4,442 matches
-
sau Kanaan a fost un teritoriu situat în sud-estul Mării Mediterane, aflat la sudul și in prelungirea ținutului locuit de fenicieni. Acest teritoriu a fost populat în antichitate, o perioadă de timp, de canaaniți. Teritoriul, inițial redus la coasta mării, echivalează și cu "Țara Promisă" triburilor evreiești antice (Jos.13:1-4), cu Țara lui Israel și cu Palestina sau Iudeea de mai târziu. Denumirea derivă din
Canaan () [Corola-website/Science/303338_a_304667]
-
indirecte cu privire la natura și dimensiunile acestei revoluții psihologice. Ca și apariția limbajului, și cea a ritualurilor funerare denotă un grad înalt de abstractizare mentală. Încă din paleoliticul timpuriu s-a practicat înhumarea craniilor și mandibulelor, în special de către hominizii ce populau teritoriul de azi al Chinei. Din paleoliticul mijlociu există dovezi materiale privind grija față de cei morți: depuneri rituale, dar concomitent se practicau și unele sacrificii rituale umane. Au fost descoperite schelete poziționate în anumite poziții, de exemplu, întinse pe spate
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
tradusă în diferite limbi, devenind una dintre cele mai populare și influente lucrări ale literaturii secolului 20. Acțiunea cărții "" se petrece într-o preistorie imaginară, cel de-al treilea Ev al Pământului de Mijloc. Ținuturile din Pământul de Mijloc sunt populate de oameni și de alte specii umanoide (hobbiți, de elfi, gnomi și orci), precum și de multe alte creaturi reale sau imaginare. Narațiunea este focalizată pe Inelul Puterii făurit de lordul întunecat Sauron și variază de la descrierea atmosferei liniștite din Comitat
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
pacea acelor zone. La sfârșit, Frodo rămâne rănit în suflet și corp și, fiind acompaniat de către Bilbo, călătorește peste mări spre Tărâmurile Nemuririi, unde își găsește pacea. Anexele romanului conțin detalii referitoare la istoria Pământului de Mijloc și semințiile care populează aceste locuri. Arwen este un personaj absent fizic din multe părți ale romanului, povestea sa fiind narată complet în anexe (trecutul și viitorul său alături de Aragorn). Conform cronologiei lui Tolkien, evenimentele descrise în poveste se încadrează între anunțul făcut de către
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
de circulația infomațională și de deplasarea nelimitată a plasamentului. Ubicuitatea absolută, “fleet în being” (Paul Virilio) devine “locația” unui stadiu postuman a aventurii lumii. Acesta cuprinde atât extra-umanul (rezultatele tehnologiei care perfectează), punctul “zero”al condiției umane (oamenii obișnuiți care populează “Lăbărțarea” din Neuromantul lui W. Gibson) cât și un deficit, un “minus”uman reprezentat de ființe instabile ontologic, create artificial. Ciberspațiul reunește prin urmare, aspectul impactului tehnologic asupra individului și realității sale, dispariția subiectului autonom și ideea transgresiunii granițelor dintre
Cyberpunk () [Corola-website/Science/302951_a_304280]
-
etruscilor. Familia etruscă era împărțită în multe ramuri. Erau religioși, crezând că zeii intervin fără încetare în viață oamenilor, iar prezicătorii specializați, haruspicii, deslușeau sensul intervențiilor divine în descifrarea semnelor divine exprimate de ficatul victimelor animale sacrficate. Panteonul etrusc era populat de numeroși zei care se deosebeau de la un oraș la altul. Influențele grecești asupra panteonului erau evidente, etruscii adoptând cultul lui Heracles. Etruscii venerau zei că Tinia, Uni, Menerva, Nethuns, Turan, Mariș. Cele 12 cetăți ale confederației etrusce dispuneau de
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
Romei, dar și fondatorul ei. În 753 î.Hr., Romulus a început construirea orașului pe Dealul Palatin. După fondarea Romei, el a invitat criminali, sclavi fugari, exilați și alte astfel de populații nedizerabile, oferindu-le azil. În această manieră, Romulus a populat cinci dintre cele șapte dealuri ale Romei. Pentru a oferi cetățenilor săi neveste, Romulus a invitat tribul vecin de sabine la un festival unde a răpit femeile sabine și le-a adus înapoi în Roma. După războiul dus împotriva sabinilor
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
a încheia căsătorii, dar își păstrau autonomia internă, singurele raporturi externe fiind cele încheiate cu Romă. Nu mai aveau drepturi politice, aveau obligația de a datora Romei contigente militare pe timp de război și contribuții fiscale. Romă întemeiează colonii române, populate cu cetățeni soldați, la Antium și Terracina. S-a ajuns la un acord cu Capua, care era principalul rival al românilor la dobândirea supremației în Italia. Cetățile grecești din sud au solicitat sprijinul românilor spre a-și rezolva divergențele interne
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
categorii: Prima, Low Fantasy, e cea în care supranaturalul irumpe în lumea normală în vreme ce cea de-a doua, denumită High Fantasy, e narațiunea în care povestirea are loc într-o lume imaginată în totalitate de autor, într-o lume secundară (populată de ființe fantastice, acesta e cel de-al doilea criteriu al categoriei High Fantasy). Termenul de "Lumea secundară" a fost popularizat de J.R.R. Tolkien (1892 - 1973), autorul Stapânului inelelor: numele acesta este asociat frecvent cu High Fantasy, iar opera sa
Fantastic () [Corola-website/Science/299033_a_300362]
-
fost colonizată cu persoane aparținând diversor naționalități în secolul XVIII. Colonizarea s-a făcut în regiunile Dunantul și Alföld din Ungaria de astăzi, precum și în Voievodina din actuala Serbia. La începutul secolului XVIII, după războaiele cu turcii, regiunile sudice erau populate preponderent de slavi și sârbi, cu o densitate scăzută a populației. În următoarele două secole regiunea a fost colonizată de numeroși germani, precum și membri ai altor grupuri etnice (slovaci, rusini, etc) și în aceeași perioadă s-au așezat aici și
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
Fauna este alcătuită din: vulpi de deșert, hiene, gazele, dromaderi, reptile. shi multe altele Îndeletnicirea dominantă este păstoritul, cu care se ocupă stăpânii adevărați ai deșerului, tuaregii. Agricultura: creșterea ovinelor, a caprinelor și a cămilelor; culturi în oaze. Regiunea este populată de nomazi. Orașele In-Amguel, Tazrouk, Tahifet și Ideles numără numai 10.000 de locuitori. Oamenii care trăiesc în zonele deșertice folosesc rezervoare specifice de apă: adâncituri naturale în rocă, în care apa de ploaie se păstrează un timp mai îndelungat
Ahaggar () [Corola-website/Science/304590_a_305919]
-
se formă în popor zicala: un jidan înșală zece moldoveni, un grec înșală zece jidani și un armean înșală zece greci." În afară de orașele menționate și de cele în care - cum vom vedea - armenii și-au clădit biserici, ei au mai populat localitățile Neamț, Panciu, Odobești, Târgu Frumos și altele mai puțin importante. Pe lângă negoț, armenii din Moldova au început să se ocupe și cu manufactura, producând mărfuri pe care altfel erau nevoiți să le importe, și cu zootehnia, pentru că vitele și
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
au fost supuși Eparhiei Iașului. Armenii din Bucovina erau subordonați Catolicosului din Ecimiațin (Armenia) și Patriarhiei Armene din Constantinopol. Centrele principale locuite de armeni în această regiune erau Cernăuți, Suceava și Siret. În aceste localități, ca și în alte orașe populate de ei, armenii aveau consilii de primărie alcătuite din 6-12 membri jurați aleși de comunitate, judecătorie și alte instituții. În celelalte localități, armenii aveau reprezentanți în primărie și în judecătorie. Principalele ocupații ale populației armene erau negoțul, meșteșugurile și agricultura
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
elementul armean provenit direct sau indirect din Crimeea. Inițial, armenii basarabeni au fost dependenți administrativ de eparhia din Lvov (Galiția), avîndu-și propriii clerici. Astfel, în 1699, misionarul Pidou îl găsește în Cetatea Albă pe episcopul Sahac. Principalele centre din Basarabia populate de armeni au fost Cetatea Albă și Chilia, de unde, însă, în urma prigoanelor otomane din 1789, armenii s-au strămutat în Tighina, apoi în Dubăsari și în cele din urmă în Grigoriopol, oraș fondat în 1792 de arhiepiscopul armenilor din Rusia
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
aceștia au fost nevoiți să se înapoieze, o parte stabilindu-se pe hotarul de răsărit al localității Gheorgheni. Dintr-un manuscris armenesc copiat în 1647 la Marosvásárhely (Tîrgu-Mureș), reiese că în prima jumătate a sec. XVII acest centru comercial era populat cu armeni. Cele două războaie turco-polone, duse pe teritoriul Moldovei în 1672 și 1683, avînd drept consecință diminuarea comerțului, au constituit încă un factor determinant pentru emigrarea armenilor în Transilvania. Pe de altă parte, numeroși armeni din Moldova imigrați în
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Luxembourg, mai târziu de Dinastia Jagielloniană, pentru ca în sfârșit să ajungă sub coroana Habsburgilor. Încă din secolul al XIII-lea și în continuare, regiunile de graniță ale Boemiei și Moraviei, care aveau să fie denumite mai târziu Sudetenland, au fost populate de germani, aduși în zonă de stăpânii feudali slavi. Habsburgii au integrat regatul Boemiei și Moraviei în Imperiul Austriac, din care a făcut parte fără întrerupere până în 1918. În secolul al XIX-lea, odată cu apariția naționalismului, conflictele dintre cehi și
Sudetenland () [Corola-website/Science/304647_a_305976]
-
o separă de Republica Crimeea), regiunea Rostov, Ținutul Stavropol, Republica Caraceavo-Cercheză și Georgia (republica Abhazia). O enclavă în interiorul regiunii este Adîgeia. În partea de sud a regiunii, la țărmul Mării Negre, se află orașele Novorosiisk și Soci. Teritoriul regiunii a fost populat de cazaci. Cazacii din Kuban sînt azi considerați etnici ruși. Coloniști armeni au populat zona cel puțin din veacul al 18-lea. După recensămîntul din 2002, populația era 5.125.221 locuitori, din care 4.436.272 ruși (86,6
Ținutul Krasnodar () [Corola-website/Science/304681_a_306010]
-
Abhazia). O enclavă în interiorul regiunii este Adîgeia. În partea de sud a regiunii, la țărmul Mării Negre, se află orașele Novorosiisk și Soci. Teritoriul regiunii a fost populat de cazaci. Cazacii din Kuban sînt azi considerați etnici ruși. Coloniști armeni au populat zona cel puțin din veacul al 18-lea. După recensămîntul din 2002, populația era 5.125.221 locuitori, din care 4.436.272 ruși (86,6%), 274.566 armeni (5,36%), 131.774 ucraineni (2,57%), 26.540 greci (0
Ținutul Krasnodar () [Corola-website/Science/304681_a_306010]
-
Gypaetus bărbătuș, vulturul bărbos), o specie de vultur mare, cu penajul negru-cenușiu pe spate, coada și aripi, alb-gălbui pe cap, gât și partea ventrala și cu pene negre în formă de barbă sub cioc. Din păcate, aceasta superbă specie care populă Munții Ciucaș a fost vânata până la dispariție. Cele mai înalte vârfuri ale Culmii sunt: La poalele Zăganului se află stațiunea montană Cheia, în județul Prahova.
Zăganu () [Corola-website/Science/303569_a_304898]
-
este denumirea sub care erau cunoscuți în trecut Munții Balcani. Se crede că numele provine de la cuvântul trac "*saimon", 'lanț muntos', neatestat, însă presupus a fi forma tracă a grecescului "Haimos". În antichitate, lanțul muntos și zona din jurul lui era populată de popoarele trace libere, precum bessii, dii și satrii. Herodot afirmă că un altar-oracol al lui Dionysos (un zeu trac împrumutat de greci) se afla în vârful unuia din munți. În greacă, Peninsula Balcanică era cunoscută sub numele de Peninsula
Haemus Mons () [Corola-website/Science/303594_a_304923]
-
Întreaga zonă a fost numită "Coasta de Argint" din aceleași motive. Lângă localitate a mai existat o așezare (azi parte a orașului) numită "Mumcil" în timpul administrației românești și "Momchil" în bulgară. Satul avea populație majoritară de etnie tătară. Locul era populat de ionieni în secolul V î.Hr.. La acea vreme, așezarea era numită "Kmuni" sau "Krunoi" (în grecește însemnă "izvoare"), datorită abundenței izvoarelor carstice din zonă. <br> Mai târziu a fost redenumit "Dionysopolis " după numele zeului Dionysos, al vinului și sărbătorilor
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
regele Andrei al II-lea al Ungariei a emis în același an diploma de donație: Bula papală de aprobare a acestui transfer de suzeranitate a reprodus acest act, dar a adăugat câteva rânduri din care rezultă că terenul era deja populat la data donației de o altă populație decât cea a cavalerilor . Și arheologia confirmă preexistența unei populații locale Motivele de așezare a cavalerilor teutoni în Țara Bârsei includeau nu numai convertirea românilor la catolicism, ci și exploatarea minelor de aur
Ordinul Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/303602_a_304931]
-
s-a acordat o mai mare autonomie la sfârșitul deceniului al nouălea al secolului trecut. În 1988, steagul Letoniei independente a reînceput să fie folosit fără restricții, pentru ca, din 1990, acesta să fie arborat din nou în mod oficial. Frontul Populat Leton și-a prezentat proprii candidați pentru alegerile pentru Sovietul Suprem din martie 1990, câștigând două treimi dintre locurile adunării legislative. Pe 4 mai 1990, Sovietul Suprem și-a făcut publice intențiile de a proclama independența totală a țării față de
Republica Sovietică Socialistă Letonă () [Corola-website/Science/303767_a_305096]
-
al șaptelea film produs în colaborare de Disney și Pixar. "Mașini" constituie revenirea lui John Lasseter ca regizor după o pauză de șapte ani de la succesul Toy Story 2 (1999), de data aceasta printr-o acțiune transpusă într-o lume populată în întregime de mașini antropomorfizate. În rolurile principale se află personajele fictive Sally Carrera, Doc Hudson și Fulger McQueen, dublate în versiunea română de Corina Dănilă, Marcel Iureș și, respectiv, Florian Ghimpu. În varianta originală aceleași voci revin actorilor Bonnie
Mașini (film) () [Corola-website/Science/303732_a_305061]
-
de facto" ca o colonie a Marii Britanii. La Fashoda în Sudan, are loc în 1898 celebrul incident între forțele expediționare franceze și engleze, care aduce cele două puteri coloniale în pragul războiului. Administrația britanică izolează sudul (treimea meridională a Sudanului), populat de triburi africane (încurajând totodată aici răspândirea creștinismului), de nordul conservator, arab și islamic, adâncind astfel prăpastia dintre cele două părți ale țării. După ce un plebiscit respinge în 1955 unirea cu Egiptul vecin, Sudanul își proclamă la 1 ianuarie 1956
Istoria Sudanului () [Corola-website/Science/303789_a_305118]