3,785 matches
-
cea mai mare cantitate este vin alb, iar majoritatea plantațiilor de viță-de-vie se află pe malurile Lacului Geneva. Sfecla de zahăr este cultivată în jurul orașului Orbe, tutunul în Valea La Broye iar fructele la poalele Munților Jura. Creșterea vitelor și pășunatul sunt des întâlnite în Alpi și în Munții Jura. La Bex se găsește o mină de sare. Turismul este o activitate importantă în multe localități de pe malurile Lacului Geneva. Printre stațiunile cele mai importante se numără Lausanne, Montreux și Vevey
Cantonul Vaud () [Corola-website/Science/303802_a_305131]
-
aceeași manieră. Conform ordinului împăratului, ca “toți românii care vor fi neîndoios cunoscuți că au comis maltratări, să fie mutați cu vitele și ustensilele lor”, sute de moți au fost strămutați în Banat și Bucovina. Moților li se acordă libertatea pășunatului, scutirea de cărăușie, desființarea servituții personale și a legării de glie (august 1785), căsătorii fără consimțământul nobilului și dreptul la învățătură. Răscoala a avut un larg ecou în străinătate. Din Austria până în Portugalia, din Germania până în Italia s-au publicat
Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan () [Corola-website/Science/304013_a_305342]
-
se mai cresc 225000-300000 de capete. Adaptabilitatea este restrânsă teritorial, îndeosebi în zonele unde s-a format, cu ierni blânde și veri secetoase. Este o rasă puțin rezistentă la frig, drumuri și, îndeosebi, ploi reci și condens, motive pentru care pășunatul trebuie să se realizeze în apropierea adăposturilor. Talia este mijlocie, format corporal pătrat, tip morfologic mezomorf, tip fiziologic respirator. Este o rasă cu specializare unilaterală - lână fină dar și cu unele aptitudini pentru carne, în efectivele în care, în ultimii
Merinos de Transilvania () [Corola-website/Science/304456_a_305785]
-
din istoria agrară a Angliei la sfârșitul evului mediu și în perioada de trecere de la feudalism la capitalism. Împrejmuirile însemnau câmpuri sau ogoare „închise”, adică rezervate exclusiv destinației pe care le-o dădea proprietarul și nepermițându-se nimănui altuia nici pășunatul vitelor și nici un alt fel de drept de folosință asupra lor. Cu alte cuvinte, împrejmuirile reprezintă trecerea la sistemul agriculturii strict individuale. Sistemul n-a fost adoptat numai de nobilii mari proprietari ci și de o bună parte a țărănimii
Fenomenul împrejmuirilor () [Corola-website/Science/312156_a_313485]
-
sub raportul creșterii forțelor de producție. În cadrul acestui sistem se putea paractica o alternare mai rațională a culturilor , introducerea unor plante noi, alimentare, furajere sau industriale. În același timp, împrejmuirile au privat, relativ brusc pe țărani de folosința locurilor de pășunat; reduși numai la loturile lor, mulți nu și-au mai putut întreține vitele și prin aceasta gospodăriile lor s-au ruinat, trebuind să le cedeze nobilului sau altor țărani din cauza imposibilității de a produce atât cât să trăiască și să
Fenomenul împrejmuirilor () [Corola-website/Science/312156_a_313485]
-
Ovinele și caprinele erau crescute pentru lână și laptele lor . Bunurile și produsele , uleiul de măsline în special, erau exportate în țări străine . Industria textilă a fost una dintre cele mai importante industrii în timpul civilizației miceniene. De la prima etapă a pășunatului oilor, lână era stocata în palate și făcută vesmânt. Palatul de la Pylos avea circa 550 de angajați în industria textilă în timp ce la Cnossos erau 900. Vesmintele din lână, fibre și de in au fost cele mai importante textile. O altă
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
cârciumărit revenind iobagilor. Iobagii mai erau datori față de puterea centrală și cu participarea la oaste, trebuind să dea la 60 de gospodării un cal cu călăreț echipat de luptă. La toate acestea se mai adăuga și multiplele taxe anuale pentru: pășunat, pădurit(tăiat lemne), ghindărit(hrănirea porcilor cu ghindă în păduri),etc., taxe a căror valoare s-a ridicat în anul 1719 la suma de 307 florini, iar în 1721 și 1741 la 151 florini. Nerespectarea riguroasă a tuturor acestor obligații
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
două tabere s-au întâlnit în valea Sidim, unde Kedarlaomer a învins și a luat toate bogățiile Sodomei și Gomorei, precum și prizonieri, printre care și Lot, nepotul lui Avram, care după o ceartă între servitorii lor, datorită spațiului redus de pășunat (pe care-l aveau la dispoziție pentru turme), se mutase în Sodoma (Facera 14:10-12). Avraam, auzind că Lot a fost făcut prizonier, a luat trei sute optsprezece oameni și l-a urmărit pe Kedarlaomer până l-a prins într-o
Sodoma și Gomora () [Corola-website/Science/311241_a_312570]
-
de ani, o perioadă mai mare de douăzeci de zile. El nu se dusese nici la popasul de iarnă al turmelor de oi din satul Cristești (din apropiere de Iași) aflat pe balta Jijiei, unde urma să plătească taxele de pășunat, nutrețul animalelor și simbriile ciobanilor și să se întoarcă apoi acasă cu fiul său, Gheorghiță. Perioada de întârziere depășește o lună, iar Vitoria visează într-o noapte că Nechifor traversa călare, spre asfințit, o întindere de apă și începe să
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
Foarte multe din specii native de plante au fost înlocuite cu tufele crepe. Lupul mexican, care se întâlnea foarte des, fiind un factor important al echilibrului biologic, a fost stârpit. Una din cauzele principale a acestei degradări a constituit-o pășunatul. Vedeți, Agave, Creosote bush, Lechuguilla, Mesquite, Prickly pear, Sotol, Yucca, Grasses Printre speciile care inca sunt parte a ecosistemului se numără "liliacul fără coadă" (big free-tailed bat), "coiotul" (coyote), "vipera cu spate de diamant" (diamondback rattlesnake}, "șobolanul-cangur" (kangaroo rât), roadrunner
Deșertul Chihuahua () [Corola-website/Science/311846_a_313175]
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în satul Dejani, județul Brașov. În secolul al XVIII-lea în Țara Făgărașului existau numeroase mănăstiri mici, amplasate la marginea satelor, în pădure sau în locuri de pășunat. Erau un fel de sihăstrii sătești, care purtau numele localităților din apropiere. Nu se cunoaște cu exactitate când a fost ctitorită mănăstirea de la Dejani, documentele referitoare la aceasta fiind foarte puține. Mănăstirea apare în câteva însemnări pe cărți de cult
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
etapă de muncă asiduă desfășurată pe plan obștesc, social și cultural. Uzând de relațiile pe care le avea cu marii demnitari ai țări, pe care-i cunoscuse îndeaproape în anii refugiului la Iași, el obține pentru comuna Racovița terenuri de pășunat și păduri în "Cioru" și "Jidu", stă în fruntea Comitetului administrativ al Fondului școlastic al foștilor grăniceri ai regimentului orlățean în perioada 3 octombrie 1922 - 14 februarie 1939, străduindu-se pentru reactivarea acestuia. Ca membru al "Reuniunii agricole județene române
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
al stepelor propriu-zise și luncilor halofite (Ciuluc).Ursu A. Raioanele pedogeografice și particularitățile regionale utilizate și protejare a solurilor. Chișinău: Tipografia Academiei de Științe, 2006. 232 p. Vegetația naturală practic nu s-a păstrat. Pe fragmentele înțelenite, nevalorificate, degradate prin pășunat, predomină păiușul și diferite ierburi de protostepă; pe versanți cu soluri erodate predomină comunitățile de bărboasă. Pe fondul vegetației zonale de stepă foarte frecvente sunt arealele cu vegetație palustră, hidrofilă și halofită. Asemenea fragmente sunt răspândite nu numai în lunci
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
cu păduri întinse de fag. La poalele acestora se întind dealurile joase, de podiș, aparținând extremității vestice a Depresiunii Făgărașului. Unele dintre acestea ca „Cetațuica”, „Răpa Bii”(606m), „Tărcauăle” și „Arinii”(503m), sunt acoperite cu tufișuri sau formează terenuri de pășunat. Altele ca, „Dealul Morii”(442m), „Dealul ăl Mare”, „Dealul Braniștii”, „Fața”, „Dealul Săghișului” și „Coprinele”, constituie veritabile terenuri agricole brăzdate de o întinsă rețea hidrografică. Trecerea de la dealurile de podiș spre lunca aluvionară a Oltului, se face pe o curbă
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
sunt călduroase, timpul frumos prelungindu-se până în noiembrie, după care încep ploile mărunte și reci. S-au înregistrat însă și ninsori timpurii cum a fost cea din ziua de 16 septembrie 1867, cănd ciurzile n-au putut fi scoase la pășunat. Temperatura madie anulă este de +8 °C. Cantitatea de precipitații care cad pe hotarul satului este variabilă, acestea fiind în raport direct cu zonele de relief și cu lunile anului, asigurând o alimentare permanentă a rețelei hidrografice. Cele mai mari
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
altitudinea de 600m. Lui i se asociază: carpenul, plopul, mesteacănul, salcia broștească, paltinul și sporadic, ulmul, frasinul și jugastrul. În „Cioru”, alături de speciile menționate mai sus, cresc stejarul și teiul. Dintre arbuștii întâlniți pe liziera pădurilor, prin luminișuri sau prin pășunat, se remarcă: alunul, „sălghișul” (crușanul), cornul, „măcieșul”, mărăcinul, socul și ienupărul(numit impropriu, jneapăn). Dintre liane, sunt răspândite iedera și curpenul de pădure, cunoscute de localnici sub numele comun de „himei”. O mențiune deosebită o merită planta numită „"țâtron"” (lămâiul
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Trif, Nicolae Vasiu, Nicolae Sîrbu, David Popa, David Maxim, Gheorghe Foarcoș, Ioan Căbunea, Nicolae Bucur, Gheorghe Rășinar, David Olar, Nicolae Fogoroș, Ioan Fogoroș, Ioan Rusu, Miron Popa, Gheorghe Brătilescu senior și Gheorghe Brătilescu junior. [[Fișier:OiPăscândPeValeaLupuluiRacovița.jpg|250px|left|thumb|Pășunatul oilor pe Valea Lupului]] [[Fâneață|Fânețele]].În general fânețele din regiunea Racoviței au o productivitate mediocră mai ales în anii în care nu sunt gunoite. Ele sunt bine localizate în peisajul satului sau sunt de mica întindere intercalate printre alte
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
urmând ca Legea nr. 18/[[1991]] să le acorde statutul avut anterior anului [[1950]]. [[Pășune|Pășunile]]. În calitatea lor de renumiți crescători de vite, racovicenii s-au îngrijit întotdeauna de asigurarea unor terenuri cât mai întinse și cât mai adecvate pășunatului. Ele au fost obținute prin lăzuirea succesivă a unor păduri, ultimele care au căpătat acest statut fiind ""Priporul"" și ""Arinii"". Ca și fânețele, pășunile au fost și au rămas până azi slab productive și terenurile de pășunat au fost suplinite
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
cât mai adecvate pășunatului. Ele au fost obținute prin lăzuirea succesivă a unor păduri, ultimele care au căpătat acest statut fiind ""Priporul"" și ""Arinii"". Ca și fânețele, pășunile au fost și au rămas până azi slab productive și terenurile de pășunat au fost suplinite deseori cu pășunatul pe miriști, pe ogoare, prin porumbiștile culese iar în situațiile de secetă chiar și prin păduri. Este de subliniat faptul că până în [[1914]], racovicenii au folosit intens pășunatul din muntele "Racoviceanu", parte componentă a
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
fost obținute prin lăzuirea succesivă a unor păduri, ultimele care au căpătat acest statut fiind ""Priporul"" și ""Arinii"". Ca și fânețele, pășunile au fost și au rămas până azi slab productive și terenurile de pășunat au fost suplinite deseori cu pășunatul pe miriști, pe ogoare, prin porumbiștile culese iar în situațiile de secetă chiar și prin păduri. Este de subliniat faptul că până în [[1914]], racovicenii au folosit intens pășunatul din muntele "Racoviceanu", parte componentă a muntelui "Suru", despre care un document
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
azi slab productive și terenurile de pășunat au fost suplinite deseori cu pășunatul pe miriști, pe ogoare, prin porumbiștile culese iar în situațiile de secetă chiar și prin păduri. Este de subliniat faptul că până în [[1914]], racovicenii au folosit intens pășunatul din muntele "Racoviceanu", parte componentă a muntelui "Suru", despre care un document din [[1777]] ne spune că era "abundent". Astfel, în [[1784]] au pășunat aici 960 [[Oaie|oi]], 639 [[Vacă|bovine]] și 209 [[porc]]i. [[Fișier:Magazinul si Restaurantul central
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
dreptului de proprietate după 300 de ani de procese a fost „"că muntele era peste mână"”, pe de-o parte prin poziționarea sa și a căilor de acces către el, iar, în plus de acestea, Racovița avea suficientă pădure și pășunat în posesie. Ajungând în tranșeele „Poloniei rusești”, ale Galiției, Albaniei, Italiei, Serbiei și chiar ale Franței, racovicenii au luptat departe de locurile natale ca supuși ai monarhiei. Racovicenii au fost repartizați în regimente majoritar românești ce au fost trecute în
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
fost transpunerea în practică a Reformei agrare din 1921, de pe urma căreia o parte din foștii combatanți au fost împroprietăriți cu pământ din proprietățile comunei Tălmaciu, din hotarul „Peste Olt”, cu o parcelă de pădure de stejar în „Cioru” precum și cu pășunat alpin în „Jidu” din Munții Lotrului. De asemenea, a primit și biserica opt jugăre de teren arabil. Principala realizare economică din perioada interbelică a fost electrificarea satului. Hotărâtă încă din anul 1924, din lipsă de fonduri, lucrarea a fost executată
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
muntelui Vâlcoi. La acestea se adaugă o zona tampon ce se întinde pe o fâșie lata de circa 200 m în pădurea ce înconjoară poienile cu narcise. Față de situația din trecut, în prezent numărul de narcise s-a redus datorita pășunatului. Un efect negativ 1-a avut însă și Sărbătoarea Narciselor, organizată cu un număr mare de participanți, care au cules narcisele cu brațele, contribuind totodată la bătătorirea solului, cu efecte defavorabile asupra dezvoltării ulterioare a plantelor. Cea mai importantă ramură
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
deschis pentru a lega Banff-ul cu British Columbia. În 1902, parcul a fost extins, acoperind 11,400 kilometrii pătrați (4,402 mile pătrate), cuprinzând zonele din jurul Lake Louise, si râurile Bow, Red Deer, Kananaskis, si Spray . Cedând presiunilor legate de pășunat și exploatarea lemnului, dimensiunile parcului au fost reduse în 1911 la 4,663 kilometrii pătrați (1,800 sq mi), eliminând multe zone deluroase din parc. Limitele parcului au fost modificate de câteva ori până în 1930, cănd mărimea parcului a fost
Parcul Național Banff () [Corola-website/Science/310334_a_311663]