efectul. A mai adus puțină roșeață în obrajii pământii ai pacientei sale matinale. Cum fata și-a revenit din starea de șoc și inginerul șef Tudorache putea să comunice cu ea, au părăsit dispensarul și au revenit la gospodărie. Aici a dat dispoziție ca un camion să se
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
Nu ți-ai creat iluziile potrivite lor! Răspuns la un afront: Daca as fi fost tânăr, te-aș fi bătut de ți-ar fi sunat apă în cap. Dar cum sunt bătrân, si nu mai am putere, iti întorc și obrazul celălalt. 26-27 aprilie 2012 PUFULEȚI CU LILIAC Este o onoare pentru pădure să ofere pădurarului lemn pentru securea care o va tăia. Dacă din cauza copacilor nu vezi pădurea, taie-i! Lupul își schimbă și părul, si năravul, si devenind pastor
PUFULEŢI CU LILIAC de JIANU LIVIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362044_a_363373]
-
Nu ți-ai creat iluziile potrivite lor! Răspuns la un afront: Daca as fi fost tânăr, te-aș fi bătut de ți-ar fi sunat apă în cap. Dar cum sunt bătrân, si nu mai am putere, iti întorc și obrazul celălalt. 26-27 aprilie 2012 Referință Bibliografica: PUFULEȚI CU LILIAC / Jianu Liviu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 482, Anul ÎI, 26 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PUFULEŢI CU LILIAC de JIANU LIVIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362044_a_363373]
-
Dumnezeu știe mai bine, El are evidența populației. Eram eu, Voica și doi dintre copiii ei, Giovanna și Viorel. Cald. Sufocant. Capota mașinii se încinsese. După săvârșirea ritualului simplu de tămâiere și aprindere a candelelor, după câteva rugăciuni rostite cu obrazul în lacrimi, după un timp de reculegere, ne-am dus la alte morminte. Madam Adamescu și Madam Grecu se află la câteva zeci de parcele distanță, nu mai stau gard în gard și nu se mai cheamă la poartă una
PICNIC ÎN CIMITIRUL ETERNITATEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362043_a_363372]
-
e clar. N-am nevoie de mila voastră. În momentul următor, când mai voiam să spun ceva, un pumn greu, de caratist îmi străfulgeră ochii și șiroaie de sânge începuseră să mi se prelingă fără oprire din nas și din obrazul stâng al feței, care începuse să se învinețească. Din momentul acela am început să-l urăsc de moarte, să mă rog să nu mai fie pentru că tot ceea ce făceam depindea de semnătura lui; consideram pe atunci, că se voia stăpânul
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
ca semn de respingere a ofertei mele și mă privea. Turmentat, cu vorbele încâlcite, am continuat: Ooo, frățiorul meu vrea ceva nou. Un băiețel care să-l ... , nu am apucat să termin vorbele că o palmă mi-a zburat peste obraz, căzând peste cei care încolăciți începuseră să dea înapoi, să se strângă unul într-altul pe canapeaua neîncăpătoare acum pentru ei. Vocea lui tunătoare și amenințătoare se auzi acum sacadat, încât inimile celor din cameră înghețară: Bestie, ai pângărit casa
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
se desprindeau de pe la colțurile ochilor, îmi întăreau și mai mult eliberarea de toate acele energii cenușii, care îi stăpâniseră străfundurile inimii. Frumusețea chipului i se redase odată cu blândețea vocii, când plin de bucurie își sălta copilul în brațe sărutându-i obrajii. A fost un timp din negrul căruia niciunul dintre noi nu scăpăm, chiar dacă încercăm să nu credem. Toți avem în drumul nostru momente de cădere și, apoi, de ridicare însă asta depinde de voința fiecăruia de a avea puterea de
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
Versuri > Farmec > LOVEȘTE-MĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului 16 Ianuarie 2012 Lovește-mă, lovește-mă, potolește-ți necazul și sculptorul izbește în stâncă, dalta lui scoate-n lumină obrazul celui nevăzut încă. Lovește-mă, lovește-mă, până ești în putere, fără milă și fără cruțare, demult nu mai simt nicio durere în aceste omenești mădulare. Eu nu-i voi răspunde mâniei nicicând, lovește-mă, lovește-mă cu tărie curată
LOVEŞTE-MĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362114_a_363443]
-
că porcul își visează tăierea, urmau alte treburi în gospodărie: tăierea porcului, tranșarea lui, punerea cărnii la sare, pregătirea cârnaților ș.a. În ziua tăierii porcului, mămica ne „îmbărburea” cu sânge de la el. Adică ne făcea cruce în frunte, bărbie și obraji, pentru a fi feriți de boli și deochi. Ca să înțelegem necesitatea postului, bunicul ne povestea legenda nașterii lui Iisus Hristos care avea să ne stea alături, în tot cursul vieții noastre, protejându-ne. Exista credința, că în noaptea de Crăciun
CRĂCIUNUL LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365776_a_367105]
-
poemul „episod”: „clipele noastre s-au iubit mai mult decât noi”, iar el a rămas: „un episod sculptat de palmele / tale în lemn alb și negru” (episod). Gesturi intime ale unui rotund ideatic se prefiră precum bobițele de mărgăritar pe obrazul palid, de fată. Numai celălalt știe ce gust și ce culoare au lacrimile, ce sfinte nimicuri săvârșeați împreună. Câtă vreme există întoarcere, nimic nu e pierdut. Poate rotundul să aibă un colț sfărâmat? Da, poate. Nimic nu e perfect în afară de
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]