13,759 matches
-
o structură spațială continuă, un agregat fără fluiditate, cu însușiri care le apropie de un corp solid. Structura gelurilor poate avea un aspect compact, atunci când concentrația particulelor este mare în precipitatul obținut, numit coagel și o structură afânată când concentrația particulelor este mică în precipitat, numit liogel. Liogelurile au proprietatea de a-și mări volumul prin absorbția de lichid, suferind și ele fenomenul de umflare: rețeaua afânată formată prin alipirea capetelor particulelor sub forma unui schelet format din particule lungi filiforme
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
obținut, numit coagel și o structură afânată când concentrația particulelor este mică în precipitat, numit liogel. Liogelurile au proprietatea de a-și mări volumul prin absorbția de lichid, suferind și ele fenomenul de umflare: rețeaua afânată formată prin alipirea capetelor particulelor sub forma unui schelet format din particule lungi filiforme (figura 27), sub acțiunea moleculelor de lichid ce pătrund în ochiurile ei își mărește volumul ca urmare a sensibilității moleculelor și ca urmare liogelul se umflă. Ca și dizolvarea, umflarea este
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
când concentrația particulelor este mică în precipitat, numit liogel. Liogelurile au proprietatea de a-și mări volumul prin absorbția de lichid, suferind și ele fenomenul de umflare: rețeaua afânată formată prin alipirea capetelor particulelor sub forma unui schelet format din particule lungi filiforme (figura 27), sub acțiunea moleculelor de lichid ce pătrund în ochiurile ei își mărește volumul ca urmare a sensibilității moleculelor și ca urmare liogelul se umflă. Ca și dizolvarea, umflarea este un fenomen selectiv, aceasta având loc numai
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
prezintă interes coloizii moleculari în care mediul de dispersie (solventul) este apa distilată. Din acest motiv, aceste sisteme disperse se mai numesc hidrocoloizi sau dispersii hidrofile sau sisteme coloidale hidrofile. Coloizii moleculari fac parte din categoria coloizilor liofili, pentru care particulele fazei dispersate au afinitate pentru moleculele mediului de dispersie. Ca o consecință a modului direct de legare a particulelor fazei dispersate, coloizii moleculari se caracterizează printr-o mare stabilitate termodinamică. Prin aceasta, coloizii moleculari se deosebesc net de dispersiile liofobe
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
se mai numesc hidrocoloizi sau dispersii hidrofile sau sisteme coloidale hidrofile. Coloizii moleculari fac parte din categoria coloizilor liofili, pentru care particulele fazei dispersate au afinitate pentru moleculele mediului de dispersie. Ca o consecință a modului direct de legare a particulelor fazei dispersate, coloizii moleculari se caracterizează printr-o mare stabilitate termodinamică. Prin aceasta, coloizii moleculari se deosebesc net de dispersiile liofobe în care interacțiunea particulelor fazei dispersate cu mediul de dispersie se realizează prin adăugarea unor agenți tensioactivi. Coloizii moleculari
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
afinitate pentru moleculele mediului de dispersie. Ca o consecință a modului direct de legare a particulelor fazei dispersate, coloizii moleculari se caracterizează printr-o mare stabilitate termodinamică. Prin aceasta, coloizii moleculari se deosebesc net de dispersiile liofobe în care interacțiunea particulelor fazei dispersate cu mediul de dispersie se realizează prin adăugarea unor agenți tensioactivi. Coloizii moleculari sunt studiați alături de dispersiile liofobe datorită comportării lor cinetice asemănătoare ce apare ca o consecință a dimensiunilor apropiate ale unității cinetice. unde: d = diametrul particulelor
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
particulelor fazei dispersate cu mediul de dispersie se realizează prin adăugarea unor agenți tensioactivi. Coloizii moleculari sunt studiați alături de dispersiile liofobe datorită comportării lor cinetice asemănătoare ce apare ca o consecință a dimensiunilor apropiate ale unității cinetice. unde: d = diametrul particulelor fazei dispersate (m), ∆ = grad de dispersie (m-1). Prin urmare, coloizii moleculari pot fi incluși în categoria sistemelor disperse ultramicroeterogene (domeniul coloidal: 107 - 109 m 1). Unitatea cinetică: ghemul statistic macromolecular (fig.33) Mărimi caracteristice ghemului statistic macromolecular: 2h = distanța
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
-ul (se determină cu pH-conductometrul Inolab - 1). PUNCTUL IZOELECTRIC ȘI PUNCTUL DE SARCINĂ ZERO. DETERMINAREA PUNCTULUI IZOELECTRIC AL CAZEINEI Considerații teoretice Punctul izoelectric (p.i.) și punctul de sarcină zero (p.s.z.) sunt proprietăți caracteristice tuturor sistemelor disperse ale căror particule sunt capabile să-și formeze strat dublu electric. Densitatea superficială de sarcină a dispersiilor liofobe și a coloizilor moleculari variază în funcție de pH și de tăria ionică a mediului de dispersie, provocând modificări în structura stratului dublu electric și fiind determinată
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în natură, biologie (la nivelul membranelor celulare), industrie (cauciuc, lacuri, etc). Astfel, electroliții și polielectroliții amfoteri (aminoacizi și proteine) se încarcă pozitiv sau negativ în funcție de activitatea ionilor de hidrogen din mediul de dispersie. Punctul sau zona de pH în care particulele nu se mai deplasează în câmp electric (mobilitatea electroforetică este nulă) se numește punct izoelectric (p.i.). La o sarcină netă egală cu zero, adică la o diferență nulă între numărul grupărilor pozitive și negative disociate, particula apare ca neîncărcată
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
pH în care particulele nu se mai deplasează în câmp electric (mobilitatea electroforetică este nulă) se numește punct izoelectric (p.i.). La o sarcină netă egală cu zero, adică la o diferență nulă între numărul grupărilor pozitive și negative disociate, particula apare ca neîncărcată electric. Valoarea pH-ului la care sarcina netă este nulă se numește punct de sarcină zero (p.s.z.). În consecință, în aceste domenii de pH sistemele disperse vor prezenta proprietăți specifice, ca de exemplu solubilitate minimă (coloizi
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de polimeri), coagulare maximă și deci stabilitate minimă și adsorbție maximă a substanțelor tensioactive. Din aceasta rezultă și importanța practică a determinării densității de sarcină, implicit a punctului izoelectric (p.i.) sau a punctului de sarcină zero (p.s.z.) al particulelor unui sistem dispers eterogen. Punctul izoelectric se utilizează frecvent pentru caracterizarea electroliților și polielectroliților amfoteri. Pentru aminoacizi, punctul izoelectric (p.i.) și punctul de sarcină zero (p.s.z.) sunt identice deoarece ele nu sunt influențate de prezența ionilor străini în
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
izoelectric (p.i.) și punctul de sarcină zero (p.s.z.) sunt identice deoarece ele nu sunt influențate de prezența ionilor străini în soluție. La polielectroliții amfoteri, cele două puncte nu mai coincid întotdeauna: punctul izoelectric definește numai faptul că sarcina particulei (dată de nucleu și stratul Stern - care rămâne aderent la suprafața particulei coloidale în mișcare) este nulă într-un mediu cu un anumit pH și o anumită tărie ionică, dar aceasta nu se referă neapărat și la sarcina ei netă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
deoarece ele nu sunt influențate de prezența ionilor străini în soluție. La polielectroliții amfoteri, cele două puncte nu mai coincid întotdeauna: punctul izoelectric definește numai faptul că sarcina particulei (dată de nucleu și stratul Stern - care rămâne aderent la suprafața particulei coloidale în mișcare) este nulă într-un mediu cu un anumit pH și o anumită tărie ionică, dar aceasta nu se referă neapărat și la sarcina ei netă. Adică, este posibil ca la un anumit moment dat, macromolecula să posede
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
calomel cu rol de electrod de referință. OBȚINEREA ȘI CARACTERIZAREA FIZICO-CHIMICA A UNOR COLOIZI MICELARI DE ASOCIAȚIE. (SOLUȚIA COLOIDALĂ SPAN-80 5% ȘI SOLUȚIA COLOIDALĂ TWEEN-80 5%) Considerații teoretice Coloizii micelari de asociație fac parte din categoria coloizilor liofili în care particulele fazei dispersate au afinitate pentru moleculele mediului de dispersie. Coloizii micelari de asociație sunt sisteme disperse eterogene liofile în care faza dispersată este reprezentată de agregate supramoleculare numite micele de asociație, alcătuite dintr-un număr mai mare sau mai mic
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
amfifilici tensioactivi (agenți tensioactivi) se clasifică în: * Agenți ionici: agenți tensioactivi anionici agenți tensioactivi cationici agenți tensioactivi amfoteri * Agenți tensioactivi neionici În categoria compușilor tensioinactivi sunt incluși: * coloranții * alcaloizii * taninurile Micelele de asociație se aseamănă prin structură și proprietăți cu particulele coloidale, de unde derivă și denumirea sistemului dispers și anume acela de coloizi micelari de asociație. Între soluția micromoleculară (obținută la concentrații mici) și sistemul dispers ce conține micele de asociație se stabilește următorul echilibru: Soluția micromoleculară coloid micelar de asociație
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în prezența substanțelor tensioactive: lucrul mecanic cheltuit la dispersarea unui solid poate scădea de 5 - 10 ori în prezența substanțelor tensioactive față de cel cheltuit în absența acestora. Un alt avantaj al prezenței substanțelor tensioactive este creșterea stabilității sistemului dispers obținut: particulele care rezultă prin dispersarea solidului în prezența substanțelor superficial active, vor prezenta un strat superficial de adsorbție format din moleculele acestuia, conferindu-i solului stabilitate agregativă și cinetică. Dispersarea se poate realiza: * prin procedee mecanice, când substanța este mărunțită în
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de dublu schimb se obțin solurile sulfurilor, ferocianurilor metalelor grele, halogenurilor de argint. De exemplu, solul de iodură de argint se obține conform reacției: Soluri suficient de stabile se obțin în prezența unui exces de reactiv, când, în funcție de natura excesului, particula se încarcă pozitiv sau negativ: la suprafața particulei insolubile formate în reacție, se vor adsorbi din excesul de reactiv, ionii pe care deja particula îi conține în nucleul său insolubil. În exces de AgNO3, se vor adsorbi ionii Ag+, care
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
metalelor grele, halogenurilor de argint. De exemplu, solul de iodură de argint se obține conform reacției: Soluri suficient de stabile se obțin în prezența unui exces de reactiv, când, în funcție de natura excesului, particula se încarcă pozitiv sau negativ: la suprafața particulei insolubile formate în reacție, se vor adsorbi din excesul de reactiv, ionii pe care deja particula îi conține în nucleul său insolubil. În exces de AgNO3, se vor adsorbi ionii Ag+, care la rândul lor atrag prin forțe electrostatice un
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Soluri suficient de stabile se obțin în prezența unui exces de reactiv, când, în funcție de natura excesului, particula se încarcă pozitiv sau negativ: la suprafața particulei insolubile formate în reacție, se vor adsorbi din excesul de reactiv, ionii pe care deja particula îi conține în nucleul său insolubil. În exces de AgNO3, se vor adsorbi ionii Ag+, care la rândul lor atrag prin forțe electrostatice un număr mai mic de contraioni 3NO− în stratul solidar cu particula; particula este încărcată pozitiv, iar
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
reactiv, ionii pe care deja particula îi conține în nucleul său insolubil. În exces de AgNO3, se vor adsorbi ionii Ag+, care la rândul lor atrag prin forțe electrostatice un număr mai mic de contraioni 3NO− în stratul solidar cu particula; particula este încărcată pozitiv, iar în mediul de dispersie, în stratul difuz se vor afla ionii 3NO− ce compensează sarcina pozitivă a particulei: 3 3 nucleu strat difuz strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ionii pe care deja particula îi conține în nucleul său insolubil. În exces de AgNO3, se vor adsorbi ionii Ag+, care la rândul lor atrag prin forțe electrostatice un număr mai mic de contraioni 3NO− în stratul solidar cu particula; particula este încărcată pozitiv, iar în mediul de dispersie, în stratul difuz se vor afla ionii 3NO− ce compensează sarcina pozitivă a particulei: 3 3 nucleu strat difuz strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă ; În
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
rândul lor atrag prin forțe electrostatice un număr mai mic de contraioni 3NO− în stratul solidar cu particula; particula este încărcată pozitiv, iar în mediul de dispersie, în stratul difuz se vor afla ionii 3NO− ce compensează sarcina pozitivă a particulei: 3 3 nucleu strat difuz strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă ; În exces de KI, particulele de sol sunt încărcate negativ: strat difuznucleu strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
stratul solidar cu particula; particula este încărcată pozitiv, iar în mediul de dispersie, în stratul difuz se vor afla ionii 3NO− ce compensează sarcina pozitivă a particulei: 3 3 nucleu strat difuz strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă ; În exces de KI, particulele de sol sunt încărcate negativ: strat difuznucleu strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă ; * prin reacții de hidroliză se formează solurile de hidroxizi. Astfel, solul de hidroxid
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
iar în mediul de dispersie, în stratul difuz se vor afla ionii 3NO− ce compensează sarcina pozitivă a particulei: 3 3 nucleu strat difuz strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă ; În exces de KI, particulele de sol sunt încărcate negativ: strat difuznucleu strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă ; * prin reacții de hidroliză se formează solurile de hidroxizi. Astfel, solul de hidroxid feric se obține prin hidroliza la cald a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
pozitivă a particulei: 3 3 nucleu strat difuz strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă ; În exces de KI, particulele de sol sunt încărcate negativ: strat difuznucleu strat dublu electric solidar (în mediul de dispersie) particula coloidală micela liofobă ; * prin reacții de hidroliză se formează solurile de hidroxizi. Astfel, solul de hidroxid feric se obține prin hidroliza la cald a clorurii ferice: oxihidroxid feric Nucleul particulei coloidale este format atât din oxiclorură ferică FeOCl, cât și
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]