8,290 matches
-
și-nțelept. Lamento Ce scurtă este viața!... Șapte decenii sunt de când am apărut în astă lume în care-am sorbit rouă, dar și ciudate brume într-un destin mai totdeauna crunt. Abia cu-o oră-n urmă eram îndrăgostit cu patimă pentru întâia oară. Pesemne că-i bătrână frumoasa domnișoară sau poate că demult o fi murit. Sunt doar câteva clipe de când am început să trăiesc viața altor personaje, care-n uitare-acuma au devenit miraje și vin ca să-mi surâdă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340955_a_342284]
-
simplitate celebrată de cei aleși.” ) „Un Poet! Da, Theodor Răpan este Poetul și, dincolo de vremurile grăbite în care trăim, critica literară va trebui să-i recunoască Opera literară distinctă!” (Melania Cuc) „De patru decenii și jumătate Theodor Răpan, purificat de patima de a fi, cucerit de vers, învie în cărțile sale ansamblul de structuri intime ale imaginarului în care, rând pe rând, într-o dramatică încătușare, forma mentis devine forma rerum, sau, mai simplu și deloc de înțeles, Poesis!” „Expresie a
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
-mi privesc chipu-ntr-o fântână și-am înțeles că nu e pe lume zeu sau zână ca să întreacă frumusețea mea. Disprețuiam iubirea, nu îmi păsa deloc de pasiunea arsă de dorință. Acum îmi este dragă propria mea ființă și patima e-n mine ca un foc. Mă sting privind în apa curată din fântâni superbul chip care atins dispare... Mi-a apărut azi-noapte în vis o muritoare ce o narcisă își punea-ntre sâni. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340982_a_342311]
-
o dragoste personală Te-am iubit, te iubesc, te voi iubi! Te-am iubit ca un soldat ce sapă tranșee Pe câmpul de luptă, ce nu vrea să moară Te-am iubit elegant, mizerabil, ce odisee Te-am iubit cu patimi ce-aveau ca să doară. Te-am iubit cu ură, dispreț, blestemând Ca un nebun legat în camașă de forță Te-am iubit ca un om al străzii, flămând Ce-și ține în mână, să se încălzească, o torță. Te-am
DOI SOLDAŢI de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341001_a_342330]
-
furtună”,începea să se adeverească.. Oare nu se mai învață minte să nu-și mai creeze singură necazuri? Ce-i mai trebuia acum și încurcătura cu Viorel? Și ce încurcătură! Nu l-a cunoscut așa de vulcanic și plin de patimă. Poate dacă îl cunoștea, evita să se apropie de el. Acum părea să fie prea târziu. Îi era teamă de cum se va sfârși acest nou episod din viața ei. Și acestea tocmai când începuseră lucrurile să se sedimenteze, să-i
NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340927_a_342256]
-
a atras la cântatul din cobză? Câți cobzari mai sunt activi în țară? IC: Să fi avut vreo cinci-șase anișori, când, mirat peste masură, l-am văzut pe Crețeanu Marin (Marin al lu' Săraru, văr cu tăticul meu), mângâind cu patimă corzile unei cobze. Peste șaptesprezece ani, student fiind, l-am intâlnit la Craiova, în cartierul lăutarilor din "Fața Luncii" pe Ioan Șerban (Tarzan), cobzarul cu care am pășit în universul sunetelor tulburător de frumoase ale cobzei. El m-a fermecat
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > RONDEL A Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Azi picură eternitatea-n vale, Ascult un cântec îngânat de stele, Am așteptat seninul tău în cale, Adorm sorbind din patimile grele. Albastra mare tot răsună-n jale, Ascunde-n valuri gândurile mele, Azi picură eternitatea-n vale, Ascult un cântec îngânat de stele. Argint presar în dorurile tale, Arzând mă`nalț ca să ajung la ele, Acolo timpul e zidit în
RONDEL A de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341042_a_342371]
-
vagul trecut! În trupuri raze ce pic pe lut Ostoiesc setea de iubire. Trupuri se frâng în dans delir Se întorc tăceri în lanț. Iubiți în șnur de fir, înfășurați Legați eterni, martora îi luna. Pe frunza amintirii, uitați de patimi Plutim de-i zi sau noapte, Purtați de aripi nevăzute Prin val de gânduri ne apuse. Iubirea este nemurirea Ce-n suflet o purtăm, Aici e cald și bine, senzații și trăiri În viața doi îngeri ce-am iubit. Viața
IUBIREA CURGE ÎN CERCURI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341312_a_342641]
-
uneori demnitatea bărbatului prin actul trupesc - atrăgându-l să-i facă pe voie și pe plac. ,, Dar plătești în natură. Anica nu schiță nici un gest și așteaptă Înfiorată. Mâinile bărbatului alunecară Pe pulpe și îi ridică fusta. Se iubiră cu patimă și ea plecă acasă Cu ceea ce primise, Cu vârf și îndesat Era datoare vândută și promisese Că va veni oricând La chemarea lui Dine Și se vor ține, Când ea va putea Ca să nu afle satul, Mai cu perdea. ( Negocierea
,, FOCURI MOCNITE ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341408_a_342737]
-
trezească. A privit-o lung, cu mult dor și, parcă atras ca de magnet, i-a mângâiat timid pulpele plinuțe, bine formate, cu dorință crescândă. Se înfiora la fiecare atingere și se abținea cu greu să nu o sărute cu patimă și să se topească în trupul ei atât de fraged și curat. Hotărât, s-a ridicat cu grijă și s-a îndepărtat ușor. A privit-o din nou, preț de câteva secunde lungi, s-a răsucit încet și a plecat
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
Acasa > Strofe > Creatie > LA PAȘTE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 466 din 10 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Prin bolta ochilor trecut-au lacrimi, Ascunse-n giulgiul sufletului meu, Și-au curs în spovedanii patimi, Ce mi-au umbrit gândirile mereu. În stâlpii rugii ceru-am sprijinit, Până ce zorii s-au ivit din noapte, La ușa Raiului visele-am zămislit Și dus-am vestea,-n lume, mai departe. Că-i primăvară iar, că-i Sfântă
LA PAŞTE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341451_a_342780]
-
Universitatea de la Sorbona), în acest moment realiză pe loc marea tragedie prin care treceau acești omeni, ale căror fiice și soții erau batjocorite de netrebnicii „aventurieri” ce nu-și mai găseau astâmpăr decât în vatra satului, cu țărăncuțe neatinse de patima dezmățului; ca să-l liniștească îi spuse consolându-l. - Dumnezeu nu doarme, omule, așa... că fiecare va fi răsplătit după faptele sale. Fiindcă ai venit la mine și mi-ai spus necazul tău, te rog să ai răbdare că am eu
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
mai frumoase poeme lumești închinate îngerilor Luminii... Și aș îndrăzni să realizez în această direcție o legătură specială între smerenia și nevoința telurică a acestei actrițe-model a teatrului și filmului românesc și cea a poetului plin de har și de patimi nestinse CEZAR IVĂNESCU. Pe amândoi, Cel de Sus a catadicist să îi lege organic și destinic cu două lanțuri deosebit de puternice de taina neștiută a țărânii: suferința și versul... Alcătuită de divinitate dintr-o structură interioară echivalentă cu însăși personalitatea
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
firești analogii aici conturate, despre LEOPOLDINA BĂLĂNUȚĂ se poate afirma incontestabil că, în textura creației sale, această mare personalitate a teatrului românesc și universal tocmai exact acest lucru s-a și străduit să nască din propria-i durere și din patima neținută în frâu pentru arta dramatică în sine: să scoată la iveală, cu toate puterile sale dăruite de divinitate, semantica precisă a oricărui crâmpei de vers decodificat la nivel analitic-interpretativ cu o minuție rară, într-o așa manieră de parcă el
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
deci umanul este uman numai în Dumnezeu. Această înfiere a noastră în Iisus Hristos se realizează în Biserică. Acesta e mesajul Ortodoxiei și puterea ei unică: accesul la duhul înfierii. Ereziile caută a-și acomoda lor lucrurile Lui Iisus Hristos, patimile, învierea și chiar trimiterea Duhului Sfânt. Dar se uită, în întunericul ce-i cuprind, că Iisus Hristos este însuși Ομεγα αποστο� ος του Θεου - marele trimis al Tatălui, după expresia Sf. Grigorie Palama. Căci El Spune: „N-am venit să
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341474_a_342803]
-
e plin gol câmpul înfloriri pornesc în cale-mi cugetând mi-e dor de tine câmp de gânduri albe cutezând să-mi fie-n bucurie velință vie bucurând privirea Domnului prin rug de frunze miruind viața fapta gândul dezvelind de patimi grele ființa liberând mi-e plin de Tine Doamne câmpul de gânduri prezent de iarbă-amară spre cer trupul fragil pe trepte înălțând --------------------- --------------------- *** am tot chematul prezentul tot am scris și-n pas culoare în gerunziu am cuprins mă ierte cei
PLIN de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342036_a_343365]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ZORII ANULUI Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Zorii Anului s-au revărsat acum, În inima ce’așteaptă primenită Prin lacrima Golgotei ce a îngenunchiat Și patima și fapta neămplinită. La temelia cuvăntului zidesc Pe Ana, ca el Manole să înalțe, Un sactuar în care să pașesc În lumea cerului senin, neprihănită ! Vor arde jertfe de smirnă și de flori Atăta pace și senin ne’așteaptă Am
ZORII ANULUI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342080_a_343409]
-
Ediția nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului în cuvinte potrivite iar ai coborât din cer vis de toamnă-iarnă-aminte țin în mine și un zbor legănat pe ape sfinte prind iubirea și cobor în adâncuri nesmintite prinse-n patimi și sobor chiar deasupră-mi cântă-n legea liniștii de pe ogor când lăstuni și piatra vie se-nțeleg să pună dor între piatră și cuvinte sensuri calde-n dor de dor Referință Bibliografică: pe scurt / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN
PE SCURT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342056_a_343385]
-
este dacă dorește și dacă este pregătit să primească, în smerenie și ascultare, această sfințenie oferită lui, din dragoste și din nemărginita milostivire a lui Dumnezeu. Mai întâi Crucea pe care el trebuie să răstignească pe omul cel vechi cu patima și stricăciunea sa, și apoi harul și puterea de a lupta neîncetat pentru creșterea omului nou în el, a acelei vieți noi și sfinte la care a fost făcut părtaș. Participăm la Sfânta Împărtășanie doar fiindcă am fost făcuți sfinți
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
polarizează, deopotrivă, simțirile vieții și pe cele ale unei perpetue deveniri: „Da, Poete, am împotriva ta câteva lucruri:/ Ai tragedia simțirii pe plauri de rouă. De ce?/ Ai îngândurarea pietrelor descompuse-n cuvinte. De ce?/ Ai aurul lumii strâns în stoguri de patimi. De ce?/ Ai cupele inimii pline de impudoare și nesăbuințe. De ce?/ Ai perina sărutului sub cearșafuri tivite cu diamante. De ce?” Metafora centrală este aceea a Cuvântului ca ființă, care instituie o modalitate unică de existență prin Poezie ‒ mijloc de cunoaștere și
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
a pătrunde-n miezul veacului precum un bumerang se înfiripă-n minte; bucăți din lutul trupului El rupe-avid, le modelează pătimaș dar și cuminte. Cu lacrimi și sudoare-și flutură un vis: de a-ntrupa o formă delicată, fină din patimă, durere, dor și flacără, pe al răbdării piedestal să stea, senină. Presară peste ea fărâme de credință și flăcări de tandrețe, pasiune vie, pe rugul controverselor o-ncinge tainic, apoi o-nalță spre lumină... și-o învie! Referință Bibliografică: Creație
CREAŢIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342113_a_343442]
-
e o punte de trecere dintr-o stare în alta. Noi credem în învierea morților și în propria noastră înviere”, ne preciza mult regretatul Părinte Bartolomeu, în una din predicile sale. Să nu vă temeți de moarte, temeți-vă de patimile din voi și pe acestea să le omorâți. Numai omorând omul pasional, omul păcătos din el va putea naște un alt om - omul spiritual - care treptat va ajunge să renunțe la cârje sau baston, reușind să meargă singur pe calea
IN MEMORIAM IPS BARTOLOMEU – NU VĂ TEMEŢI DE MOARTE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342122_a_343451]
-
din el va putea naște un alt om - omul spiritual - care treptat va ajunge să renunțe la cârje sau baston, reușind să meargă singur pe calea perfecțiunii. De aceea asceza și lupta împotriva „voii trupului” reprezintă de fapt lupta cu patimile care se întemeiază pe el: „Nu suntem omorâtori de trupuri, ci omorâtori de patimi”, spun Părinții. Revelația că moartea există și nu ocolește pe nimeni (de care ne vom ocupa ceva mai încolo) drept încetare a dependenței care constituia până
IN MEMORIAM IPS BARTOLOMEU – NU VĂ TEMEŢI DE MOARTE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342122_a_343451]
-
să renunțe la cârje sau baston, reușind să meargă singur pe calea perfecțiunii. De aceea asceza și lupta împotriva „voii trupului” reprezintă de fapt lupta cu patimile care se întemeiază pe el: „Nu suntem omorâtori de trupuri, ci omorâtori de patimi”, spun Părinții. Revelația că moartea există și nu ocolește pe nimeni (de care ne vom ocupa ceva mai încolo) drept încetare a dependenței care constituia până atunci orizontul omului, pune deodată în lumină patimile cu care conviețuise până atunci. Moartea
IN MEMORIAM IPS BARTOLOMEU – NU VĂ TEMEŢI DE MOARTE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342122_a_343451]
-
omorâtori de trupuri, ci omorâtori de patimi”, spun Părinții. Revelația că moartea există și nu ocolește pe nimeni (de care ne vom ocupa ceva mai încolo) drept încetare a dependenței care constituia până atunci orizontul omului, pune deodată în lumină patimile cu care conviețuise până atunci. Moartea brutală poate însă deveni la cei ce au ieșit din tărâmul dependenței o metaforă pentru libertatea pe care o trăiesc, pentru dezlegarea totală de lucrurile lumii: „Precum trupul mort nu are nici o simțire, nici
IN MEMORIAM IPS BARTOLOMEU – NU VĂ TEMEŢI DE MOARTE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342122_a_343451]