4,547 matches
-
unei autonomii cât mai mari a celor dintâi și sub conducerea competentă, științifică și didactică, a profesorului. Instruirea prin problematizare (ca orice alt gen de instruire) poate contribui la realizarea următoarelor două scopuri: 1. formarea unui sistem necesar de cunoștințe, priceperi și deprinderi; 2. atingerea unui nivel Înalt de dezvoltare intelectuală, dezvoltarea capacității de Învățare independentă, de autoinstruire. Ambele scopuri pot fi Îndeplinite cu mai mult succes tocmai În procesul instruirii prin problematizare, deoarece Însușirea mesajului informațional de către subiecți se realizează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
pot fi Îndeplinite cu mai mult succes tocmai În procesul instruirii prin problematizare, deoarece Însușirea mesajului informațional de către subiecți se realizează aici În condițiile intensei activități explorative, În condițiile rezolvării de către aceștia a unui sistem de teme cognitiv problematice. Cunoștințele, priceperile și deprinderile achiziționate pe această cale sunt active, ele pot fi rapid actualizate și aplicate În practică. Rezolvarea sistemelor de sarcini cu caracter problematic, generalizarea cunoștințelor și a procedeelor de acțiune, transferul priceperilor dobândite la rezolvarea de probleme noi - toată
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
unui sistem de teme cognitiv problematice. Cunoștințele, priceperile și deprinderile achiziționate pe această cale sunt active, ele pot fi rapid actualizate și aplicate În practică. Rezolvarea sistemelor de sarcini cu caracter problematic, generalizarea cunoștințelor și a procedeelor de acțiune, transferul priceperilor dobândite la rezolvarea de probleme noi - toată această activitate, Însoțită de „satisfacția intelectuală” decurgând din Învingerea dificultăților și din „descoperirile” obținute prin forțe proprii exercită o influență favorabilă asupra sferei cognitive a personalității: se constituie interese și motive cognitive stabile
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
meseriașii citați, iar mulți din gospodarii satului, după terminarea treburilor agricole plecau împânzind pădurile țării ca tăietori de lemne, făcători de spițe, traverse etc. În ultima vreme mulți locuitori lucrează la fabricile din Iași, Vaslui, Roma, Bârlad etc., cu multă pricepere și hărnicie, căci din totdeauna tansanul - tansanca - au fost serioși, pricepuți, de încredere, gospodari cu sine și cu ai lui, oameni cu dragoste de casa natală, de satul lor, de țara lor, oameni trăitori cu frica lui Dumnezeu, întru credință
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
plouă zile una după alta? Ce se află între gard și drum? Care roată nu se învârtește când merge mașina? De ce barza stă într-un picior? Care este diferența între somn și căscat? Ce nu poți cântări? Care e culmea priceperii unui dresor? I-a ascultă, aici frate, Ce cuvinte încurcate! Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
câteva mătănii, zice “Doamne ajută!” sau “Tatăl nostru” și apoi începe să descântece celui bolnav sau îndrăgostit. Să zicem că baba lecuitoare avea înainte, pe vreme când nu existau antibioticele de astăzi, un copil grav bolnav de amigdalită (gâlci). Foloseau, după priceperea proprie, toate leacurile băbești potrivite: mămăligă fierbinte pusă la gât; turtițe de cartofi copți amestecați cu ulei; cataplasmă de ceapă pisată cu sare, untură, praf de pușcă; dovleac copt și legat la gât; mult hrean și mei. Când toate acestea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu anumite limite; Ochii de culoare palidă - tipul enegmatic, dar caracter de mare încredere; la fel , fidel și tare calculat. Semnificații după forma ochilor: Ochii mari, expresivi - exprimă energie intensă, puterea de a-și pune în valoare toată capacitatea și priceperea în tot ce i se solicită; Ochi mici, vioi - perseverență, îndârjire de a merge în toate până la capăt, spre reușită, dezinteresat; Ochi mititei - om rău din fire, care poate deochia; Ochi ieșiți din orbite - predispoziție spre viciu, desfrânare, lene; Ochi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de ei; c) interacțiune (chiar și la nivel biologic); d) proces care ia naștere din nevoia de a reduce incertitudinea, de a acționa efectiv și de a apăra sau întări eul; e) proces de transmitere a informațiilor, ideilor, emoțiilor sau priceperilor, prin folosirea simbolurilor (cuvinte, imagini, figuri, diagrame); f) transfer, schimb, transmitere sau împărtășire; g) proces care unește părțile discontinue ale lumii vii; h) proces care face comun mai multora ceea ce este monopol al unuia sau al unora; i) totalitatea mijloacelor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
actul comunicării personale și interactive. Competența lingvistică asigură suportul pentru comunicarea personală, deci nu constituie scop în sine al educației comunicării, ci instrumentul acesteia. În cadrul procesului instructiv-educativ, competența se poate forma prin activități de integrare, prin care elevul integrează cunoștințele, priceperile, atitudinile. Unii cercetători consideră competența o capacitate bazată pe un suport informațional, care permite producerea și interpretarea mesajelor, precum și negocierea sensului în contexte specifice, asimilate situației de comunicare. în timp ce capacitatea de comunicare este ereditară, determinată genetic, competența de comunicare este
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
analitică, cea sintetică și cea operațională și constituie demersul didactic predilect pentru majoritatea lecțiilor de limbă. Prezența etapei operaționale este unul din punctele forte ale modelului. Pentru a se realiza comunicarea, urmează să se formeze atitudinile și capacitățile de comunicare, priceperile și deprinderile, abilitățile de utilizare a arsenalului comunicativ. Competența de comunicare „cumulează întregul ansamblu de abilități personale: a ști, a ști să faci, a ști să fii, a ști să devii. De aceea implică toate formele de comunicare și de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
să devii. De aceea implică toate formele de comunicare și de manifestare, în general.” Cercetătorul delimitează două categorii de competențe: - directe: competențe lingvistice, discursive, situaționale, paralingvistice; - indirecte: psiholingvistice, intelectuale, sociale, culturale, informaționale; Competența de comunicare este o rezultantă a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor, aptitudinilor, a trăsăturilor temperamentale și de caracter cu care individul este înzestrat în vederea îndeplinirii rolului său social. După cum subliniază L. Șoitu, „termenul de competență reunește dimensiunile de personalitate dobândite după un proces de formare.” Așadar, atitudinea, capacitatea, deprinderea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
automatismul, dar nu se reduce la acesta, fiind mai complexă. Referindu-se la activitatea de vorbire, unii cercetători au analizat gradul de interdependență în interiorul acesteia a unei serii de abilități: a) formarea deprinderii verbale; b) perfecționarea deprinderii verbale; c) dezvoltarea priceperii verbale. Competența se dobândește prin asimilarea informațiilor și prin dezvoltarea aptitudinilor, al căror rol se manifestă în perioada școlarității, a învățării, numai atunci când se învață în vederea îndeplinirii unei sarcini, a unei obligații. Aptitudinile sunt importante în faza învățării până când
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sunt mai diversificate și mai intense decât în familie; - particularitățile lingvistice și educaționale ale mediului familial; - grupurile sociale de aparteneneță; - starea de funcționalitate a aparatului verbo-motor; Un rol important în formarea competenței de comunicare îl au capacitatea perceptivă - observarea și priceperea, agerimea, perspicacitatea, capacitatea de ascultare, motivația și capacitatea de prelucrare (decodare) a informației. Pentru formarea competențelor de comunicare la elevi, E. Macavei propune un sistem de obiective: - stimularea inițiativei și a disponibilităților de comunicare; - descoperirea și soluționarea problemelor de comunicare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ajunge la dezvoltarea deprinderilor impun activități cu caracter practic, aplicativ, bazate pe exersare, care, în documentele curriculare, se concretizează în exerciții. în aceste condiții, este necesară cunoașterea și valorificarea adecvată a metodei exercițiului, considerată principala cale de formare a capacităților, priceperilor și deprinderilor de utilizare a limbii.utilizarea manualului în paralel cu materiale complementare, culegeri de exerciții sau fișe de lucru elaborate de profesor, care să suplinească sfera activităților aplicative. 4.1. Metoda exercițiului. Delimitări teoretice Exercițiul (lat. exercitium, engl. și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sau intelectuală, făcută sistematic și repetat, în scopul dobândirii sau perfecționării unor deprinderi sau îndemânări. „Exercițiul este modalitatea de efectuare repetată a acțiunilor de învățare teoretică și practică în vederea fixării și consolidării cunoștințelor dobândite și a formării și dezvoltării priceperilor și deprinderilor intelectuale și aplicative.” Prin acțiuni repetare se formează stereotipurile dinamice, automatismele de acționare, algoritmii de cunoaștere, studiu și aplicare, obiectivați în priceperi și deprinderi, în unele situații în obișnuințe, care asigură temeinicia și randamentul învățării, precum și calitățile necesare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
învățare teoretică și practică în vederea fixării și consolidării cunoștințelor dobândite și a formării și dezvoltării priceperilor și deprinderilor intelectuale și aplicative.” Prin acțiuni repetare se formează stereotipurile dinamice, automatismele de acționare, algoritmii de cunoaștere, studiu și aplicare, obiectivați în priceperi și deprinderi, în unele situații în obișnuințe, care asigură temeinicia și randamentul învățării, precum și calitățile necesare integrării socio-profesinale. Exercițiul face parte din categoria metodelor clasice, bazate pe acțiune, cu un evident caracter algoritmic, ce constă în cunoașterea și respectarea strictă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
o apropia de un model”, Venera Mihaela Cojocaru precizează faptul că : - exercițiul pornește de la un model, care se cere urmat și realizat; - exercițiul debutează cu o demonstrare model a achiziției de realizat; - exercițiul conduce la interiorizarea acțiunii, la formarea de priceperi și deprinderi; Pornind de la aceste trei caracteristici de bază, autoarea afirmă că: „în măsura în care fiecare exercițiu debutează cu o demonstrație model (realizată, de regulă, de cadrul didactic) și apoi cu o interiorizare treptată a acestuia (realizată de elev), se poate aprecia
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
să asigure dezvoltarea personalității umane și apropierea sa de un model individual sau social, dat de idealul educației.” Exercițiul este folosit în toate activitățile didactice, începând cu lecțiile de comunicare și continuând cu cele de fixare, consolidare, de formare a priceperilor și deprinderilor intelectuale și aplicative, de recapitulare, de sinteză, în munca independentă. Are o sferă mare de aplicabilitate, putând îmbrăca forme diferite în funcție de obiectul de învățământ la care este utilizat. Exercițiul este considerat a fi metoda „cea mai intim
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
viziune globală asupra metodei, confirmând ideea, tot mai frecventă în literatura de specialitate, că exercițiul nu se rezumă la simpla acțiune de repetare, ci înseamnă și adâncire, corectare, prevenire, creație, dezvoltare. „Rostul ultim al exercițiilor nu mai poate rămâne formarea priceperilor și a deprinderilor (de altfel foarte importante în formarea integrală a personalității), ci trebuie să vizeze achiziții mult mai fine, și anume operațiile, cu caracteristicile lor, reversibilitatea si asociativitatea. De aceea el propune trecerea, ca accent formativ, de la «exercițiul automatismelor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
algoritmice, semi-algoritmice, libere; - după gradul de complexitate: simple, complexe, supercomplexe; - după obiectele de învățământ: gramaticale, literare, matematice, logice, artistice, fizice; În funcție de conținutul lor, I. Nicola delimitează două categorii principale de exerciții: motrice și operaționale. Exercițiile motrice conduc spre formarea de priceperi și deprinderi în care predomonă componenta motrică (deprinderi de scriere, deprinderi fizice, sportive, de mânuire). Exercițiile operaționale contribuie la formarea operațiilor intelectuale, care incumbă două trăsături deosebit de importante: reversibilitatea și asociativitatea. Prin aceasta, exercițiul operațional preîntâmpină transformarea operațiilor în stereotipii
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de inițiere (introducere sau acomodare), folosite la începutul activității de învățare teoretică și practică. Au caracter demonstrativ - ilustrativ, urmărind familiarizarea elevilor cu repetarea și aplicarea cunoștințelor la noua disciplină. - Exerciții curente, de fixare și consolidare a cunoștințelor de formare a priceperilor și deprinderilor. Acestea se efectuează în cadrul activităților didactice cu caracter aplicativ, în lecțiile de fixare și consolidare, în seminarii, în orele de rezolvare de exerciții, la proiecte etc. - Exerciții recapitulative (de sinteză) sau diversificare, folosite în activități didactice care urmăresc
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
elevi, pentru aplicarea cunoștințelor teoretice de limbă în actul viu al vorbirii lor”, în înfăptuirea unor activități variate și orientate în scopul dezvoltării limbajului elevilor. în cadrul lecției de limba română, metoda exercițiului este utilizată mai ales pentru fixarea cunoștințelor, formarea priceperilor și a deprinderilor de exprimare corectă, orală sau scrisă, recunoașterea și analiza noțiunilor gramaticale însușite anterior. De aceea metoda exercițiul este utilizat mai ales în orele de fixare și în cele de recapitulare, asociată de cele mai multe ori cu conversația și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
grupate după mai multe criterii. Clasificarea propusă de Vistian Goia are la bază următoarele criterii: - după modul sau forma de efectuare: orale sau scrise; - după natura faptelor de limbă la care se aplică: fonetice, de vocabular, morfologice, sintactice; - după natura priceperilor sau deprinderilor vizate: ortoepice, ortografice, de punctuație, lexicale, gramaticale, stilistice; - după gradul de independență pe care îl implică rezolvarea lor, distinge două mari categorii: de recunoaștere și cele cu caracter creator, care permit o nouă categorizare în interiorul lor; În funcție de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
copia doar anumite cuvinte. b) Dictarea poate lua mai multe forme, în funcție de caracterul materialului ortografic, de scopul urmărit și de particularitățile de vârstă ale elevilor. - dictarea cu explicații prealabile este utilizată în special în lecțiile de formare a priceperilor și a deprinderilor și are ca scop prevenirea greșelilor; - dictarea de control se aplică după încheierea unei teme, a unui capitol sau la sfârșitul unui semestru; - dictarea selectivă constă în scrierea acelor cuvinte cu ortografie dificilă, dintr-un text dictat
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
specialiștii preocupați de descrierea acestei metode. Lucrarea sa accentuează rolul exercițiului pentru latura aplicativă a procesului predării, urmărind „restabilirea echilibrului dintre teorie și practică în predarea limbii române”. „Metoda de bază pentru consolidarea cunoștințelor de limbă, pentru formarea și dezvoltarea priceperilor de exprimare este exercițiul. Exercițiile de limbă constau din înfăptuirea conștientă a unor acțiuni organizate, variate și orientate în scopul dezvoltării limbajului elevilor.” Conform clasificării propuse de Gh. Beldescu, exercițiile utilizate în predarea limbii române se grupează astfel: - exerciții de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]