19,544 matches
-
acuzația, excesivă, de plagiat, emisă de I. L. Caragiale. Mai emancipată față de original ar fi „comedia locală” Haimanalele, după Alfred-Néoclés Hennequin și Alfred-Charlesmagne Delacour. A tradus mult, și din Molière (Amorul doctor) sau din Victor Hugo (Ruy Blas, versiune în proză), preferințele lui îndreptându-se, totuși, spre autori de melodrame cum sunt Adolphe D’Ennery, Eugène Cormon, Auguste Anicet-Bourgeois, Paul Féval, Alexandre Dumas, Émile Moreau, Paul Siraudin, Eugène Labiche, Jean-François-Alfred Bayard, Paul Déroulède, Casimir Delavigne, Émile Augier, Alexandre Dumas-fiul, Octave Feuillet, Edmond
PASCALY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
modernismului” - scrierile lui Urmuz, într-un volum apărut în 1976 și însoțit de material documentar concludent, în aceeași colecție fiind editate în versiune germană, în 1984, poeziile de început ale lui Tristan Tzara. Interesul manifestat pentru acești înaintași explică și preferința lui P. pentru lirica mai nouă care continuă orientarea suprarealistă, bunăoară pentru opera poetică a lui Gellu Naum, din care a selectat material pentru un volum cuprinzător, Rede auf dem Bahndamm an die Steine (1998). Din motive similare a fost
PASTIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288710_a_290039]
-
simbolist românesc, producția câtorva dintre discipolii macedonskieni (Mircea Demetriade, Iuliu Cezar Săvescu, Gabriel Donna, Al. Obedenaru, George G. Orleanu, Al. Petroff) ori sunt prezente în lirica lui Duiliu Zamfirescu. Și „La Revue roumaine”, apărută la București în 1912, arată o preferință marcată pentru p., după cum în Pajere Mateiu I. Caragiale învederează înrudirea cu parnasienii. Ion Pillat debutează cu un volum de versuri eminamente parnasiene, Visări păgâne, urmat de culegerea Eternități de-o clipă, în care p. e preponderent, iar la Ion
PARNASIANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
luate în discuție noțiuni antinomice, considerate de P. doar alternative, precum ideal și real, social și individual, antic și modern, relativ și absolut, scop și mijloc, conținut și formă, libertate și normă, erudiție și creație, rațiune și efect, obiectivitate și preferință, imitație și originalitate, știință și umanism, pentru ca, în secțiunile următoare, să fie studiate mai cu seamă raporturi: valoare estetică - istorie, dinamică socială - evoluție artistică, filosofie - literatură, creație - metodă, artă - cunoaștere, artă - progres, teorie - dogmă, text - context ș.a. Reluând concepte din
PASCADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
despre sine ironic, detașat, ca și cum sinele - iată o vorbă pe care autorul nu o prețuiește - n-ar fi decât golul acoperit de carcasa de care era atât de interesat prietenul tatălui lui Vasilescu. Până când a vorbi pur și simplu - de preferință monoton, adormitor -, a descrie în exces lumea a devenit carcasa care maschează irealitatea universului. Nu numai un câine de aer plimbă mopete, el se plimbă într-o lume ce devine - pe măsura rostirii - de aer. Într-o lume în care
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
de rememorare (Moș Kivu, Săptămâna Patimilor). L. nu are darul observației psihologice, personajele se comportă banal și după clișeele melodramei. Înfățișarea lor este însă plastică și expresivă, contribuind la realizarea atmosferei de epocă. Pitorescul se întregește cu aventura și cu preferința pentru reliefarea originilor obscure (Popa Roșu, Radu Negru) sau pentru ciudățenia comportamentului (Moș Kivu). Lipsite de dramatism, povestirile câștigă prin finețea umorului și prin pitorescul idilic (Săptămâna Patimilor). Corect, dar fără strălucire, L. a tradus și a publicat în „Convorbiri
LAHOVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287738_a_289067]
-
cartea A műfordító emlékeiből (1986), unde K. publică o serie de versiuni în maghiară din poezia lui Lucian Blaga, a Veronicăi Porumbacu și a Ninei Cassian, precum și din folclorul românesc, evocând totodată întâlnirile cu opera scriitorilor spre care au mers preferințele lui. Traduceri: Al. Vlahuță, Élősködők és írások [Paraziții și alte scrieri], București, 1949; Ion Creangă, Gyermekkorom emlékei [Amintiri din copilărie], București, 1950, Válogatott munkái [Opere alese], Târgu Mureș, 1956, Gyermekkorom emlékei. Mesék. Regék [Amintiri din copilărie. Povești. Legende], București, 1986
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
avansul tehnologiei și economiei, iar societatea trebuie să recupereze acest decalaj prin renormarea ei în condițiile schimbate”. Altfel spus, Fukuyama se referă, în analiza sa, nu doar la cultură ca atare, considerată ca întreg și ca referitoare la opțiuni și preferințe. Pentru a evita un eventual relativism cultural de tip postmodern, se orientează către acele norme și valori ce constituie capitalul social specific unei societăți. Acestea au menirea de a genera încredere interpersonală și cooperare, de a reduce ceea ce economiștii numesc
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale indivizilor, ci aceștia optează pentru deschiderile oferite; adesea, forțează deschideri și, prin strategiile personalizate de viață, modelează societatea. În acest proces, identitatea personală nu mai este prescrisă, ci construită, astfel încât să legitimeze afirmarea propriilor stiluri de viață, a aptitudinilor, preferințelor, intereselor, drepturilor și modurilor personale de a fi. 3.3. Revoluția identitară Reflectând asupra construcției existenței individuale, psihologii și sociologii au demonstrat că aceasta nu este nici statică și nici lineară, nici produs exclusiv al forțelor exterioare, dar nici rezultantă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pp.144-181. Meyer, John W.; Jepperson, Ronald L., 2000, „The „Actors” of Modern Society: The Cultural Construction of Social Agency”, Sociological Theory, 18, 1, pp. 100-120. Minc, Alain, 1994, Le Nouveau Moyen Âge, Gallimard, Paris. Miroiu, Adrian, 2006, Fundamentele politicii. Preferințe și alegeri collective, vol. I, Editura Polirom, Iași. Miroiu, Mihaela, 2002, Convenio. Despre femei, natură și morală, Editura Polirom, Iași. Miroiu, Mihaela, 1999, Societatea retro, Editura Trei, București. Nietzsche, Friedrich, 1998, Dincolo de bine și de rău, Teora, București. North, C.D.
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Sper că opțiunea mea metodologică a devenit clară: este preferabil ca, din punct de vedere teoretic, să ținem cont de această „dualitate a structurii”, care vizează concomitența referințelor analitice structurale și individuale. Vezi și Adrian Miroiu, Fundamentele politicii. Volumul I: Preferințe și alegeri colective, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 53-74. J.W. Meyer, J. Boli, G.M. Thomas, F.O. Ramirez, „World Society and the Nation-State”, American Journal of Sociology, vol. 103, nr. 1, iulie 1997, pp. 144-181. T.H. Marshall, Citizenship and
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
puținele periodice românești în care atacurile îndreptate de Al. Grama împotriva lui Mihai Eminescu au avut o primire favorabilă. Aici a apărut și un articol intitulat Un poet din școalele Blajului, în care Eminescu este comparat cu obscurul V.B. Muntenescu, preferințele criticului de ocazie îndreptându-se către versurile acestuia din urmă. Publicația are însă și merite în ceea ce privește propagarea unei literaturi de bună calitate. În paginile ei G. Coșbuc a tipărit pentru prima dată Noapte de vară, precum și alte poezii originale și
MINERVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288156_a_289485]
-
o modalitate de obiectivare a aspirației romantice. Sunt prezentate oscilațiile criticii dramatice românești între clasicism și romantism, punctându-se, în faza incipientă a dramaturgiei noastre, năzuința către marile modele clasice, apoi desconsiderarea comediei satirice, văzută ca un simptom filoromantic, și preferința pentru drama (și melodrama) istorică romantică, în epocă fiind considerată „superioară” comediei. Într-un amplu capitol este analizată dualitatea între clasicism și romantism în creația propriu-zisă dintre 1830 și 1918, cu disocieri pertinente privind persistența unor elemente clasice în drama
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
Tudor Șoimaru rubrica „De vorbă cu...” este transmutată pe teritoriu străin. Rezultă conversații incitante cu Valéry Larbaud, Georges Duhamel, Paul Morand, Benjamin Crémieux, Joseph Delteil, Luc Durtain, Charles Vildrac, André Salmon, Pierre Mac Orlan, H.R. Lenormand. În privința traducerilor, se remarcă preferința pentru clasici. Ion Foti transpune în românește fragmente din Prometeu de Eschil, din Triumful lui Epicur de Lucrețiu traduce D. Murărașu, pe când I.U. Soricu tălmăcește fragmente din Faust de Goethe, iar D. Nanu, din Britannicus de Racine. În versiunea
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
îndrumat hotărâtor spiritul public românesc din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea către spiritul științelor moderne. Nu mai puțin important a fost rolul său în crearea terminologiei filosofice românești moderne. Din tendințele pozitiviste ale gândirii sale decurge și preferința pentru o estetică în care primatul revine legii sau, mai exact, principiilor. Judecata de valoare este supusă principiilor care, în decursul timpului, se schimbă în funcție de experiențele literare ale fiecărei epoci. Ideea reînnoirii periodice a principiilor estetice deține în concepția lui
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
cazul în care latinismul și-ar impune punctele de vedere. Pentru el, „direcția nouă” însemna, între altele, și o nouă orientare în aprecierea limbii operelor literare, căreia îi cerea să fie naturală și expresivă. De aici, condamnarea exceselor stilistice și preferința pentru o limbă echilibrată și armonioasă, din care a făcut un alt criteriu valoric. A apreciat scriitori de o valoare modestă, care se remarcau însă prin acuratețea lingvistică a exprimării (Theodor Șerbănescu, Dimitrie Petrino, Matilda Cugler-Poni). El însuși a folosit
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
Charles Dickens, iar cealaltă din Jean Paul. A mai tălmăcit un fragment din partea întâi a lui Faust de Goethe (1870), semnând numai cu inițiala numelui de familie, și o scurtă poezie de Byron (l884). Îndreptate către literatura de factură realistă, preferințele l-au determinat să aleagă și să traducă nuvele de Bret Harte (1870) și de P.A. de Alarcón (1881). Fără a o prețui în mod deosebit, a tradus și una dintre dramele lui H. Ibsen, Copilul Eyolf (1895), dar și
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
Nuși Tulliu, Liviu Marian, Tudor Pamfile). Sunt prezenți cu versuri, proză, publicistică ori cu amintiri Elena Dobroșinschi, Pan Halippa, Elena Alistar, Iorgu Tudor, N.N. Beldiceanu, Anton Luțcan, iar Sergiu Cujbă publică în mai multe numere balada Fuga din robie. O preferință a revistei a fost Al. Mateevici. În numărul inaugural se tipăresc Limba noastră și Hristos pruncul. Ulterior au fost inserate Cântec de leagăn și traducerea poemului Păcătoasa de A.N. Tolstoi. S.P.
MOLDOVA DE LA NISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288214_a_289543]
-
cu inversarea termenilor, utilizarea majusculei ca grafem simbolic, polisemia ș.a.), prin paralelisme, repetiții și refrene, dar mai ales printr-o recuzită specifică poeticii simboliste: misterul numerelor fatidice (mai ales cifra 3), enigma estetizantă (are și un poem, Spre Insula enigmă), preferința pentru funebru și macabru, căutarea de noi orizonturi și călătoria (corabia, pelerinul, drumul, gările), geografia exotică (cu o toponimie sonoră și extravagantă), nestematele, parfumurile rare și florile luxuriante etc. Toate acestea întăresc aerul de artificiu și decor, de scenerie manieristă
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
Iași, Ziua de Iași, Lumea Ieșeanului) și bibliotecă (Ziua, Jurnalul Național). În rest, în gospodăriile populației, cu mici excepții, ziarele ajung destul rar, și, atunci când ajung, se datorează rudelor de la oraș sau unui drum făcut la oraș. Nu există o preferință generalizată pentru anumite rubrici, ci se manifestă un interes difuz, dezirabil de altfel, pentru noutăți și știri din domeniul politic în general. Se pot face abonamente, dar numărul lor este aproape zero din cauza lipsei resurselor financiare pentru o astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în rândul personalităților și celor mai înstăriți din sat, care posedă antenă-satelit și care urmăresc pe lângă posturile amintite și PRO TV. Emisiunea de știri de la ora 19, de pe postul național de televiziune pare a fi cel mai urmărit program informativ. Alte preferințe sunt tot emisiunile informative de la orele prânzului sau de noaptea târziu. Alte tipuri de emisiuni (filme artistice, documentare, reportaje) sunt puțin preferate în cursul zilelor obișnuite și mai mult duminica și de sărbători și în special de anumite categorii de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
filme artistice, documentare, reportaje) sunt puțin preferate în cursul zilelor obișnuite și mai mult duminica și de sărbători și în special de anumite categorii de populație (femei, tineri, persoane mai educate). Ascultarea radioului însoțește în multe cazuri alte activități. Ca preferințe au fost menționate cu precădere postul Radio Iași și emisiunile informative de dimineață. Nu am întâlnit exprimarea unor preferințe explicite față de anumite emisiuni. Oamenii pornesc radioul, îl lasă să meargă și își văd de treburile lor, ascultându-l când sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în special de anumite categorii de populație (femei, tineri, persoane mai educate). Ascultarea radioului însoțește în multe cazuri alte activități. Ca preferințe au fost menționate cu precădere postul Radio Iași și emisiunile informative de dimineață. Nu am întâlnit exprimarea unor preferințe explicite față de anumite emisiuni. Oamenii pornesc radioul, îl lasă să meargă și își văd de treburile lor, ascultându-l când sunt în preajma lui. IV. Infrastructură fizică și socială Rețeaua electrică acoperă aproximativ 99% din gospodăriile populației. Există însă și case
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
comună, face parte din acest program. Școala, fie ca partener, fie ca organizator, găzduiește periodic evenimente culturale care au și scopul de a facilita informarea localnicilor. Strategiile de consum media Sursele predilecte de informații ale localnicilor sunt televiziunea și radioul. Preferințele pentru un anumit post de televiziune/radio sunt condiționate de accesul la rețeaua de cablu recent instalată în comună și de tipul activităților în care sunt implicați sătenii. Pătrunderea televiziunii prin cablu a determinat modificarea radicală a tipului de emisiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în care sunt implicați sătenii. Pătrunderea televiziunii prin cablu a determinat modificarea radicală a tipului de emisiuni consumate. Posibilitatea de a alege, dar și saturația față de singurul post recepționat până la racordarea la cablu (canalul public de televiziune) a schimbat și preferințele sătenilor pentru emisiuni de tip informativ (jurnale de știri) la cele de analiză a principalelor evenimente (talk-show-uri). Excepție face emisiunea „Viața satului” vizionată deopotrivă de către cei care au acces la rețeaua de cablu, dar și cei care recepționează numai postul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]