5,260 matches
-
altar; de aceea el a crezut că jură adevărul, zicând că el așa știe cum a scris. Am consemnat și acest lucru așa cum l-am auzit, căci am luat cunoștință din scrisorile împăratului că a depus jurământ. Împăratul, încrezător, a poruncit să fie primit de episcopul Alexandru în comunitatea orașului Constantinopol. Era într-o sâmbătă. A doua zi fiecare aștepta să se sfătuiască cu ceilalți; dar opiniile lui Arie au fost urmate de judecata lui Dumnezeu. Căci după ce a ieșit din
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
multe și valoroase vase din Biserica Antiohiei și că a închis bisericile și i a alungat pe toți clericii și a rămas atunci preot doar Teodorit. Prinzându-l pe acesta că păzea vasele, l-a lovit cu cruzime și a poruncit să fie ucis cu o sabie nouă. Pentru că acesta a răspuns cu curaj în timpul tuturor caznelor și pentru mărturisirea (apărarea) credinței, l-a înfrânt. Și după ce a adunat toate vasele închinate lui Dumnezeu și toate odăjdiile, aruncându-le la pământ
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
iertați dacă aveți ceva împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru care este în ceruri să vă ierte vouă păcatele (Mc. 11, 25; Mt. 5, 23-24). Și pe cel care vine supărat să aducă darul îl cheamă de la altar și-i poruncește să se împace mai întâi cu fratele și atunci întorcându-se împăcat să aducă darul său lui Dumnezeu (Mt. 5, 3-24), fiindcă Dumnezeu n-a primit darul lui Cain (Fac. 4, 5-8). Căci n-ar putea împăca pe Dumnezeu cel
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și din toate puterile tale. Aceasta este prima poruncă; iar a doua este asemenea acesteia: să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. În aceste două porunci stau toată legea și profeții (Mc. 12, 29-31; Mt. 22, 3740). A poruncit prin învățătura sa unitatea și dragostea, în aceste două precepte a cuprins pe toți profeții și toată legea. Dar păstrează unitatea și păzește dragostea cel ce, stăpânit de nebunia discordiei, desparte Biserica, distruge credința, tulbură pacea, împrăștie dragostea, pângărește jurământul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de a imita modul iubirii lui. Cinstirea sfinților nu ne desparte de Hristos, ci ne unește și mai mult cu El în iubire. (n.s. 65, p. 243) footnote> aduce vătămare și pierzanie sufletului. Era scârbit și de erezia arienilor și poruncea tuturor ca nici măcar să nu se apropie de ei și să nu-și însușească credința lor rătăcită. Venind odată la el unii care sufereau de boala ariană, cercetându-i și cunoscând necredința lor, i-a alungat din munte, spunând că
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
deși se spune că în viața lui a fost foarte blând. Dovadă, faptul următor. Odată, când voia să se scalde și a zăvorât ușa pentru sclavul de la baie, interzicându-i să intre, a văzut oameni în fața ușii; atunci le-a poruncit să deschidă și să ia cu toții parte, împreună cu el, la scaldă. Același lucru l-a făcut și în cada de baie; când vedea, în timp ce se îmbăia, că unii stau în picioare în fața lui, a poruncit să se bucure de apa
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în fața ușii; atunci le-a poruncit să deschidă și să ia cu toții parte, împreună cu el, la scaldă. Același lucru l-a făcut și în cada de baie; când vedea, în timp ce se îmbăia, că unii stau în picioare în fața lui, a poruncit să se bucure de apa caldă, împreună cu el, aceia care așteptau tăcuți. Iar el, considerând că tocmai pentru asta așteaptă ei, s-a ridicat degrabă și a ieșit. Ei însă, considerând că și apa este spurcată de necurățenia ereziei ticăloase
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
tineri se distrau jucând în piață, aruncându-și unul altuia mingea. Trecând Luciu pe acolo, mingea a căzut, din întâmplare, printre picioarele asinului lui; atunci copiii se plângeau, gândind că mingea este cu totul murdărită. Luciu, înțelegând acest lucru, a poruncit unuia dintre cei din urmă să oprească mingea și să-și dea seama ce se întâmplă. Copiii însă, aprinzând un foc și aruncând mingea prin mijlocul flăcărilor, au considerat că a fost purificată. Știu că aceasta este o copilărie și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
noi, făcute de Hefaistos. Între timp, Ahile se duce până la șanțul de apărare aheean și scoate trei strigăte cumplite, care îi înspăimântă pe troieni și le îngăduie aheilor să ia din învălmășeală trupul lui Patrocles. Ahile îl plânge amarnic, apoi poruncește să fie spălat leșul, să fie uns cu untdelemn, să fie așezat pe un pat, acoperit cu pânză albă. În dimineața următoare, Tetis îi aduce noua armură și scutul (pe care Hefaistos a reprezentat cerul, pământul, viața oamenilor în împrejurările
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Ariel să facă această Sycorax, Ariel nu voia cu nici un chip să facă, fiind un spirit de altă esență, cu alte chemări, un duh prea „delicat“ (cum îi va spune mai târziu Prospero) pentru a îndeplini poruncile malefice ale vrăjitoarei. Porunci prea grosolane, earthy, telurice, pentru cineva care este, ca Ariel, airy, aerian. Iar spiritul se răzvrătește și refuză, și este aspru pedepsit: „De spirite mai mari ajutorată, / Ea te-a vârât, cuprinsă de mânie, / În trunchiul despicat al unui pin
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
să-ți plinesc: să zbor, / Să-not, să trec prin foc, să călăresc / Pe nori scămoși. Atotputernic, Ariel / Așteaptă strașnica-ți poruncă“; „Sunt gata ghidușiile de duh / Să le-mplinesc (do my spiriting gently)“; „Ce-am de făcut? Ce-anume? Poruncește!“; „Ce vrea puternicul stăpân? Aicea-s“; „Vezi, să nu vii / Pân’ce n-o să te chem. Am înțeles“; „Care-i porunca?“; „Mă duc! Mă duc!“ „Să-i spun stăpânului ce-am săvârșit“; „Mai adineaori / Le-am rânduit pe toate... Îți
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
am să-ți cer. - N-o să m-abat o iotă. (To the syllable)“; „Stăpâne, se va face ntocmai“ (în text doar: it shall be done); „după voia ta, / I-am risipit prin insulă în cete“; „Stau toți / Îngrămădiți precum ai poruncit“. În sfârșit, lui Ariel îi face mare plăcere să se laude cu promptitudinea și cu viteza îndeplinirii oricărei porunci: „Ești gata? - Stăpâne, gata sunt“; „Îi aduc îndată“; „Ca gândul am venit“; „Sorb aerul din față-mi și mă-ntorc / Cât
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
o limită a restituirii implicitului: cât se gândea să le spună? În ce sistem de referință între amestecate planuri de realitate și de amăgire? Cât despre Ariel, despre care, timp de 12 ani, Miranda nu știe nimic, căruia i se poruncește să călăuzească nava spre Neapol fără știrea nimănui, e greu de presupus că se va spune ceva. Totul să fi fost tradus în termeni pur mundani? Misterul eludat? Enunțat în termeni generici? Mai degrabă da. Ariel nefiind un spirit oarecare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
spiritele insulei. În relația lui cu ceilalți, el se comportă aproape exclusiv ca un iluzionist care nu se 179 dezvăluie niciodată, rămânând nevăzut ori împrumutând alte înfățișări. Ariel ca Ariel are cu Prospero relațiile firești de schimburi de cuvinte: primește porunci, relatează mai pe scurt ori mai pe larg felul în care le-a îndeplinit, primește laude sau, într un singur rând, reproșuri și mustrări și tot ce s-a arătat mai sus. La un moment dat, povestind cu însuflețire cum
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
este, în concizia și necruțarea lui, un model de elocință moralizatoare și punitivă care se cuvine amintit în întregime: „Sunteți trei păcătoși pe cari Destinul, / Ce cârmuiește-acest tărâm 182 de jos / Și ce-i pe el, nesățioasei mări / I-a poruncit să-i lepede aici, / Pe-o insulă pustie; între oameni / N aveți ce căuta. V-am scos din minți - / V-a mai rămas numai curajul care / Îi face pe smintiți să-și pună ștreangul / Sau să se-nece [...] Ci eu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
fiind îmblânzirea celui nedreptățit, a lui Prospero. Deznodământul piesei este determinat de aceste două intervenții ale duhului, una comandată, însă executată cu fantezie de improvizație și peste așteptări, cealaltă datorată propriei sale inițiative. Așa cum, în cadrul mai larg, generic, al celor poruncite de Prospero, Ariel își ia libertățile lui: dintre cele cinci cântece din piesă, al căror text și muzică sunt opera lui Ariel, două 187 sunt pentru Ferdinand, unul pentru Gonzalo, celelalte două pentru Prospero, deci toate cinci sunt adresate unor
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
noi, făcute de Hefaistos. Între timp, Ahile se duce până la șanțul de apărare aheean și scoate trei strigăte cumplite, care îi înspăimântă pe troieni și le îngăduie aheilor să ia din învălmășeală trupul lui Patrocles. Ahile îl plânge amarnic, apoi poruncește să fie spălat leșul, să fie uns cu untdelemn, să fie așezat pe un pat, acoperit cu pânză albă. În dimineața următoare, Tetis îi aduce noua armură și scutul (pe care Hefaistos a reprezentat cerul, pământul, viața oamenilor în împrejurările
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Ariel să facă această Sycorax, Ariel nu voia cu nici un chip să facă, fiind un spirit de altă esență, cu alte chemări, un duh prea „delicat“ (cum îi va spune mai târziu Prospero) pentru a îndeplini poruncile malefice ale vrăjitoarei. Porunci prea grosolane, earthy, telurice, pentru cineva care este, ca Ariel, airy, aerian. Iar spiritul se răzvrătește și refuză, și este aspru pedepsit: „De spirite mai mari ajutorată, / Ea te-a vârât, cuprinsă de mânie, / În trunchiul despicat al unui pin
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
să-ți plinesc: să zbor, / Să-not, să trec prin foc, să călăresc / Pe nori scămoși. Atotputernic, Ariel / Așteaptă strașnica-ți poruncă“; „Sunt gata ghidușiile de duh / Să le-mplinesc (do my spiriting gently)“; „Ce-am de făcut? Ce-anume? Poruncește!“; „Ce vrea puternicul stăpân? Aicea-s“; „Vezi, să nu vii / Pân’ce n-o să te chem. Am înțeles“; „Care-i porunca?“; „Mă duc! Mă duc!“ „Să-i spun stăpânului ce-am săvârșit“; „Mai adineaori / Le-am rânduit pe toate... Îți
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
am să-ți cer. - N-o să m-abat o iotă. (To the syllable)“; „Stăpâne, se va face ntocmai“ (în text doar: it shall be done); „după voia ta, / I-am risipit prin insulă în cete“; „Stau toți / Îngrămădiți precum ai poruncit“. În sfârșit, lui Ariel îi face mare plăcere să se laude cu promptitudinea și cu viteza îndeplinirii oricărei porunci: „Ești gata? - Stăpâne, gata sunt“; „Îi aduc îndată“; „Ca gândul am venit“; „Sorb aerul din față-mi și mă-ntorc / Cât
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pentru spiritele insulei. În relația lui cu ceilalți, el se comportă aproape exclusiv ca un iluzionist care nu se dezvăluie niciodată, rămânând nevăzut ori împrumutând alte înfățișări. Ariel ca Ariel are cu Prospero relațiile firești de schimburi de cuvinte: primește porunci, relatează mai pe scurt ori mai pe larg felul în care le-a îndeplinit, primește laude sau, într un singur rând, reproșuri și mustrări și tot ce s-a arătat mai sus. La un moment dat, povestind cu însuflețire cum
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
El este, în concizia și necruțarea lui, un model de elocință moralizatoare și punitivă care se cuvine amintit în întregime: „Sunteți trei păcătoși pe cari Destinul, / Ce cârmuiește-acest tărâm de jos / Și ce-i pe el, nesățioasei mări / I-a poruncit să-i lepede aici, / Pe-o insulă pustie; între oameni / N aveți ce căuta. V-am scos din minți - / V-a mai rămas numai curajul care / Îi face pe smintiți să-și pună ștreangul / Sau să se-nece [...] Ci eu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
fiind îmblânzirea celui nedreptățit, a lui Prospero. Deznodământul piesei este determinat de aceste două intervenții ale duhului, una comandată, însă executată cu fantezie de improvizație și peste așteptări, cealaltă datorată propriei sale inițiative. Așa cum, în cadrul mai larg, generic, al celor poruncite de Prospero, Ariel își ia libertățile lui: dintre cele cinci cântece din piesă, al căror text și muzică sunt opera lui Ariel, două sunt pentru Ferdinand, unul pentru Gonzalo, celelalte două pentru Prospero, deci toate cinci sunt adresate unor ființe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
o „reamintire” a legăturii cu Dumnezeu. „Viața” pământească este deci o luptă, cunoscând „binele și răul”, pentru credințaîn Viața. „Porunca” lui Dumnezeu nu a fost ascultată! Ne-ascultarea este,așadar, prima formă a ne credinței. Credința este, mai întâi, ascultarea „poruncii”<footnote „Cele zece porunci” sunt de fapt forma vizibilă a legăturii noastre cu Dum nezeu. Religia este legătura creaturii cu Creatorul. footnote> divine; porunca lui Dumnezeu este, de fapt, un sfat.De ce nu a ascultat femeia sfatul lui Dumnezeu? De ce
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
se fac mai mult speculații filosofice,arătând mai degrabă apartenența de școală, decât teologie întemeiată pe Revelație<footnote X. Le Bachelet, art. Athanase (Saint) DTC, vol. I, p. 2, col. 2172. footnote>. Acestora, (arienilor) le spune Sfântul Ata-nasie: „Domnul a poruncit să fim botezați nu în numele lui ajgevnnhto" și al lui gennhtov", nu în numele Creatorului și al creaturii, ci în nu-mele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt”<footnote Despre hotărârile Sinodului niceean, 31, PG, XXV, col. 473 C. footnote>.Teologia
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]