12,837 matches
-
era solicitat de cineva la muncă, era bun la toate. El a ajutat-o pe Zina cât timp a lipsit Firu, fiind vecini, dovedindu-se a fi un prieten de nădejde și după moartea acestuia. Mura și Eva sunt două prietene care copilăresc împreună iar prietenia lor durează, chiar dacă se despart când fiecare pleacă la oraș. Se reîntâlnesc, si, împreună cu soții lor se vizitează și își povestesc viețile din perioada când s-au despărțit la tinerețe. Este un român care se
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
servește exclusiv apelativul soro, precum madamele carageliene, făcând abstracție de genul persoanei la care se referă. -N-ai vrea să știi ce-am! Am! ripostez succinct. -Ce-ai? adaugă întârziată de insolitul situației. Laconismul nu este agreat de femei. Normal că nici prietena mea nu percutează la conciziune. Ar fi de bine să revin la gânduri mai conciliante, chiar dacă mă simt încolțit de obligațiile nemărturisite colocutoarei. -Sunt înglodat de treburi! Am atatea și-atâtea obligații! îi înșir în eschivă lămurirea, deloc edificatoare, dimpotrivă
NON MULTA, SED MULTUM de ANGELA DINA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366183_a_367512]
-
se lipi deodată de Ionel speriată foc. - Am vedenii. Uite acolo fantoma mea! Dumnezeu mă pedepsește că am păcătuit. - O cunosc. Este o studentă la chimie în ultimul an ca și mine, dar eu devin agronom după cum știi. E chiar prietena colegului meu Ahmed. Dar uite-l și pe el. Pentru mine asemănarea cu tine nu era ceva deosebit. Te vedeam peste tot oriunde mă aflam Îmi erai ca o icoană. Abia acum remarc asemănarea izbitoare. Să vă fac cunoștință. Un
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-3- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366211_a_367540]
-
de comună Ineu de Criș în care mă aflam eu ca tânăr cadru didactic, a stat ascuns prin satele bihorene, fiind căutat de securitate. L-au descoperit în 1955 și au urmat ani grei de închisoare până în 1964. Bună mea prietena de atunci, Ileana Negruțiu, din localitatea învecinată, Tileagd, mă ținea la curent cu veștile mai importante din viața palpitanta a absolventului de Teologie cu Magna Cum Laudae, Nicolae Bordașiu. Teodor Damșa, bihorean și el, pe atunci profesor la aceeasi școală
OAMENI CARE AU FOST, ARTICOL DE ELENA BUICĂ-BUNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361562_a_362891]
-
-l farmec pe Calistrat, când erau și alte fete și femei la fel de frumoase la curs, unele poate chiar mai frumoase decât mine?” „Cum să devin eu o absolventă a doar zece clase și alea terminate într-o școală de țară, prietena sau iubita unui ditamai conferențiarul?” „Nu..., cred că vrea să-și bată joc de mine. N-am să-i răspund niciodată. Să-și vadă de treburile sale și pe mine sa mă lase în pace”. Acestea fiind zise, Ana aruncă
ZBORUL DIN CUIB de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361615_a_362944]
-
Crăciunului crăpau pietrele ei erau transpirați fericiți și satisfăcuți. Își amintea perfect ziua aceia în care se porniră din Iași cu trenul pe la ora patru după amiază. Își amintea cum o mințise pe mama ei că va petrece Crăciunul la prietena ei Angelica în complicitate cu aceasta, ca seara pe la opt să străbată cu un taxi drumul forestier de pe Larga și pe o ninsoare ca-n povești cu fulgi mari ce luceau la lumina farurilor să se oprească în fața unei cabane
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
-a, E prima zi de școală. Prima zi de liceu. Am intrat în clasă la început temătoare neștiind ce mă așteaptă, dar printre rîndurile de bănci am descoperit și figuri cunoscute, cum ar fi pe cea a lui Angelica Voicu, prietena mea cea mai bună din generală. Îmi făcu cu mâna și m-am dus să mă așez lângă ea. Prima oră am făcut-o cu diriginta. O femeie între două vârste, cu experiență. Este profesoară de geografie. Pare să fie
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
foarte mult. Andreea sorbea fiecare cuvânt. Emoția amestecată cu fericirea era vizibilă pe fața tinerei. În acest timp, Mihai, îi urmărea fiecare zvâgnire a mușchilor ghicind că jocul a luat amploare, iar el va fi cel câștigat. - Vreau să fi prietena mea, deși, probabil e o nebunie, spuse el aruncâd mai multă benzină pe focul ce ardea în inima fetei. Cuvintele erau acolo. Dumnezeule... cuvintele erau acolo... și, dintr-odată, își simți trupul umplându-i-se parcă de lumină și muzică
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
întunecoasă îi reaminti cine era de fapt: o sărăntoacă. acest gând o făcu să se întristeze și să se îngrijoreze de ce va zice Mihai, care dealtfel nu știa în ce mizerie trăiește, atunci când v-a afla despre sărăcia ei. O prietenă a ei îi spuse cândva că nu Dumnezeu este cel ce coordonează viața săracilor, ci bogații. Aceste cuvinte pe care le auzise ca din întâmplare, o făcu pe Andreea, copilă pe atunci de doar zece ani, să-i urască pe
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
sărăcie nu este atât de simplu fără a avea nevoie de cei bogați, la fel cu deștepții nu pot supraviețui fără proști și viceversa adeverind prin aceasta că proștii îi duc în spate pe deștepți și deștepții îi conduc, vorbele prietenei sale se adevereau. Era imposibil. Aceste gânduri o năpădiră pe tânără. Pe o parte era dragostea ei pentru Mihai, o dragoste ce o chinuia încă din prima zi când îl văzuse pe acesta cu doi ani în urmă în primele
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
îi rămăsese fidelă și pe cealaltă parte era frica de compromisuri cu bogații. Singura soluție rămânea aceea de a nu afla Mihai de situația ei și singura care i-ar fi putut spune era Angelica Voicu, o colegă și bună prietenă a ei care cunoștea foarte bine starea ei materială. Așa o găsi mama ei când se întoarse de la muncă, cu mâncarea încă neterminată, coatele pe masă și capul în mâini privind undeva spre un punct de pe covorul de lână ce
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
ascuțit din gât. - Te-am speriat, Andreea? Fata făcu ochii mari. - Mihai, tu aici?! N-aș fi crezut. Ce faci aici? întrebă ea repede cuiprinsă fiind de emoție. - Am fost la un prieten, dar tu? - Eu... ăăă... mergeam la o prietenă, se bâlbâi ea. Mihai puse această bâlbâială pe seama emoției în urma întâlnirii neașteptate. - La ora asta1? - Trebuie s-o întreb ceva. - Stă departe? - Nu. Chiar în blocul acela, spuse ea arătând cu un gest al capului blocul cu pricina. - Te aștept
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
ca un catalog inedit de oameni de tot soiul. Îi călcau pragul niște piloți - pentru că se dădea în vânt după unifome - dar și tineri deșucheați, activiști cu rang înalt, de la chelneri până la ofițeri, de la studenți arabi până la șomeri sau medici. Prietenele ei erau feministe înrăite, mai toate profesoare și doctorițe, sătule de compromisuri. Una din ele, care umbla numai cu bicicleta, nu-și tăia niciodată părul roșu strident și-l purta împletit în două cozi groase, ca funiile de vapor. Alta
ARGENTINA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351878_a_353207]
-
din Comerțul Exterior și din MAE, adică Ministerul Afacerilor Externe. Era un fel de „pițifelnic” care ardea gazul de pomană! Era fără nevastă! Doamna lui, cred că era în țară... având biata boală incurabilă, probabil cancer. - Ovidiule, eu am o „prietena”, o azerbaidjancă de vreo treizeci de ani, de meserie regizoare. Vrei să o rog să-ți facă și ție rost de o prietenă de a ei ca să nu te plictisești cât oi sta la Moscova? - Mănânci calule ovăz? Desigur bătrâne
AH... TÎ, GHERACLE ! de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351888_a_353217]
-
Doamna lui, cred că era în țară... având biata boală incurabilă, probabil cancer. - Ovidiule, eu am o „prietena”, o azerbaidjancă de vreo treizeci de ani, de meserie regizoare. Vrei să o rog să-ți facă și ție rost de o prietenă de a ei ca să nu te plictisești cât oi sta la Moscova? - Mănânci calule ovăz? Desigur bătrâne, că și Dumnezeu în nețărmurita lui înțelepciune spune: „Creșteți, de vă înmulțiți și stăpâniți pământul!”. Peste două zile eram în vizită la Puiu
AH... TÎ, GHERACLE ! de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351888_a_353217]
-
stai să văd... Da!... M-am gândit ... FEREASTRA... Îți place? Și bunica a început: - A fost odată, ca niciodată... - ... că dacă n-ar fi, nu s-ar mai povesti, a adăugat Mara. - ...o fereastră fermecată. Și această fereastră avea multe prietene, toate ferestrele casei ei, dar și pe cele ale caselor vecine. Discutau între ele. Se strigau pe nume în graiul ferestrelor, fiindcă fiecare fereastră avea un nume: Fereastra Mică, Mare, Rotundă ... după forma pe care o aveau, Fereastra Verde, Albă
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
pe care o aveau, Fereastra Verde, Albă, Roșie ... dupa culoarea ramei, Fereastra Luminată, Intunecată, Curată, Strălucitoare, după cum arătau ... - Pe a noastră cum o chemă? - Ghici. - Fereastra Frumoasă ... - Ai ghicit. Într-o zi, am auzit-o cum a strigat-o pe prietena ei de peste drum: - Draga mea prietenă, Fereastră Azurie ... - Stai să vad, a sărit Mara. Da... așa este, este azurie. - Draga mea prietenă, a continuat fereastra noastră, ce părere ai de ce am văzut noi ieri, când treceau în zbor cârduri, cârduri
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
Albă, Roșie ... dupa culoarea ramei, Fereastra Luminată, Intunecată, Curată, Strălucitoare, după cum arătau ... - Pe a noastră cum o chemă? - Ghici. - Fereastra Frumoasă ... - Ai ghicit. Într-o zi, am auzit-o cum a strigat-o pe prietena ei de peste drum: - Draga mea prietenă, Fereastră Azurie ... - Stai să vad, a sărit Mara. Da... așa este, este azurie. - Draga mea prietenă, a continuat fereastra noastră, ce părere ai de ce am văzut noi ieri, când treceau în zbor cârduri, cârduri de gâște sălbatice deasupra noastră ... - Buni
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
o chemă? - Ghici. - Fereastra Frumoasă ... - Ai ghicit. Într-o zi, am auzit-o cum a strigat-o pe prietena ei de peste drum: - Draga mea prietenă, Fereastră Azurie ... - Stai să vad, a sărit Mara. Da... așa este, este azurie. - Draga mea prietenă, a continuat fereastra noastră, ce părere ai de ce am văzut noi ieri, când treceau în zbor cârduri, cârduri de gâște sălbatice deasupra noastră ... - Buni, stai așa. În România sunt gâște sălbatice? - Sigur că sunt, mai ales în Delta Dunării, care
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
adăpostit și au filmat de la distanță. Ți-era mai mare dragul să vezi cum gâștele acopereau, pe rând, cu trupurile lor pe bietul iepuraș. Ele îi aduseseră și ceva de mâncare pe care au pus-o lângă el, ca niște prietene devotate. Întâmplarea aceasta s-a terminat cu bine, fiindcă au avut și sprijinul îngrijitorilor care le-au făcut un adăpost călduros și s-au străduit să ocrotească și frumoasa lor prietenie. - Buni, asta este ceva ca în povești, o prietenie
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
și frumoasa lor prietenie. - Buni, asta este ceva ca în povești, o prietenie din cele mai rare, dar eu am mai văzut la TV și pe internet câteva prietenii din astea extraordinare și în viața de toate zilele: o pisică prietenă cu un șoarece și-l lăsa să stea pe capul ei, o căprioară având grijă de un iepuraș, o cloșcă acoperind cu penele ei un cățeluș, alături de puii ei ... Prieteniile mi-s dragi și mie și mă gândesc că, atunci când
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
stea pe capul ei, o căprioară având grijă de un iepuraș, o cloșcă acoperind cu penele ei un cățeluș, alături de puii ei ... Prieteniile mi-s dragi și mie și mă gândesc că, atunci când voi fi mare, eu am să fiu prietenă cu toată lumea, cu toate animalele și păsările, chiar și cu insectele. - Dar să știi că uneori prietenii te pot răni, i-a mai spus Buni cu gând să o pregătească pentru viață. - Eu tot am să-i iert. Tu nu
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
plus un păhărel de vin roșu, rosti cu voce cam tare și aparent întâmplător, Marlena, o fată recent căsătorită, al cărei soț muncea în străinătate și trimitea bani frumoși familiei, adică drăgălașei și iubitoarei sale soții. Doamna Venera (Vena pentru prietene), o doamnă pe care dacă ar fi pictat-o Rubens, în mărime naturală, consuma toate vopselurile, dădea faliment și nu mai avea materiale nici pentru colorat fundalul, gâlgâi fericită din fundul sacului cu grăsime, fără să-și întrerupă crănțănitul semințelor
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
Acțiunea continuă. Doina DRĂGUȚ: Ai stat în China 14 ani. Exact cât durează călătoria călugărului chinez Zang, plecat în India pentru a aduce scripturile buddhiste, din cartea pe care ai tradus-o. Este mult, este puțin? Constantin LUPEANU: Buna mea prietenă, mă onorează staturile uriașe lângă care mă așezi. Călugărul Xuan Zang a reușit să ducă în patria sa, în secolul al șaptelea, cărțile sacre buddhiste, declanșând răspândirea acestei religii în China. Eu am tradus cărți de proză, poezie și filosofie
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
vina de a fi greșit față de iubita care, poate, deja l-a iertat. Singurătatea (percepută acut, în mod direct, sau surprinsă printre rânduri) alcătuiește o simbioză cu poetul, nepărăsindu-l, protectoare într-un fel și devenită aproape o certitudine, o prietenă. ”Un jalnic dor” îl încearcă pe poet și atunci când, după retrospectiva unei vieți în doi pline de fericire, iubire și credință, constată că dorința de a-și revedea iubita în vis este zadarnică, iar solitudinea rămâne definitivă. Dar, pe de
PLÂNSUL INIMII, DE PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352377_a_353706]