3,730 matches
-
DIALOG: CE SE TRANSMITE PRIN GESTUL MÂINII? fericirea Fericirea este sensul și scopul vieții, traiectoria și finalul existenței umane! Aristotel, Etica nicomahică - Cuvinte cheie: dragonii NU AU MÂINI, gestul mâinii Comunicarea dintre divinitate și ființele umane ori animale depinde de privitori, care observă comunicarea simbolică și o transformă în interacțiuni de natură ritualică, declanșând mitic, momentul originii comunicării. Producerea sensului parcurge sistemul non-verbal (gest, mimică, postură) și sistemul verbal (cuvinte) din perspectiva unui timp simultan (gestul divin) sau succesiv (gestul uman
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
așteaptă instaurarea liniștii și a păcii. Existau știri care prezentau descriptiv unele evenimente, precum: "Comemorarea la Roma a Sfintei Elena, mama lui Constantin cel Mare"618, "Anglicanii despre Lourdes"619 (care cita un articol apărut în ziarul englez Daily Mail620, privitor la minunile petrecute la Lourdes), "Situația Bisericii în Brazilia"621. Aceste articole conțineau o doză de subiectivitate impusă de statutul unei publicații religioase ce exprima perspectiva proprie religiei. În timp, s-a constatat o mai bună pregătire a celor care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
solicita arhiepiscopului permisiunea de a folosi într-o lucrare dedicată Bisericii Catolice din România hărțile pe care acesta le întocmise, pentru a fi transmise la Vatican, papei Pius XI. Răspunsul dat de Cisar la 12 februarie 1929 cuprindea refuzul acestuia privitor la împrumutul din fondul ziarului catolic bucureștean, deoarece el continua să creadă în acest proiect, mărturisind că nu dorea să înstrăineze "micul depozit" ce i-ar fi putut asigura un sfert din apariția preconizatului periodic 894. Ca și în privința tipografiei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oferite de acest memoriu au fost numeroase și foarte importante; ele ne ajută să înțelegem anumite momente și direcții de dezvoltare ale presei catolice din România, de exemplu să observăm existența sau inexistența unui plan de dezvoltare sistematizat și coerent privitor la evoluția presei în funcție de schimbările, necesitățile și particularitățile perioadei. Documentul a fost trimis în arhidieceza de București, dar și către ceilalți episcopi, pentru că a vizat întreaga comunitate catolică și s-a ținut cont de importanța pe care au dat-o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
capitala statului (și care ar fi tratat pe lângă temele religioase și subiecte social-politice de actualitate) au fost numeroase, iar realizarea lui a constituit o miză pentru reprezentanții presei catolice românești. Cotidianul ar fi reprezentat un instrument de informare pentru Vatican, privitor la evenimentele importante din societatea românească, iar pe de altă parte ar fi fost o portavoce a Bisericii și a Vaticanului în România. Deși a fost conștientizată importanța apariției unei astfel de publicații și au existat numeroase proiecte în acest
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
R. Netzhammer, Rumänien, I, p. 402. 425 Cele mai multe informații despre această publicație provin din jurnalul episcopului Raymund Netzhammer Episcop în România, volumul I și II, traducere de George Guțu, Editura Academiei Române, București, 2005. 426 Damel Banner, op. cit., p. 175. 427 Privitor la argumentarea conținutului și structurii revistei, redactorul ei, monseniorul Auner, afirma: "De vreme ce planul de mântuire se bazează pe cuvântul lui Dumnezeu, prima pagină a revistei va fi dedicată evangheliei, răspândirii cuvântului lui Dumnezeu în scris. A doua pagină va fi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost dedicat sfinților Cosma și Damian, fiind cel mai vechi loc de pelerinaj pentru catolici, din Moldova. Baza documentulară era formată, în principal, din informațiile oferite de Codex Bandinus, dar și de cele oferite de un document din 1659, privitor la misionarul italian Bernardin Valentini. 738 Acest articol, intitulat Petru Șchiopul și catolicismul, evidenția meritele domnului Moldovei în refacerea structurilor Bisericii Catolice din Moldova după activitatea lui Despot Vodă. Conform studiului său, domnitorul Petru Șchiopul a "curățat" bisericile catolice din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Esticii nu-și dau seama, dar de fapt tânjesc după distopie. Dacă occidentul identifică distopia cu comunismul, aceasta poate veni dintr-o proastă înțelegere a istoriei. Orwell a fost singurul care a arătat că nimic nu e distopic decât dacă privitorul percepe coșmarul. Distopia a fost creată de vest, plasată uneori în est. Autorii occidentali n-ar fi scris o distopie plasată în vest, decât dacă era vorba de o criză generală a civilizației. Cortina de Fier percepută din ambele direcții
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pentru această ocupație de la o vârstă fragedă anumiți artizani care erau pregătiți în ateliere sau aziluri mentale. Erau cunoscuți ca idealiști și se aștepta ca ei să producă un anume număr de idei care să fie expuse sau dramatizate pentru privitori. (pp. 13-15) Ironia lui Ackroyd e lirică și gânditoare, cum e în toate romanele lui. Filozofând asupra cuvântului, stilul lui e de o accesibilitate uimitoare. Ackroyd nu suportă ideea că ceea ce scrie el ar putea fi rău înțeles sau neînțeles
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
evenimentelor, anotimpurilor, stărilor de spirit sugerate. Fiind slabe și cu sâni mici, menținuți, în perioada de creștere, cu feșe strânse, gheișele purtau, la evenimente, chimonouri suprapuse 12, 8, 4, 2 cu țesături și imprimeuri diferite iar dezbrăcarea fiecăruia era pentru privitor, în primul rând, prilej de trăire estetică. Chimonoul clasic este neajustat, lung până la gleznă, cu aspect tubular, cu mâneci lungi până la glezne pentru tinere, cu mâneci scurte până la mijloc pentru adulte. Acesta este completat de obi, un șal lat purtat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fiecare zi, fudangi, și pentru ocazii, haregi. Sandalele, zori, cu platformă înaltă, le obliga să meargă elegant și cu pași mărunți. Gulerul era o componentă importantă a vestimentației și marca gâtul, locul cu o senzualitate aparte. O altă atracție pentru privitor reprezenta coafura complicată și sofisticată, efectuată de maeștri specializați, și care se menținea un timp pentru că dormeau pe suluri ca perne. O altă componentă importantă a aspectului exterior al gheișei era machiajul strident, în trecut se folosea ca fond de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a murit și mama cu cele trei fete și-au câștigat singure existența, strângând bani în urma spectacolelor stradale. Tânăra Theodora surprindea publicul stradal și incita cu fantezii sexuale exprimate în mediu intim dar și în public. Răutăcioșii relatau faptul că privitorii din Hipodrom se distrau când însoțitoarele aruncau boabe de orez peste ea sumar îmbrăcată iar gâștele le ciuguleau. Theodora a debutat ca dansatoare, ca actriță, a devenit curtezană. S-a logodit cu Uranios, conducător de care la competiții, dar a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
utilizării libertății în ansamblul ei. Evident, în toate trei cazurile eu sunt singurul care e chemat să răspundă, iar în al doilea caz întrebătorul, obiectul întrebării și cel ce răspunde se identifică în persoana mea: eu întreb și eu răspund privitor la mine însumi. Alegerea, ca esență a libertății, comportă un risc : orice alegere poate fi bună sau rea, ea poate atrage după sine reușita sau eșecul. În inima însăși a libertății se află riscul și de aceea, cu fiecare ipostază
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ape este pura bântuire care însoțește plictisul ontologic. Iar întunericul care stăruie deasupra adâncului, a prăpastiei - abyssos - nu este doar starea elementară a nimicului, ci și reflexul ei psihic în sinea Duhului neangajat în faptă și, ca atare, suferind. Orice privitor într-o prăpastie adevărată cunoaște crisparea ce rezultă din contemplarea unei lumi fără repere. Neliniștea existențială pe care o sugerează prăpastia (Abgrund, „realitate fără de temei“) provine din faptul că spiritual și conștient nu se poate trăi decât într-o lume
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
tradiționale de stânga câștigaseră enorm implicându-se În mișcarea de Rezistență: mai ales În Franța, unde comuniștii au reușit să transforme În capital politic vitejia din timpul războiului (exagerată pe alocuri), convingându-i chiar și pe cei mai neutri dintre privitori de prestigiul lor moral fără pereche - „marii eroi ai Rezistenței”, Îi numea Janet Flanner În decembrie 1944. Nu e de mirare că programele de reformă ale guvernelor europene postbelice reprezentau ecoul și continuarea afacerilor lăsate neterminate În anii ’30. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pour traduire leș éléments de mythologie populaire allemande, îl emploie des termes équivalents de la mythologie folklorique roumaine.1022 Plus qu'une traduction ethnocentrique, la variante roumaine de l'œuvre de Goethe porte, involontairement, la marque stylistique de son traducteur : Spuneam privitor la limba în care am facut traducerea că ea poartă desigur pecetea limbii poetice a traducătorului. N-am urmărit într-adins acest lucru. Din contră, ceea ce s-a făcut, s-a făcut împotriva oricărei intenții. N-am căutat, adică, să
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fac loc simbolismului în pictură. Și acolo unde este privilegiat excesul ornamental, temele unei erotici neconvenționale, un senzualism marcat și prin stil sau exacerbarea unor états d'âme precum angoasa și anxietatea se insinuează și o dimensiune decadentă. Demersul criticului privitor la trădarea convențiilor naturaliste prin insinuarea unei dimensiuni simboliste sau decadente poate fi extins și în pictura simboliștilor central și sud-est europeni, un caz interesant reprezentându-l pictorul polonez Jacek Malczewski. Tablourile sale de o precizie naturalistă se focalizează asupra
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Un mijloc analog de exprimare îl constituia permutarea stilistică. Aceasta implica un amestec de stiluri diferite și, în cazul formelor istorice, accentuarea deliberată a anacronismului lor. Permutarea stilistică presupunea un anumit eclectism, sensul efectelor unice al unor stiluri diferite asupra privitorului. Astfel de mixturi stilistice erau obișnuite încă din secolul al XlX-lea, regăsindu-se în pictura prerafaeliților și nazareenilor, imagistică în care stilizarea, naturalismul și misticismul sentimental coexistau. Permutarea stilistică, de asemenea, a luat frecvent înfățișarea combinării de forme naturaliste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din literatură transpuse apoi în plastică, ci din cauză că solicită o reasamblare a întregului, o recuperare a coeziunii printr-un act hermeneutic, interpretativ. "Opera lui Moreau este literară nu numai pentru că își ia subiectele din operele literare, ci și pentru că solicită privitorului să interpreteze diferitele elemente ale compozițiilor lui. Își afirmă și dezvoltă motivele muzical"49. Relativ aproape de teoria lui John Reed, M. Bengesco apreciază că literaturitatea picturii lui Moreau provine din intelectualismul pictorului acționând în detrimentul picturalului. S-ar explica astfel cum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
accentul pe o feminitate care participă la oficierea unor misterii sau care circumscriu o arie simbolică la care ia parte fiecare element al tabloului. Gesticulația simbolistă se precizează în raport cu spațiul și accesoriile, elementul decorativ participă la revendicarea unui sens superior. Privitor la primul panou, înfățișând o tânără femeie înconjurată de flori într-un peisaj silvan, într-o atitudine de extaz, Marian Constantin relevă factura poetică, onirică, imaginară a acestui peisaj, care consună cu transa extatică a personajului seminud. Ideea de sugestie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
faun-copil, ceea ce indică ca și la Kimon Loghi insuficienta decantare a influențelor modelului simbolist vest-european, în special cel german. Un alt studiu intitulat, Ielele, le înfățișează, cu o singură excepție, într-o ipostază de exuberanță copilărească cu mâinile întinse spre privitor ca și cum ar vrea să-l atingă. Însă, într-un plan secund, una din iele pare să fi făcut primul pas spre depășirea pubertății. Nu numai împlinirea trupului indică aceasta, dar și gestul cochet cu care ar vrea să-și strângă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la marile frământări revoluționare din jurul anului 1848, moment care ar fi pus poate în valoare pasiunea sa, pe care criticul o sugerează, conferindu-i o tentă socialistă. "O imagine în același timp energică, michelangeliană, dar și profund interiorizată, din care privitorul poate deduce tocmai ipostaza de luptător a lui Eminescu, forța lui de gânditor, care iubea și ura, chemând la alte înțelegeri pe oameni. Nu-i nimic pesimist în expresia acestei bărbății îndurerate și în același timp tunătoare, în revolta ei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei proiecții fantasmale, probabil a întoarcerii sale în Itaca. Personajul feminin, care pare să-i șoptească la ureche conținutul care apare reproiectat pe ecranul cerului, ca ecran al minții, indică, cu o altă mână scena fantasmală. Întors cu fața spre privitor, Ulise vede cu ochii minții, în imaginație, tabloul pe care spectatorul îl poate sesiza peste umărul lui. Frederic (Fritz) Storck realizează două sculpturi de valență simbolistă pe tema melancoliei, un Proiect de monument funerar (Amintiri triste) (ronde-bosse în marmură, 24
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care cadrul natural o amplifică, însă fără acea pronunțată turnură romantică. Țărăncile lui Artur Verona, Țărancă în pădure (3425), Țărancă în peisaj (915), au ceva hieratizat, înnobilate printr-o însingurare poetică. Țăranca stă culcată cu capul în palmă, cu spatele la privitor, sugerând un fel de proiecție onirică, o visare în așteptare. Pădurea este peisajul în care visarea apare interpretată de femeia singură, așa cum femeile burgheze visează citind o carte, sau contemplându-se în fața oglinzii. În acest caz, fundalul pădurii constituie ecranul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lua pe o cale corespunzătoare. Teatrul văzut de I. L. Caragiale trebuia să fie unul cu adevărat profesionist. În paginile prezente, s-a realizat un excurs sumar prin opera lui Caragiale și s-a tratat un subiect mai puțin cunoscut, cel privitor la un altfel de demers al dramaturgului, arhicunoscut prin cele patru comedii considerate și azi capodopere. Demersul acesta a privit relația dramaturgului și prozatorului cu instituția căreia i-a dat viață nu numai prin operă ci și prin acțiunea directă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]