5,068 matches
-
Bun de tipar: 2008 • Apărut: 2008 • Format 14 × 19 cm. INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 • editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Pragmatica vine din cuvântul pragma, acțiune. 2 D. Maingueneau "Enunțarea literară" în Pragmatica pentru discursul literar (trad. de Raluca Balațchi), Institutul European, Iași, 2007. 3 F. Armengaud, "Eléments pour une approche pragmatique de la pertinence", în Philosophica, Gand, nr. 29, 1982. 4
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 • editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Pragmatica vine din cuvântul pragma, acțiune. 2 D. Maingueneau "Enunțarea literară" în Pragmatica pentru discursul literar (trad. de Raluca Balațchi), Institutul European, Iași, 2007. 3 F. Armengaud, "Eléments pour une approche pragmatique de la pertinence", în Philosophica, Gand, nr. 29, 1982. 4 Sous la direction de Patrick Charaudeau et Dominique Maingueneau, Dictionnaire d'analyse
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și sunt temei pentru multe alte genuri de discurs; Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, (trad. de Nicoleta Moroșan), Institutul European, Iași, 2007, partea a 2-a, cap. al V-lea,. 9 Metaforă teatrală (asemeni multor altora din domeniul pragmaticii) ce se referă la situația de enunțare; discursul "se pune în scenă", instaurîndu-și propriul spațiu de enunțare. În cadrul scenei de enunțare, D. Maingueneau distinge trei scene: "scena înglobantă", ce implică "un același statut pragmatic", "scena generică" ce se referă la
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
teatrală (asemeni multor altora din domeniul pragmaticii) ce se referă la situația de enunțare; discursul "se pune în scenă", instaurîndu-și propriul spațiu de enunțare. În cadrul scenei de enunțare, D. Maingueneau distinge trei scene: "scena înglobantă", ce implică "un același statut pragmatic", "scena generică" ce se referă la un anume gen de discurs și "scenografia", cadru și modalitate de desfășurare proprii unui anume discurs; Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, partea a 6-a, (trad. de Nicoleta Moroșan), Institutul European, Iași
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
1986, p. 10. 11 Autorul demonstra astfel esența paradoxului baroc și anume funcționarea pe două planuri simultan, prezența spiritului în materie; Eugène Green, La parole baroque, Desclée de Brouwer, 2001. 12 Deoarece acesta ar necesita introducerea "aparatului foarte complex al pragmaticii conversaționale" (Avant -Propos). 13 Gustave Flaubert, Salammbô, (trad. de Demostene Botez și Alexandru Hodoș), Editura Univers, București, 1979, p. 375. 14 Gustave Flaubert, Doamna Bovary, (trad. de Demostene Botez și Alexandru Hodoș), Editura Univers, București, 1979, p. 73. 15 "Intradiegetic
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în mod obișnuit în lingvistică. 147 Marivaux, Jocul dragostei și al întâmplării, (trad. de Liana Maxy), Editura de Stat pentru literatură și artă, București, 1958, p. 119. 148 Diferențieri subtile referitoare la categoria cititorului pot fi găsite în cartea noastră Pragmatica pentru textul literar, capitolul al doilea. 149 Denis Diderot, Jacques fatalistul și stăpânul său, (trad. de Gellu Naum), Editura Minerva, București, 1972, p. 14. 150 Termen împrumutat de la M. Issarachoff, Le Spectacle du discours, Corti, Paris, 1985. 151 Referitor la
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
stăpânul său, (trad. de Gellu Naum), Editura Minerva, București, 1972, p. 14. 150 Termen împrumutat de la M. Issarachoff, Le Spectacle du discours, Corti, Paris, 1985. 151 Referitor la acest subiect, a se vedea capitolul al VII-lea din cartea noastră Pragmatica pentru discursul literar. 152 Molière, Opere, Vicleniile lui Scapin, (trad. de Alexandru Kirițescu), Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 427. 153 Aristotel, Retorica, (trad Maria-Cristina Andrieș), Editura Iri, București, 2004, p. 91. 154 Aristotel, Retorica, (trad
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
decid că este comică și decid astfel numai în măsura în care definesc comedia ca fiind ultimul și cel mai tulburător stadiu al tragediei. Dar să nu facem filozofie. Acolo, ca să rezum, este singurul loc unde cunoașterea este într adevăr intențională și înalt pragmatică. Devine contextul autocunoașterii, iar aceasta, contextul recunoașterii. Mai sunt eu, cu toate ale mele? Am devenit sau sunt pe cale să devin altcineva, nedorit, neașteptat, inacceptabil? Și încă: mai sunt, ori cine ocupă locul e doar o alcătuire de elemente, atâta
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
ne-ar putea ajuta să facem față provocărilor unui nou secol ce nu se anunță nici pe departe mai liniștit. Dorința mea ar fi ca această lucrare să reușească să treacă dincolo de dimensiunea strict literar-culturală, dezvoltând și o latură mai pragmatică, interdisciplinară, de abordare din perspectivă creștină a problemei Gulagului românesc și a secularismului occidental. În ceea ce privește Gulagul, trebuie să mărturisesc că împărtășesc convingerea lui Matei Călinescu, conform căruia: "interesul pentru Gulag va crește și peste 20-30 de ani va fi studiat
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
spune, alături de Paul Cornea, că: "nu e ușor de tranșat, depinde dacă atribuim prioritate expresivității sau ficționalității"4, precizând însă, încă o dată, că nu acesta e principalul obiectiv al demersului nostru și făcând referire la ceea ce același cercetător numește "regula pragmatică", despre care spune că "operează în deosebi în direcția textelor de frontieră". Privind lucrurile din perspectiva acestei "reguli pragmatice", cărțile noastre aparțin patrimoniului literar (național și universal) fără îndoială, datorită valorii și aprecierii unanime de care se bucură. Relevante sunt
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
însă, încă o dată, că nu acesta e principalul obiectiv al demersului nostru și făcând referire la ceea ce același cercetător numește "regula pragmatică", despre care spune că "operează în deosebi în direcția textelor de frontieră". Privind lucrurile din perspectiva acestei "reguli pragmatice", cărțile noastre aparțin patrimoniului literar (național și universal) fără îndoială, datorită valorii și aprecierii unanime de care se bucură. Relevante sunt din această perspectivă Jurnalul fericirii al lui Nicolae Steinhardt (cea mai vândută carte în România postcomunistă și tradusă în
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cărțile lui Wurmbrand, probabil cel mai tradus autor român contemporan. Frossard de asemenea e tradus în mai multe limbi. II.2. Cazuri particulare Așa cum am subliniat în prima secțiune a acestui capitol, privind din perspectiva expresivității și asumând criteriul "regulii pragmatice", ambele teoretizate de Paul Cornea, creațiile autorilor avuți în vedere îndeplinesc condiția "literarității". Dincolo, însă, de această privire generală, potrivit ar fi a se porni spre o analiză particulară a fiecărui autor și a fiecărei creații în parte, în urma căreia
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Jurnalul fericirii al lui Nicolae Steinhardt, se va întâmpla și cu opera lui Frossard. Premisele de la care pornim în demersul nostru sunt considerațiile generale prezentate în deschiderea acestui capitol, anume teoretizările lui Paul Cornea privitoare la "expresivitate" și la "regula pragmatică", ce par a fi determinante atunci când avem în vedere abordarea unui text ce este considerat a aparține "literaturii de frontieră". Așadar, premisele fiind deja enunțate și totodată explicate, este potrivit să facem din nou trecerea de la general spre particular, încercând
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pe un ton blând, că am fost arestat ca legionar? Un hohot de râs străbătea încăperea". Dacă adăugăm celor mai sus menționate argumentele în favoarea literarității textelor aparținând "literaturii de frontieră" prezentate în debutul acestui capitol, anume expresivitatea și criteriul "regulii pragmatice", consider că opera lui Wurmbrand întrunește suficiente elemente pentru a fi considerată o operă literară. Închei acest capitol cu speranța că prin abordarea în mod particular a fiecăreia dintre operele avute în vedere și a autorilor acestora am reușit să
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pe care o are în vedere, lucru greu de crezut, însă, pentru Steinhardt, care înainte de orice era o conștiință, aspectul moral, etic al problemei era mult mai important de evidențiat. Din acest punct de vedere, Steinhardt a fost un critic pragmatic, hotărât parcă să exploateze la maximum aspecte esențiale pentru o societate lipsită de libertate, o societate ce se zbătea pentru a supraviețui unei dictaturi materialiste. Totuși când este vorba de poezie, Steinhardt, care spunea deseori ,,fericit cel ce știe poezie
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cât și pe cele particulare. Astfel, argumentele de ordin general aduse în favoarea tuturor textelor cu carcater memorialistic sunt oferite de ceea ce Paul Cornea numește în Introducere în teoria lecturii prin termeni precum: "receptare", "convenția expresivității", dar și prin sintagma "regula pragmatică". Cele de ordin particular sunt oferite de talentul descriptiv și imaginația deosebită, dublate pe tot parcursul textului de activarea "funcției referențiale", ceea ce am considerat noi a fi un indiciu al asumării conștiente a actului creator, dar și de caracterul subiectiv
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
1994. Despre Cu Dumnezeu în subterană, lucrarea cea mai însemnată a creației lui Wurmbrand am scris în al doilea capitol al lucrării de față, Literarizarea experienței convertirii, unde am subliniat argumentele în favoarea literarității cărții, cum ar fi: expresivitatea, criteriul "regulii pragmatice", subiectivitatea, tehnica redactării textului care are ca efect dinamismul dat de alternanța narațiune-dialog. Spre deosebire de Jurnalul fericirii și de Dumnezeu există, eu L-am întâlnit, în care în centrul atenției stă relatarea experienței convertirii, în Cu Dumnezeu în subterană relatarea accentuează
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
mărturie vie că dincolo de asumarea apartenenței la una sau alta dintre marile confesiuni creștine stă asumarea unei atitudini de profunda iubire creștină. Fără a avea erudiția lui Steinhardt, profunzimea și subtilitatea teologului călugăr de la Rohia, fără rigurozitatea argumentației și spiritul pragmatic al lui Frossard, Wurmbrand impresionează prin atitudinea sa curajoasă, pe alocuri delirantă, de înțeles însă în contextul dat. Nu-i este ușor, nici permis, ar zice unii, unui pastor să facă referire într-o predică la propriile sale obsesii erotice
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
atît vechea societate agrară cît și societatea industrială în formare. Din această perspectivă, cu desăvîrșire inegalitară, poporul, considerat impulsiv, incapabil de a se controla, plin de pasiuni primare care-l împiedicau să întrevadă însăși forța unei libertăți raționale, responsabile și pragmatice, s-a văzut refulat într-o altă manieră, dar nu mai puțin fermă decît înainte, în ghetoul său cultural, social, politic și în egală măsură religios. Fiindcă a trebuit să primească un minimum de instruire, aceasta s-a făcut numai
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
care ignoră substanța reală a noțiunii de țară și care nu va rezista sfidării pe care i-o aruncă națiunea etnoculturală. Deși n-am putea să demonstrăm aceasta, s-ar părea că Renan și-a orientat gîndirea în direcția utilitarismului pragmatic în stil englezesc. El abandonează procupările idealiste și, ca și John Stuart Mill, se dedică ideii de a înlătura din cadrul doctrinei naționaliste ceea ce reprezenta o amenințare pentru pacea Europei și mai ales pentru integritatea teritorială a Franței. Ca și Mill
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
-o) și prim-miniștrii. Ba și regii și președinții. Așa stînd lucrurile, afirmația primarului Sechelariu că ,,Vremea lui Bacovia a trecut (el crede, săracul, că pe ,,vremea’’ acestuia toți se ocupau cu poezia), acum e vremea mea’’ (a celor pretinși „pragmatici”, care se ocupă cu afacerile) va suna curînd și mai ridicol decît sună azi. Atunci poate, devenind mai lucid, el își va reevalua ambițiile și va recunoaște că ,,gagiul’’ l-a învins. Intrigat, poate că o să-l și citească!... Provincia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
extern, Federația Rusă se va strădui să stabilească relații internaționale bazate pe principiile dreptului internațional și să asigure o securitate eficientă și egală a statelor, iar, pentru apărarea intereselor sale naționale, în limitele dreptului internațional, va duce o politică externă pragmatică și rațională, care va exclude confruntările inutile, inclusiv noua cursă a înarmării. Potrivit Strategiei de Securitate Națională, pe termen lung, interesele naționale ale Rusiei vizează formarea în zona euro-atlantică a unui sistem deschis de securitate colectivă, bazat pe acorduri juridice
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
amplasa interceptori pe teritoriul țării. Alexandr Hramcihin, expert al Institutului de Analiză Politică și Militară, consideră că, dincolo de argumentele că rachetele sunt o componentă a principiului apărării integrității statului, nu este exclus ca, în spatele deciziei să fie un interes pur pragmatic: acordul de a amplasa rachetele va aduce, evident, mijloace financiare suplimentare în visteria românească 468. Un alt argument ar fi, potrivit vicepreședintelui Academiei pentru Probleme Geopolitice, Vladimir Anohin, intenția României de a-și spori acțiunile politice în regiune, întrucât, spre deosebire de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de larg, această abordare formulează mai degrabă o lozincă și mai puțin un concept analitic apt să diferențieze fenomenele și să slujească apoi unei cercetări comparate. Cu alte cuvinte, nici recursul la specialiștii în marketing politic, nici articularea unei poziții pragmatice și ocolirea conflictelor partizane nu sunt specifice populismului. Cea de a treia și ultima abordare este una discursivă, al cărui exponent principal este Ernesto Laclau (1977, 2005a, 2005b). Pornind de la o critică a determinismului economic prezent în mai toate interpretările
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
polului de centru- stânga a adus, într-adevăr, un oarecare echilibru în competiția dintre stânga și dreapta, dar de asemenea, a condus și la o serie de înfruntări electorale, care nu au reușit să producă majorități clare la guvernare. Cooperarea pragmatică între partidele importante de centru-stânga și centru-dreapta, care a rezultat în urma acestei situații electorale, a fost văzută de critici ca generând un model clientelar de politică de partid, care nu ar ține cont de votul alegătorilor și ar impiedica participarea
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]