4,674 matches
-
la fel ca în olandeză, de unde a fost împrumutat. Cuvântul olandez bolwerc, care se află la originea lui, era compus din werc „lucrare“ și bol „grindă groasă“. Sensul modern al cuvântului francez este o evoluție semantică produsă după ce s-au plantat arbori pe amplasamentul vechilor fortificații, devenite inutile în urma schimbării metodelor de apărare. Chermeză, atestat în română la mijlocul secolului trecut cu sensul „petrecere publică (în aer liber), cu muzică și dans“, a fost împrumutat din fr. kermesse. La originea termenului francez
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
așa că prin intermediul persanei cuvântul a intrat în greacă (sákchar), iar din greacă în limbile slave din răsăritul Europei. În română, vine din ngr. záhari. În limbile europene occidentale, cuvântul sanscrit a ajuns prin ar. sukkar. Datorită faptului că arabii au plantat trestie de zahăr în Andaluzia și Sicilia, zahărul devine un produs de larg consum (înainte era folosit numai în medicină, fiind rar). Italienii au împrumutat cuvântul de la arabi, transformându-i forma în zucchero, și, de la ei, termenul a pătruns în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cerc dat să plece împreună cu el, după scurgerea timpului convențional, ca și când ar fi avut de gând să rătăcească puțin cu amicul pe stradă, să se dedea unei intimități în doi. Însă abia ieșiți pe trotuar, după doi-trei pași, Gaittany își planta prietenul și, scuzîndu-se infinit, lua o trăsură, spre a-și urma peregrinațiile lui mondene. Gestul său ieșea din inocență, căci nu-și închipuia că cineva poate să stea mai mult la o vizită. După plecarea lui, se întindeau la Saferian
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dădea jos la stația următoare și revenea pe străzi ocolite la tramvaiul care îi trebuia. Începuse să evite prietenii care i se păreau a nu fi agreați de Mișcare, și când i se întîmpla să dea ochii cu unul, îl planta repede, scuzîndu-se: "Ne omoară Mafia, n-avem ce face, executăm ordinele, de unde nu, pac-pac!" Și din gură, potrivindu-și mâna în chip de armă de foc, Suflețel imita pocnetul revolverelor. Este foarte adevărat că evenimentele dădeau oarecare îndreptățire alarmei sale
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că opinia publică înregistrează indispoziția sa morală și caută să-l răsplătească printr-o sporită deferență. Mâhnirea lui Pomponescu era în fond foarte adâncă, contribuind la ea elemente multiple. Întâi de toate intra surpriza că o femeie poate să-l planteze în chipul acesta expeditiv. Să fi ajuns oare la vârsta când femeile tinere te consideră cu o indiferență brutală? Pomponescu își privea în oglindă părul cărunt, mustața tunsă englezește, cu câteva fire albe, și rămase extrem de satisfăcut de el însuși
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Gulimănescu. . - O să facem și o expoziție a gravurii germane. Avem un Duhrer și un Grunewald. Recunoaște însă că gravurile franceze sunt admirabile. În special Callot! E-mi-nent! G. Călinescu Și Gaittany făcu o serpentină ascensivă cu mâna dreaptă prin aer, plantând cu zâmbete dulci și pe incomodul Gulimănescu. De Gonzalv scăpă, făcîndu-se a nu-l vedea, trecând de-a dreptul la madam Valsamaky-Farfara, căreia îi sărută mâna cu multă ceremonie. Dar și aceasta era obsedată de evenimentul condamnării, ca una de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Gaittany, cu o gingășie exagerată, plecând capul ceremonios, întinse mâna lui Pomponescu și-l concedie în mijlocul străzii, urcîndu-se în mașină, de unde îi mai trimise un salut subtil condescendent. Această aroganță moale indispuse pe Pomponescu, pentru întîia oară în viața sa plantat în drum așa de expeditiv. Pe urmă află cu mult sânge rău că directorul său de cabinet, recomandat de Gaittany, se menținuse și sub noul ministru, în vreme ce Gaittany însuși avea o trecere nebună ca rudă a răposatului Hangerliu, pe care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu figuri gigantice și apă șipotind în mici bazine ornamentale. Acolo erau băieți și fete care fumau și conversau pe treptele de lîngă monument, iar pe gresia pardoselii erau oameni mai vîrsnici care stăteau și mîncau la mese printre portocali plantați în ghivece. Se auzeau rîsete delicate, iar muzica ce răsuna de la ferestrele de sus se amesteca blînd cu conversația, clinchetul tacîmurilor, zgomotul apei și fluieratul canarilor din coliviile agățate în copacii pitici. Munro se opri și zise: — Ce zici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dacă nu-și găsesc o slujbă mai utilă, și nici un învățător nu va avea la clasă mai mult decît șase elevi. Forțele navale și aeriene vor distribui hrană gratuită copiilor de pretutindeni. Armatele vor săpa canale de irigații și vor planta copaci. Excrementele umane vor fi redate pămîntului. Iluzionistul se scarpină, își amintește Se confruntă cu faptele, cască, regretă Nu știu cum va propune Monboddo acest nou sistem, dar aș putea îneca detaliile practice în ovații furtunoase. Oricum, e o fericire să trăiești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
spus că bogăția e un surplus. Acum vin și zic că un stat bogat e cel care își ordonează surplusul de oameni în întreprinderi mari. în trecut, surplusul de oameni era folosit pentru a-i invada pe vecini, pentru a planta în colonii și pentru a-i distruge pe competitori. Dar lichidarea statelor neprofitabile prin război nu se mai practică acum. Cu toții o știm, și de aceea această adunare a avut succes, nu pentru că eu am fost un președinte de ședință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Samsarul nu produce nimic; negustorul nu adaogă absolut nimic nici la calitatea, nici la cantitatea produsului, perceptorul nu dă ajutor pământului în activitatea lui chimică. Daca perceptorii, advocații, negustorii ar ști să facă din carbon, idrogen, oxigen și azot ceea ce planta face din ele, adică făină și albumină, admirabili oameni ar fi toți. Dar pentr-un asemenea lucru toate seriile de oameni de mai sus sunt absolut netrebnice; cu aceasta se 'nsărcinează săruri acido - fosforice și alcaline, cari fac serviciul gratis
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Samsarul nu produce nimic; negustorul nu adaogă absolut nimic nici la calitatea, nici la cantitatea produsului, perceptorul nu dă ajutor pământului în activitatea lui chimică. Daca perceptorii, advocații, negustorii ar ști să facă din carbon, idrogen, oxigen și azot ceea ce planta face din ele, adică făină și albumină, admirabili oameni ar fi toți. Dar pentr-un asemenea lucru toate seriile de oameni de mai sus sunt absolut netrebnice; cu aceasta se 'nsărcinează săruri acido - fosforice și alcaline, cari fac serviciul gratis
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
va simți umilit că a putut mângâia cu sufletul său astfel de speranțe El va fi; cel care-și va recunoaște neputința contra dreptului și contra voinței națiunii El va fi; cel care va trebui să mărturisească imposibilitatea de-a planta pe democraticul pământ românesc sistemele împrumutate de la vechiele state feudale ca Germania El va fi; cel care-n fine va pierde din aceste cauze orice prestigiu, orice autoritate și cea mai de pe urmă rămășiță de considerațiune în țară El va
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
miezul de nucă într-un fruct sec, iar din mijlocul lui vor izbucni, fragede și luminoase, cele două frunzulițe, aripi ale sufletului, aripi ale duhului, care vor părăsi răsadnița acestei lumi pentru ca, îmbrăcate în slava unui corp ceresc, să fie plantate pe un pământ nou, sub un cer nou. Iar dragostea dureroasă care se naște din miezul timpului, nostalgia noastră cea de toate zilele, ea însăși larva nostalgiei celei mari și adevărate, proiectează-n trecut ceea ce presimte că e destinul și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
noaptea ardea o steluță roșie. În dreapta fusese vizibil o vreme Circul de Stat, acum obliterat de carnea, nervii, mușchii și oasele verzi ale plopilor. Circul se mai vedea numai de pe terasă, zăcând pe pajiștea parcului ca o farfurie zburătoare. Plopii plantați la numai câțiva metri de bloc se-nălțaseră până la etajul cinci, unde locuiam noi, așa că le puteam apuca, întinzîndu-ne, crengile suple și-nfrunzite, năpădite de porumbei. O porumbiță clocise anul trecut timp de trei săptămâni o minge de ping-pong căzută
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
la poartă. Marile șanțuri de canalizare fuseseră astupate, locul era pe jumătate asfaltat, către bloc, și jumătate rămas ca un ogor înțelenit, plin de bolovani și gunoaie, pe care nu puteai nici măcar să te joci. Doar câțiva plopi subțirei fuseseră plantați acolo, și deja își suflaseră vara aceea puful înecacios peste tot. Pe tot asfaltul erau desene cu cretă colorată căci, deși acum era pustiu, fiind ora de somn, de obicei se jucau acolo puzderie de copii, ieșiți din toate cele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de fântâni. VEGETAȚIA Relieful este acoperit cu vegetație de pădure și pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacăn, stejar, iar după război s-au plantat și molizi. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei și zăvoaie de plop și răchită. Suprafața afectată de umiditate este de 120 ha. SOLURILE Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiluviale podzolite și cernoziomuri levigate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pregătindu-se pentru ceea ce ei credeau a fi o culme a activității lor, pentru care trebuia să mobilizeze și ultimul strop de concentrare de care erau în stare. Privi spre copacul firav, care înflorise mereu, dar nu rodise niciodată. Îl plantase în prima săptămână a pontificatului său. Din sâmburele pus atunci în pământ se ridicase un vlăstar timid, care necesitase îngrijiri încă din primele luni. Clima din Câmpia Pannoniei nu-i pria. Din superstiție, Abatele refuzase ajutorul fraților-savanți, care l-ar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Era evident că nu putea fi vorba însă de nave spațiale. Nimeni n-ar fi avut atâta austral încît să poată trimite de pe Pământ sonde hiperluminice către toate Lumile Agricole. Probabil că va acționa printr-un semnal, asupra unor capcane plantate pe fiecare dintre Lumile Agricole înainte de a fi populate cu clone. Trebuia deci să privească mai atent la aparatura de comunicații. Se ridică de pe buștean și porni către chilia lui strâmtă. Nu era prima dată când auzea din gura Abatelui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
acesta se lăsă mai jos decât oricare dintre ai săi, ceea ce îl punea într-o postură de modestie apropiată de umilință. - Nu sunt nici prost și nici nesăbuit! Știu că, dacă vom decide să păstrăm toți copiii, va trebui să plantăm mai mulți arbori negri și asta va dezlănțui asupra noastră un puhoi de atacuri. Știu că așa e croit Kyrallul. Dar nu mă pot opri să nu vă întreb: nu merită să riscăm, să luptăm din greu pentru a le
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
rămăsese mic fiindcă fusese încercat de vânturile podișului, dar trunchiul său arata că e destul de bătrân. Se apropia de vremea rodirii. - Nu are sens. O să luăm noi copacul. Străinul îi privi neîncrezător. - Și ce-o să faceți cu el? - II vom planta în livada noastră. - Îți bați joc de mine! se încruntă Essen. - Te asigur că nu am nici cea mai mică intenție să fac asta. Străinul privi încă o dată spre copac, păru că se gândește preț de câteva momente, apoi renunță
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
hohoti Johansson. - Vezi!? Dar se potrivește, nu-i așa? se însufleți Barna fără să țină seama de ușoara ironie din vocea celuilalt. Acum mergem să vedem dacă după atâția ani s-a făcut ceva... - Aș zice mai degrabă că am plantat o sămânță... - Halal sămînță! A fost o explozie de s-a văzut cu ochiul liber și de pe orbită. Comparația mea, asta cu murăturile, e mult mai bună, se încăpățînă Barna. Johansson îl lăsă în pace fiindcă știa că nu o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pământ. Aceasta cu atât mai mult, cu cât pe lângă belșugul cerealelor, pe care coloniștii le duceau toamna și le vindeau pe prețuri bune în vechile lor sate de munte, mai începuseră să recolteze struguri și fructe din viile și livezile plantate din primii ani ai venirii lor aici. Apoi și loc de pășunat, oile și vitele mari fiind mai mult ca la munte, fiecare gospodar colonist își putea mări în voie numărul animalelor domestice. În 1927 însă, apare primul an secetos
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
necesari pentru înființarea unei linii telefonice pe o distanță de 800 metri și solicita ajutorul prefecturii pentru procurarea aparatelor, izolatorilor și sârmelor, obligându-se de a restitui în anul viitor contravaloarea materialelor respective. Pe la începutul anului 1900, comuna Bogdănești avea plantați în locurile indicate stâlpii pentru telefon, pe care ia procurat de la diferiți locuitori, iar cele trei vagoane cu stâlpi sosiți în 28-29 iulie 1900, în gara Liteni, au fost imediat descărcați și plantați pe șoseaua Liteni spre Fălticeni. Materialele necesare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Pe la începutul anului 1900, comuna Bogdănești avea plantați în locurile indicate stâlpii pentru telefon, pe care ia procurat de la diferiți locuitori, iar cele trei vagoane cu stâlpi sosiți în 28-29 iulie 1900, în gara Liteni, au fost imediat descărcați și plantați pe șoseaua Liteni spre Fălticeni. Materialele necesare pentru liniile telefonice: Neagra Șarului-Dorna-Șarul Dornei, Ruginoasa-Pașcani și Liteni-Fălticeni, fiind primite de la Direcția Generală la 4 ianuarie 1900, s-a solicitat Inspectoratului Circumscripției a IV-a TelegrafoPoștală Iași, de către prefectura județului, de a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]