3,774 matches
-
o mulțime de oameni care se învîrteau în jurul nostru, ne goneau ca niște năluci, ne atacau cu putere să ne prade ca o haită de lupi. Ne-am oprit imediat iar eu Ilo Românul am avut gîndul de a-i pîndi pe acești răi, m-am rățoit și am strigat la ei, iar mulțimea s-a dat înapoi descurajată dar plină de ură. Ne-am adunat și pe tăcute, toți ca unul i-am pîndit și ne-am luptat cu ei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
am avut gîndul de a-i pîndi pe acești răi, m-am rățoit și am strigat la ei, iar mulțimea s-a dat înapoi descurajată dar plină de ură. Ne-am adunat și pe tăcute, toți ca unul i-am pîndit și ne-am luptat cu ei = D(dio: sfînt) - S(Sarmis: veșnic). Soții viteazului leu român s-au strîns și s-au luptat cu putere ieri seară pînă a dat în noi oboseala dar i-am învins. Neamul lui Cotizo
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sensibil, foarte inteligent, cultivat și talentat, într-adevăr. însă iremediabil metec, venit într-o țară de mare cultură și aici este punctul cel mai dureros dintr-o cultură mică, necunoscută, fără nici un prestigiu cultural, unde umilințele de acest gen ne pândesc la tot pasul. Având oarecari experiențe editoriale pariziene (și nu la edituri chiar obscure), vorbesc și în cunoștință de cauză. Dar eternul pașoptist din noi se întreabă: ne resemnăm pentru totdeauna la acest nihilism steril și până la urmă monoton? Sau
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pe care le crede profitabile. În fine, Rică Venturiano, „student în drept și publicist”, cu logosul lui aiuristic, garnisit cu bombastice, incoerente slogane gazetărești și trădând dubioase lecturi romanțioase, se profilează ca un june de viitor. Sub aparenta lui ingenuitate pândește o ambiție care îi va servi, desigur, în carieră. De altfel, în comedia Titircă, Sotirescu & comp. plănuită de C., ar fi urmat să ajungă deputat. O capodoperă miniaturală este farsa într-un act Conul Leonida față cu reacțiunea (1880). Sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
-și dorește altceva decât să se răzbune pe acela care i-a ucis iubitul. Pentru a afla tot adevărul, ființa aceasta de o tenacitate neomenească a putut conviețui vreme de aproape zece ani cu un bărbat pe care îl detestă, pândind clipa când, fiind demascat sau demascându-se, își va putea primi pedeapsa. Un suflu de adevăr, într-o construcție minată de inautenticitate psihologică, aduce Dragomir, răvășit de spaime, chinuit de remușcarea pentru omorul făptuit, distrus de patima nenorocită pentru Anca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
O. dă, în „estampele” în care își transformă poezia, peisaje interioare în felul celor din G. Rodenbach. Scenerie gotică, imagini heraldice, aluzii hermetice („Pe masă-n roase pagini «Cornelius Agripa»”) intră în atmosfera de „legendă nordică”, prin care sufletul înstrăinat, pândit de moarte își trăiește „exilul nostalgic” („O albă lebădă sub lună și-n urmă, iată, Lohengrin. Sunt mort deși mă simt în viață. Trăiam odată-n vechiul burg !” - Anamnisis). Nici vetustețea acestor fresce „desprinse din stemă parcă”, nici chingile formei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
a celor spuse și nespuse din cuvinte, cunoaște întotdeauna: Cum s-ar putea alcătui o asemenea genealogie? Cum poate fi reperată singularitatea evenimentelor cercetării despre pictura narativă? Cum poate fi așezată această genealogie în afara oricărei finalități monotone? Cum pot fi pândite fenomenele ei acolo unde sunt mai puțin așteptate și mai mult sau mai puțin lipsite de istorie? Cum poate fi evitată figurarea curbei lente a evoluției lor și cum pot fi regăsite diferitele scene pe care cercetarea picturii narative a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
direct, la sublimarea și moartea unei excepționale povești de iubire. Și ăsta da, subiect de roman... Cine face cărțile? Revoluția numerică, năucitoarele crize economice, prăbu șirea iminentă a Europei tradiționale, cinismul manipulărilor financiare tot mai vizibile, sau nenumăratele amenințări ce pîndesc pe după colțul globalizării, toate pălesc la Paris, spre sfîrșitul fiecărui an, cînd librăriile, redacțiile, depozitele de carte se umplu de noua recoltă literară și limbile se dezleagă în aprige clevetiri mai mult sau mai puțin livrești. O primă constatare, care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Jean d'Ormesson, scriitor vîrst nic și împuținat fizic, dar la fel de savuros și incisiv ca întotdeauna, Un jour je m'en irai sans en avoir tout dit (Într-o zi voi pleca fără să fi spus totul)... O altă apariție pîndită cu maxim interes a fost și cea a scriitoarei bilingve, franco-canadiana Nancy Huston, care revine în atenția publicului cu Danse noire (Dans negru), un roman-film despre iubire și renunțare, despre limbi, traiectorii vitale și identități fracturate, așa cum ne-a obișnuit
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
te cufundai așezîndu-te la birou, cu o foaie albă de hîrtie în fața și un stilou, proiectîndu-ți gîndurile înspre un interlocutor invizibil, cu atenție, răbdare și grijă. Astăzi, în era SMS-urilor și a mailurilor, totul pare important și urgent, catastrofa pîndește după ușă în caz că nu reacționezi destul de repede la o provocare sau la o propunere, iar o conversație cu un absent pare inimaginabilă. Dar pînă nu demult, timpul avea timp și conținutul unei scrisori nu privea aproape niciodată iminența, ci se
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în cazul în care căutăm adevărul - dacă aceste enunțuri exprimă cunoștințe cu un anumit grad de certitudine, pe care să ne putem baza în întreprinderile noastre, sau nu exprimă decât credințe, opinii care de cele mai multe ori sunt subiective și, astfel, pândite de eroare. Chiar dacă uneori ne interesează opiniile celuilalt asupra unor fapte, evenimente, găsindu-le chiar „geniale”, totuși, de cele mai multe ori, noi căutăm adevărul celor spuse, cu alte cuvinte ne interesează mai cu seamă cunoștințele cu un anumit grad de certitudine
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
modernității timpurii, adică ambiția de a deveni stăpîni și proprietari ai naturii cu ajutorul științei și tehnologiei. Într-o lume în care raționalitatea nu are ultimul cuvînt în alegerile morale, subiectul este deopotrivă purtătorul progresului și marele pericol la adresa Luminismului. Pericolul pîndește la două niveluri. La nivel individual, există riscul ca voința de putere să fie singura cale spre moralitate, idee asociată adesea cu Nietzsche și "decizionismul" lui Carl Smith. Pentru a preveni acest risc, realiștii urmau de obicei soluția lui Weber
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
domn ("dominus"). Năvala slavă a adus vocabularul propriu a exprima noua stare de dependență. Acum alții sunt stăpânii, jupânii, boierii. La ei sunt bogăția, lăcomia, mândria, dârzenia, strășnicia, grozăvia, năprăznicia. Prin ei românul a devenit rob, sărac, slab, blajin; slugă pândită de toate relele: bazaconia, munca, osânda, truda, ostenirea, tânjirea, boala, scârba, năpasta, năcazul, ciuda, jinduirea, jertfa, ponosul, jalea, pacostea. Acum stăpânul străin îl plătește, îl hrănește, îl miluiește, îl dăruiește, prilej de jeluire, tânguire și smerire, de sfadă și de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
năsipul cald. Călătorul pasionat din el evoacă nostalgic și cu destulă policromie, la vederea cocorilor, marile regiuni toride: Ele vin din fundul lumii, de prin clime înfocate, De la India brahmină, unde fiarele-ncruntate, Pardoși, tigri, șerpi gigantici stau în junglă tupilați, Pândind noaptea elefanții cu lungi trompe înarmați. Fericite călătoare! zburând iute pe sub ceruri, Au văzut în răpegiune ale Africei misteruri: Lacul Ciad și munții Lunii cu Pustiu-ngrozitor, Nilul alb cărui se-nchină un cumplit negru popor. Călătoare scumpe mie!... Au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acută de a afla atitudinea ei presupusă, lineară. Este de mirare câtă mișcare epică poate rezulta din date atât de puține. Așezați pe malul unei ape în fața unui imperiu imens, tăcut, câțiva bărbați înfrigurați de dorința erotică fac expediții nocturne, pândesc taine bănuite, realizează într-un cuvânt toate atitudinile bărbătești. În Donna Alba misterul scitic nepenetrabil a fost înlocuit cu aristocrația. Romanul pare pueril și este într-o anumită măsură. El este un roman detectivistic, narând complicatele și răbdătoarele metode pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aristocrate (cazul din Suflete tari de Camil Petrescu). Aci este dar marea ispravă. Eroul nu reprezintă bărbatul cum este, ci cum ar voi să fie. Toată pretinsa detectivistică e mai mult o halucinație. Gib Mihăescu ar fi voit, ca om pândit de moarte și fără putință de a trăi realmente, să cucerească o rusoaică, o prințesă, însă numai după o desfășurare de forțe imense care să demonstreze virtuțiile sale. Prințesa trebuia salvată din ghearele unei cabale, uimită prin temeritate și talent
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
struguri și cu nuci. Capodopera lui Ion Pillat este Aci sosi pe vremuri, paralelă grațioasă între două veacuri, simbolizare spectaculoasă a uniformității în devenire: În drumul lor spre zare îmbătrîniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Sări subțire-o fată în largă crinolină. Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac, Bunicul meu desigur i-a recitat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de tîrg!... ...E-nceputul lui octombrie, când dă aurul în pârg, când în cel dintâi ciorchine trup și suflet îți cuminici... Cum v-ar mai lătra în gară, Floarea,-ntr-una din duminici!... Mai întîi, din timp m-aș duce să pândesc de la canton, și s-adăst, zvâcnind, semnalul cantonierului Anton!... Și când trenu-ar trece buzna și ați fi la geam, din piept mi-aș învîrteji un chiot: "Ura, fraților, v-aștept". ...Și, despriponind pe Roibu, - închingîndu-i zdravăn șaua, - aș sări pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Exemplele în acest sens sunt numeroase. De pildă, Baudrillard problematizează ideea de universal pe care se întemeiază cultura europeană și o serie de alte valori: "Noi suntem o cultură cea europeană care a pariat pe universal, iar primejdia care o pândește este aceea de a pieri din cauza universalului", în timp ce "principiul utopiei realizate explică absența și de altminteri inutilitatea metafizicii și a imaginarului în viața americană"; "noi suntem cei care ne închipuim că totul culminează în transcendență și că nimic nu există
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
continuă de noi idei și informații este deosebit de importantă pentru viitorul lor Ă tot așa cum, pentru un doctor, este esențial să se mențină la curent cu cele mai noi proceduri medicale. Dacă nu sunt cu un pas Înainte, eșecul Îi pândește după colț. Lecția lui Abe Cinstitul 1 Una dintre poveștile mele preferate este despre un bărbat care l-a provocat pe Abe Lincoln la un concurs de crăpat lemne. La un moment dat, bărbatul a văzut că Lincoln se oprise
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cu bună-știință un risc (rezonabil). Orville și Wilbur Wright erau oameni precauți, nu riscau fără să aibă informații clare și complete. Mai ales Wilbur. Deseori Își dojenea fratele pentru că nu-și lua toate măsurile de siguranță. În ciuda precauțiilor, pericolul Îi pândea pretutindeni. În toamna anului 1908, Orville a suferit răni grave În urma unei prăbușiri, În timp ce le arăta avionul unor reprezentanți ai Armatei. Locotenentul Thomas Selfridge, pasager al avionului, a devenit În ziua aceea prima victimă a unui accident aviatic. Wright nu
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
-ți amintești că trebuia să seci mlaștina atunci când ești până-n gât printre crocodili. În ciuda numeroaselor presiuni ale prezentului, alocarea timpului pentru a face planuri de viitor este o parte esențială a Îndatoririlor unui manager. Dacă nu vă faceți planuri, vă pândește eșecul După câte se pare, mulți manageri trec prin carierele lor după sistemul lui Cristofor Columb. Pornesc fără să fie siguri unde vor ajunge și sfârșesc prin a nu ști unde au fost. Și toți o fac pe banii altcuiva
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
lene, cu care țin casă bună de un an de zile.” Adevărul este că Alecsandri nu e cuprins niciodată de „strechea scrisului”, nu intră În starea de criză proprie genului romantic. N-are căderi, n-are greață de literatură, nu pîndește - cum fac atîția - momentul prielnic al inspirației. Inspirația vine repede, pe un teren dinainte pregătit. O oarecare ezitare la Începutul poemului și, apoi, versurile vin de la sine, „ca din izvor”. „O veste bună - scrie poetul aceluiași neprețuit amic, Ghica, În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
orice ceas are partea lui de dumnezeire, cînd natura trăiește sub regim solar. Noaptea nu-i decît o scurtă odihnă. Pămîntul intră atunci sub vraja luminii stelare și poetul găsește argumentele necesare pentru a exprima starea lui de Încîntare. Romanticii pîndeau și momentul altei cumpene (miezul nopții) pentru a coborî În inima fantasticului negru. Alecsandri nu-i ocolește nici el, deși nu manifestă un interes special pentru tenebrosul, miticul din natură. În Doina, unde se inspiră mai direct din mitologia populară
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trimite vestea Că s-a încheiat povestea, Și-a semnat, precum îmi pare, Un băț cu-n ou în spinare. 105 Să socotim de Alexandru Sabiglian Șase fluturi în grădina Se rotesc într-o sulfina. Mata stă și mi-i pândește, Hector lătra și-i gonește. Doi din fluturii zglobii S-au ascuns în bălării. Ceilalți zboară tocmai sus, Socotiți, câți au ajuns? Săptămâna Șapte frați, șapte fartați De când lumea adunați. Unu-i luni, Si altu-i marți, Si de miercuri nu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]