5,162 matches
-
Field through Feminist Lens", în D. Pirages și C. Sylvester (ed.), Transformations in the Global Political Economy (London). (1992) "Feminist Theory and Gender Studies in International Relations", International Studies Notes, 16 (1). (1994a) Feminist Theory and International Relations in a Postmodern Era (Cambridge). (1994b) "Empathetic Co-operation: A Feminist Method for IR", Millennium, 23 (2). (2002) Feminist International Relations: An Unfinished Journey (Cambridge). Taliaferro, J. W. (2000/1) "Security Seeking Under Anarchy: Defensive Realism Revisited", International Security, 25. Tannenwald, N. (1999) "The
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în joc" poartă în sine semnificația profundă a ideii de confruntare, un determinant fundamental al dinamicii culturale dintotdeauna. Jocul și lupta reprezintă "baza antitetică și agonistică a culturii", solul fertil în care se naște creația, de la mitologia arhaică la arta postmodernă, ambele privite deopotrivă sincronic și diacronic. Așadar, într-un sens larg, termenul este semnificat antitetic în raport cu cel de apologetică, unde argumentarea îi vizează pe necreștini (într-o înțelegere foarte restrânsă, polemica se referă la argumentele prin care creștinii, între ei
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
După spectacol / 281 Capitolul X Cronica unui cataclism / 283 Primul șoc al fotografiilor, 1839 / 285 "Regele-cinema", 1895 / 292 Televiziunea în culori, 1968 / 294 Sfârșitul spectacolului / 299 Bomba numerică, 1980 / 302 Tehnica devenită poetică / 310 Capitolul XI Paradoxurile videosferei / 319 Arhaismul postmodern / 321 Tele-comunicare și cine-comunicare / 328 Viziomorfoze / 343 Negânditul colectiv / 347 Capitolul XII Dialectica televiziunii pure / 353 Organul democrației / 357 Deschiderea spre lume / 365 Conservarea timpului / 370 "Efectul de realitate" / 374 Douăsprezece teze despre noua ordine și o ultimă întrebare / 381
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
până la pierderea din vedere culoare cu uși închise. Desacralizarea imaginii și sacralizarea fabricantului de imagini au mers mână în mână, de-a lungul secolului XX. Sacrul monstruos, în acest sens, este monstrul sacru. "Misterul Picasso" era mic copil pe lângă șamanii postmoderni, retrași și sibilini, care-și ritualizează aparițiile și distilează strălucirea. Vermeer nu era o personalitate, nici Rembrandt un mare personaj al epocii sale. Pe lângă ei, superstarurile de astăzi ale imaginii sunt idoli planetari. Constantă mediologică: cu cât imaginea este mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
credință. Dintr-o superioritate tehnică și dintr-o smerenie morală. Frumusețea n-ar fi decât întâlnirea, într-un punct oarecare al lanțului artizanal, dintre un mare orgoliu și o mare supunere. Sensul și grupul Un țel constant al epocii noastre postmoderne este de a "aboli frontierele dintre artă și viață". De a-l suprima pe re din reprezentare, de a face realitatea sau viața auto-imaginante. Prin ready-made sau happening, se încearcă întoarcerea la un punct anterior bifurcației sălbatic/civilizat. Depășirea "rupturii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și arta erau trăite, acum sunt construite. Ca și cum și-ar administra o supraviețuire aplicată și atentă. Sfârșitul plăcerii, revenirea soluțiilor tehnice. Repartizat în rezervațiile reglementate și în spațiile verzi, îndepărtat de centrii vieții noastre cotidiene, fotografiat, teoretizat în împărțit, peisajul postmodern este un ecou malițios la "cultura patrimoniului". Cum producțiile erei vizuale sunt considerate improprii să populeze casele și grădinile noastre, arta este și ea repartizată în muzee, obiect al unei atenții propriu-zis ecologice și al unei solicitudini tot mai îngrijorate
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
1) MONARHICĂ = ACADEMIE 1500-1750 2) BURGHEZĂ = SALON + CRITICĂ + GALERIE → 1968 MEDIA/MUZEU/PIAȚĂ (arte plastice) PUBLICITATE (audiovizual) CONTINENT DE ORIGINE ȘI ORAȘ-PUNTE ASIA BIZANȚ (între Antichitate și creștinătate) EUROPA FLORENȚA (între creștinătate și modernitate) AMERICA NEW YORK (între modern și postmodern) MOD DE ACUMULARE PUBLICĂ: tezaur PARTICULARĂ: colecție PRIVATĂ/PUBLICĂ: reproducere AURĂ CARISMATICĂ (anima) PATETICĂ (animus) LUDICĂ (animație) TENDINȚĂ PATOLOGICĂ PARANOIA OBSESIE SCHIZOFRENIE DIRECȚIA PRIVIRII PRIN IMAGINE Viziunea tranzitează MAI MULT DECÂT IMAGINEA Vederea contemplă DOAR IMAGINEA Vizionarea controlează RELAȚII RECIPROCE
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
societăților. Pentru a rămâne în plan, să schematizăm până la extrem și să spunem că, în erele antice, sacru era zeul în sanctuarul lui; în era clasică, regele în palatul lui; în era modernă, reprezentantul poporului în parlamentul lui; în era postmodernă, pe care o putem numi Modernitate târzie, cum a existat o Antichitate târzie, sacră este opera de artă în muzeul ei. Scurtare tot mai accentuată a ciclurilor cultuale, dilatare a colectivelor necesare. Erele se scurtează, ariile se lărgesc. "Religiile" au
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
tip nou, lipsită de tragic. Diferența este că, dacă imaginea arhaică și clasică funcționa după principiul realității, vizualul funcționează după principiul plăcerii. El este propria-i realitate. Inversarea aceasta nu este lipsită de riscuri pentru echilibrul mental al colectivului. Arhaismul postmodern Umanitatea "urcă", fără să știe prea bine spre ce, o scară pe care fiecare nou palier atins cu mare greutate îl evocă nu pe cel pe care ea tocmai l-a părăsit, ci pe penultimul. Actualul fetișism al imaginii are
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
194 3.1.2. Modelul interpretativ de analiză a ideologiei / 200 3.2. Ideologia și provocările teoriei politice contemporane / 214 3.2.1. Ideologie și raționalitate în politică / 222 3.2.2. Ideologia și ordinea democratică / 231 Capitolul IV. RECUPERAREA POSTMODERNĂ A IDEOLOGIEI / 239 4.1. Cunoaștere și ideologie în postmodernitate / 245 4.1.1. De la "sfârșitul ideologiei" la "sfârșitul cunoașterii" / 247 4.1.2. Regândirea cunoașterii și ideologiei în condițiile postmodernității / 265 4.2. Ideologia și logica globalizării / 275 4
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
plasează în "postmodernitate". În condițiile în care, într-o astfel de lume, categoriile gândirii înseși sunt redimensionate, și conceptele cu care operez pe parcursul acestei cercetări intră în sfera unei "nesiguranțe ontologice". Propunându-și să evalueze în ce măsură este posibilă o recuperare postmodernă a ideologiei, capitolul final al cărții pleacă de la scenariile pesimiste care au vizat nu doar conceptul aflat în discuție, ci și problema cunoașterii. Căci gândirea postmodernă anunță, cumva în tandem, atât "sfârșitul ideologiei", cât și "sfârșitul cunoașterii". Cum mai putem
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în sfera unei "nesiguranțe ontologice". Propunându-și să evalueze în ce măsură este posibilă o recuperare postmodernă a ideologiei, capitolul final al cărții pleacă de la scenariile pesimiste care au vizat nu doar conceptul aflat în discuție, ci și problema cunoașterii. Căci gândirea postmodernă anunță, cumva în tandem, atât "sfârșitul ideologiei", cât și "sfârșitul cunoașterii". Cum mai putem discuta, atunci, despre cunoaștere și ideologie în postmodernitate? Analiza celor două "sfârșituri" care se adaugă celui al "istoriei" sau "socialului" se dovedește a fi, cred, un
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a realității socio-politice, conceptul de ideologie este în continuare obligat așa cum vom vedea pe parcursul paginilor următoare să facă față dezvoltărilor socio-istorice ale timpurilor noastre. Iar asta nu înseamnă, în opinia mea, abdicarea ideologiei, ci, dimpotrivă, reinventarea sa. Capitolul IV Recuperarea postmodernă a ideologiei Conceptul de ideologie este legat, în chip indisolubil, de modernitate. Mai exact, de gândirea care a făcut posibilă modernitatea. Istoria sa intelectuală e parte integrantă a istoriei modernității, iar această imagine este vizibilă dincolo de încărcătura semantică pe care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de "sfârșitul ideologiei", ci și de "sfârșitul socialului", de "sfârșitul istoriei" sau chiar de "sfârșitul cunoașterii". Ideologia nu este, așadar, singură în fața acestei avalanșe de "sfârșituri" integrate, mai cu seamă în anii '70 și '80, în ceea ce se numește gândirea postmodernă. Dimpotrivă, este însoțită de alte concepte proprii modernității filosofice și socio-politice, precum cele de "rațiune", "realitate", "istorie", "putere", "revoluție" sau "societate". Și totuși, chiar surprinsă de apariția publică a acestor "anunțuri finale" teoretice (specifice unei gândiri "dezrădăcinate" sau care ambiționează
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
finale" teoretice (specifice unei gândiri "dezrădăcinate" sau care ambiționează să-și găsească un alt "sol" pentru "înfigerea rădăcinilor") ideologia continuă să-și afirme prezența. Iar cea mai pertinentă dovadă în acest sens este aceea dată de recuperarea conceptului de către gândirea postmodernă însăși. În acest sens, chiar discutarea "sfârșitului ideologiei" poate reprezenta un indiciu al recuperării termenului ca instrument în explicarea și înțelegerea socialului, câtă vreme asupra unor astfel de teze s-au adus, odată cu evoluția proprie contemporaneității, lămuriri suplimentare (așa cum s-
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu anulează, desigur, efectul provocării care i-a apărut în față. După cum nu elimină nici problemele de reconfigurare pe care această provocare le implică. Pe parcursul capitolului de față, acestea sunt scopurile mele principale: de a urmări modul în care gândirea postmodernă a constituit o provocare la adresa conceptului de ideologie dar și la adresa celorlalte concepte ale gândirii moderne cu care acesta a fost pus în relație și de a evidenția măsura în care ideologia reușește să răspundă acestei provocări. Pentru a contura
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aceasta întrucât condiția omului contemporan nu este una care să poată fi judecată, în mod exclusivist, în termeni culturali așa cum, de altfel, nu a putut fi vreodată. Dimpotrivă, în măsura în care am acceptat că realitatea este construită social, această condiție chiar și postmodernă apare ca fiind una aflată în strânsă corelație cu elemente care aparțin și politicului sau economicului, în aceeași măsură în care aparțin și culturalului. În orice caz, postmodernitatea implică o punere sub semnul întrebării a certitudinilor față de care modernitatea părea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în strânsă corelație cu elemente care aparțin și politicului sau economicului, în aceeași măsură în care aparțin și culturalului. În orice caz, postmodernitatea implică o punere sub semnul întrebării a certitudinilor față de care modernitatea părea că ne făcuse "prizonieri". "Reevaluarea" postmodernă a modernității își anunță astfel prezența în lumea contemporană, în calitate de provocare pentru tot ceea ce gândirea modernității ne-a lăsat moștenire. Cea mai expusă idee în contextul acestei reevaluări este aceea a progresului umanității. Așa cum am văzut pe parcursul capitolelor anterioare, ambiția
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
socio-istorice. Și în cadrul teoriei sociale, teze precum cele ale lui Baudrillard (referitoare la finalitatea social-lului, așa cum a fost acesta conceput de modernitate), ale lui Lyotard (cu privire la disoluția "metanarațiunilor" legitimatoare ale modernității) ori ale lui Jameson (care au în atenție faza postmodernă a capitalismului) au venit să "zdruncine" eșafodajul care părea să confere soliditate edificiului gândirii moderne. Cu toate acestea, am fi în eroare dacă am concepe discursul propriu postmodernității ca pe unul perfect integrat și, mai mult, ne-am afla în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
diversitatea viziunilor este constitutivă acestui tip de gândire. Dacă, spre exemplu, ca teoretician al cunoașterii, Lyotard nu ezită să proclame intrarea umanității cu toate "anexele" pe care aceasta le deține într-o epocă în care trebuie să-și asume "condiția postmodernă"432, un teoretician al socialului precum Anthony Giddens consideră că este mai indicat să ne raportăm la lumea contemporană ca la una a "modernității radicalizate"433, accentuând în același timp asupra prefigurării la orizont a societății postmoderne. De altfel, atât
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
-și asume "condiția postmodernă"432, un teoretician al socialului precum Anthony Giddens consideră că este mai indicat să ne raportăm la lumea contemporană ca la una a "modernității radicalizate"433, accentuând în același timp asupra prefigurării la orizont a societății postmoderne. De altfel, atât filosofia, cât și teoria socială și politică înseși par să fie puse în fața unei provocări ca și celelalte sfere ale cunoașterii umane din moment ce o serie de gânditori sunt preocupați de modul în care pot oferi răspunsuri în raport cu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în acest context "fluid", să reflect, la nivel de analiză, maniera în care conceptul a fost recuperat în postmodernitate, în pofida dorinței anumitor gânditori de a demonstra "sfârșitul" său. Rejectând statutul "totalizator" al categoriilor aparținând gândirii moderne, filosofia și teoria socială postmodernă au readus practic în discuție problema cunoașterii, de care chestiunea ideologiei însăși este, așa cum am văzut, legată. De aceea, voi dezbate, în prima parte a acestui capitol, modul în care a fost reliefat raportul dintre cunoaștere și ideologie în postmodernitate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în sensul dificultății fundamentale pe care o relevă, aceea a integrării chiar și în forma acceptării diversității elementelor umane într-o cultură globală. 4.1. Cunoaștere și ideologie în postmodernitate Aducând în zona discuției critice totalitățile uniformizatoare ale modernității, gândirea postmodernă nu putea evita situația de a chestiona statutul cunoașterii umane ca atare. Aceasta din urmă este abordată în sens larg, din diferite perspective, în măsura în care, așa cum am specificat, gândirea postmodernă nu este unitară nici măcar atunci când, urmărind să deconstruiască "metanarațiunile" modernității, nu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
postmodernitate Aducând în zona discuției critice totalitățile uniformizatoare ale modernității, gândirea postmodernă nu putea evita situația de a chestiona statutul cunoașterii umane ca atare. Aceasta din urmă este abordată în sens larg, din diferite perspective, în măsura în care, așa cum am specificat, gândirea postmodernă nu este unitară nici măcar atunci când, urmărind să deconstruiască "metanarațiunile" modernității, nu rezistă ea însăși seducției de a produce astfel de narațiuni totalizatoare. O asemenea situare face ca postmodernitatea să fie marcată, la rândul său, de ambiguitate, din moment ce există concepții care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a produce astfel de narațiuni totalizatoare. O asemenea situare face ca postmodernitatea să fie marcată, la rândul său, de ambiguitate, din moment ce există concepții care subliniază ruptura de modernitate și viziuni care plasează postmodernitatea în continuarea acesteia. În orice caz, gândirea postmodernă implicit cea care se exercită asupra socialului și politicului se remarcă prin analiza critică a categoriilor modernității, încât se poate spune că, "dacă proiectul iluminist al modernității se bazează pe încrederea în posibilitatea existenței unei lumi organizate singular în jurul principiilor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]