614,058 matches
-
locale, francezii de la Renault nu și-au propus să renunțe la Dacia autohtonă de pe o zi pe alta, ci o țin tactic în viață pentru a putea, treptat, să prezinte și introducerea în fabricație a unui Renault adaptat drept un produs autohton de proveniență franceză. Cred că marea breșă în ideea că România poate totul, și ceva pe deasupra, s-a făcut cu acest contract de privatizare a producătorului mașinii naționale. "Dacia" a renunțat la orgoliul costisitor al unei originalități îndoielnice sau
Dacia care nu mai e Renault-ul care va fi Dacia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17792_a_19117]
-
Un spațiu "non-finit" prezentînd ideea teatrală, intenția teatrală a unui spectacol - de la teorie pînă la realizare... punînd astfel sub semnul întrebării însăși ideea expoziției (prin definitie statică și păstrată în imaginile statice ale fotografiilor) sau a spectacolului teatral, prezentat ca produs finit în fața publicului... Emoție copleșitoare - este sentimentul pe care l-am trăit în fața decorurilor lui Vladimir Anson, atît pentru decorurile de la "Platonov" de Cehov (la Tallinna Linnateater, în 1995) cît și în fața celor de la "Damă de Pică" de Puskin. Combinația
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
distinge artă de realitate, valoarea de contrafacere, obiectul artistic de acela de consum, gustul de kitsch. Axioma mea ar reintroduce frontierele. Dacă am admite, prin absurd, ca postmodernismul împinge relativitatea, "democrația", pluralismul pînă la confiscarea de către "popular" a artei ca produs de elită, atunci însăși sintagma de artă postmodernă și-ar pierde sensul. Mai exact nu am mai putea-o consideră artă. În fine, o selecție e inevitabilă. Nu cred că postmodernismul dizolva ierarhiile, taxonomiile. Axioma a treia ar trebui să
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
o piață, pe o latură lărgită de stradă. Mai toate legumele și fructele puse pe jos, pe saci sau folii de plastic. M-a bucurat de această descoperire; voi cumpăra fructe chinezești proaspete, aduse probabil din sudul Chinei și alte produse, ca sa nu merg prea des la restaurant - nu mă omor după arta culinară chinezească! Însă m-am hotărât să mai merg puțin și să mă întorc la piață, în drumul spre casă. Am mai mers poate 15 minute și m-
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
aici, dar numai până la ora 9. Am plecat nedumerit. Puțin mai târziu, am aflat misterul. Era vorba de o piață ilegală, care funcționează acolo de ani de zile, dar după ora 9 dimineața, nu vei mai vedea nici urmă de produse sau de precupeți. Poate să existe numai înainte de a se duce polițiștii la servici, adică până la ora 9 fix. Și polițiștii cumpăra de acolo, dar în afara programului de lucru (până la ora 9), când nu au dreptul să intervină. Interesantă (și
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
înțelegere tacită! Așa am învățat că trebuie să mă scol de dimineață dacă vreau fructe și legume proaspete și ieftine, direct de la sursă. Alta soluție, a fost să merg la «piața legală», modernă și curată, cu un sortiment bogat de produse, pe care până la urmă, am găsit-o după indicatiile rudelor mele din Beijing. Transportul produselor (multe necunoscute mie - am descoperit două fructe de care nu aveam habar, adevarate minuni ale naturii - unul numit în engleză mungoosteen și altul numit de
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
și legume proaspete și ieftine, direct de la sursă. Alta soluție, a fost să merg la «piața legală», modernă și curată, cu un sortiment bogat de produse, pe care până la urmă, am găsit-o după indicatiile rudelor mele din Beijing. Transportul produselor (multe necunoscute mie - am descoperit două fructe de care nu aveam habar, adevarate minuni ale naturii - unul numit în engleză mungoosteen și altul numit de chinezi „regele fructelor” (există mai multe fructe numite așa), delicios, aratând ca o mură roșie
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
nu fie impresionant de o astfel de scenă? În urmă cu 10 ani, pentru prima dată în Beijing, am făcut cumpărături la cunoscuta Silk Market (Piață a mătăsii). Pe o stradă îngustă, tarabe lângă tarabe, pline cu tot felul de produse - îmbrăcăminte, stofe, mătăsuri, încălțăminte, bijuterii și tot ce se poate imagina pe lume. În prezent, în locul respectiv s-a construit o clădire impunătoare în care s-au mutat toți vânzătorii sărmani de odinioară, cu același gen de marfă și cu
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
nescrisă este să negociezi (într-o engleză aproximativă) în jur de 10 până la 30% din prețul cerut inițial. Acolo poți cumpăra cămăși Armani, Versace etc. cu numai trei dolari bucata, dacă știi să negociezi. Vă asigur că marea parte a produselor sunt de calitate. Nu am crezut niciodată că un costum la comandă se poate face în numai 18 ore. Singura treabă complicată este să alegi stofa, din zecile de modele disponibile. Așa se face că m-am ales cu un
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
și nu foarte atentă la puritatea lingvistică - propune simultan mai multe soluții. În același timp, se creează diferențe între registrul strict tehnic, cel comercial și publicitar și cel al comunicării curente, familiare. În cazul nostru, sursele pentru denumirile românești ale produsului au fost desigur engleză (mobile phone, cellular phone), franceza (téléphone mobile, téléphone cellulaire), italiană (telefono cellulare), germană (Mobiltelefon) - dar, foarte posibil, și alte limbi. (Dat fiind că în acest caz uzul curent e mai important decît sancțiunea dicționarelor, am verificat
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
zilei") sînt folosite aproape toate posibilitățile. În principiu, mobil prezintă totuși unele riscuri de ambiguitate, substantivul existînd deja dinainte, cu alte sensuri. Care va fi însă decizia finală a uzului e deocamdată greu de presupus. Dată fiind apariția recentă a produsului tehnic și mai ales conservatorismul dicționarelor autohtone, nu ne putem aștepta că termenii (de fapt, sensuri noi atribuite unor cuvinte deja existente în limba) să fie cuprinși în dicționarele curente. Într-adevăr, Dicționarul explicativ (DEX, ediția 1996) nu-i include
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
care îi corespunde că răspîndire (Zingarelli 1995) sînt înregistrate mai multe denumiri ale obiectului în cauză: sintagma telefono celulare, adjectivul substantivizat cellulare și diminutivul telefonino. E drept că diferența se explică în primul rînd prin anterioritatea pătrunderii pe piață a produsului; promptitudinea lexicografica e totuși demnă de reținut și de urmat. La noi, doar Dicționarul de cuvinte recente, de Florica Dimitrescu, ed. a II-a, 1997, înregistrează sintagma telefonie (mobilă) celulară, cu citate din presa din anii 1992-1993. Valoarea simbolică a
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
asistăm la o reificare a naratorului, fapt ce dă naștere unor efecte unice: lumea e văzută din perspectiva unei uși, a unui picior de "secretar luichenz" (apar mai peste tot la Ioan Lăcusta aceste "evoluții metonimice de la numele proprii de produs (marca, firma) la un nume propriu", cum le numește Rodica Zafiu) sau al unui cal împăiat. În fine, cea de a treia tema (melodica) care intră în compoziția cărții lui Ioan Lăcusta o constituie notațiile de jurnal din cele două
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
în ciclul său de poeme, Les Regrets, socotit a fi un "jurnal intim în versuri", Constantin Abăluță își așterne jurnalul în proză, recomandîndu-l îndoit prozastic, prin titlul Mic manual de tăcere și prin subtitlul eseuri. În fapt, e vorba de produsul tipic al unui poet. Poetul se recunoaște precum un militar după mers, chiar dacă e înveșmîntat civil. Mai... poetic, Rilke afirma că nu poate fi conceput un singur gest al acestuia care să nu aibă un tîlc creator, că pînă și
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
Andreea Deciu De la serialele de televiziune pînă la, mai recent, o serie de talk-showuri, umorul a devenit, din ce în ce mai mult, un produs de import în România. Rîdem la glume cu un puternic caracter local, uneori chiar ușor ezoterice (ca în cazul sit-com-ului Seinfeld), fără a ne mai întreba în ce măsură sîntem cu adevărat amuzați. Mimetismul de care ne dovedim capabili este, uneori, năucitor
A rîde pe socoteala altora by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17235_a_18560]
-
și oricât de bine știu germana, ea este doar o limbă învățată. Pentru mine, un limbaj de lemn pe care trebuie să-l controlez din când în când în Duden. Scriind literatură în germană aș fi dat la iveală un "produs fabricat." Eram la început conștient și de faptul că în germană erau mulți scriitori consacrați și că ar fi fost mai greu să mă afirm. De fapt am scris pentru lumea romanșă și nu m-am străduit să fiu tradus
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
lucru surprinzător: el subminează ideea de peisaj, anihilează modelul și invalidează reflexul. Cu alte cuvinte, el scoate peisagistica din relația clasică observație-prelucrare-transpunere și mută frontul de lucru din exterior în interior. Peisagistica lui Bochiș este o creație eminamente mentală, un produs pur al ficțiunii și al puterii de imaginație. Spre deosebire de cea clasică - o formă de celebrare a lumii ,,obiective" - , peisagistica lui Bochiș este, de fapt, o antipeisagistică, o fugă din real, un substitut ideatic și o proiecție ideală. Asemenea unui copil
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
lungi, prolixe și fandosite ale lui Leonard Oprea, răspunsurile lui Andrei Codrescu sînt limpezi, concise și de bun simț. Iată părerea lui în privința existenței unor culturi mari și mici: Da - există culturi mici, din cauză că nu au mijloace de distribuire ale produselor lor - și culturi mari fiindcă au rețele bune de distribuire. Culturi "mici" nu înseamnă culturi minore, bineînțeles, cum și culturi "mari" nu fac garanții de calitate. Dar "mici" sau "mari" culturile au succes când valorile pe care le propun (sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
la 286" etc.; altele aparțin gazetarului, contaminat de plăcerea jocului: "piesa a avut un real succes printre invitați (...), textele mergîndu-le drept la microprocesor" (substituție în expresia a merge drept la inimă); "în compania unui vin bun și a unor apetisante produse gastronomice puse pe desktop de organizatori" (substituție în expresia a pune pe masă). Interesante sînt, între cele strict lingvistice, utilizările care atestă posibilitățile de extensie semantică a unor cuvinte, prin aplicare metaforică. E vorba în primul rînd de a virusa
Metaforele computerului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17264_a_18589]
-
așa cum se întâmplă în multe localități, n-am avea căldură, apă caldă, ba uneori nici rece, ce ne-ar mai lipsi? Încurajați de sondaje, muncitorii ies în stradă convinși că Iliescu, revenit la post, le va da salarii mari pentru produse nevândute de uzine neclintite. Cum n-o să aibă de unde, nu va rămâne decât soluția "Lukașenko". Atunci va fi ajuns la capăt drumul nostru îndărăt. Ne place să ne fixăm prostia în trecut. Vorbim despre naivitățile noastre din 1990. Nu este
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
Ai afirmat că te consideri «o bună românca”... Cum trebuie purtată aceasta etichetă? Unul dintre cele mai grele lucruri este a defini identitatea unui individ, din cauza clișeelor impuse de societatea de consum. Identitatea unui individ se rezumă la cele câteva produse sau calități ironizate, dar recunoscute de toată lumea? Sunt nemții buni ingineri, englezii toți gentlemani, iar francezul umblă tot timpul cu bereta pe cap și bagheta sub braț? Românul este cineva care mănâncă mititei și mămăligă, recită Eminescu, cântă doine și
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
foarte departe). Într-un cuvînt, un embrion al comunității civile, responsabile și creatoare de bunuri - mai mult sau mai puțin simbolice. Ion Iliescu n-a putut să înțeleagă asta atunci și nu e de mirare că nu poate nici azi. Produs al comunismului, care l-a (de)format fără speranță, fostul președinte operează automat cu alternative triviale și simpliste: comuniști sau naziști; golani sau cetățeni respectabili; intelectuali sau muncitori; a munci sau a gîndi etc. Vara trecută, cînd România a fost
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
aerul unor sere.Și chiar se vedeau peste tot fel de fel de plante, unele exotice. Un pîrîiaș curgea printr-un șănțuleț de marmoră prin aceste încăperi ale administrație uzinei de unelte agricole, pluguri la început apoi și de tractoare - produse primitive la finele secolului 19, ce mai zac și azi prin satele Europei. Am văzut cîteva și prin România, mai ales în Banat, purtînd încă semnul vechi al Uzinei: un cap de căprior. E ca într-o societate utopică. Așa cum
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
23 august viața mi s-a întors pe dos. Am pierdut reperele. Material ne-am descurcat... însă oamenii, agresiunea din toate părțile... mă simțeam rătăcită... oarbă... Cred că n-am priceput niciodată ce vor cu... aia... realismul lor socialist... un produs contrafăcut, o minciună, dragul meu domn... ceva atît de fals... Ori eu... mie să nu-mi dicteze nimeni ce și cum să scriu... eu mă consideram unealta harului... pentru mine autonomia esteticului este... O.G.: Din nou vă întoarceți la
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
să mai fie privită ca un șir natural de autori, de opere și de contexte, reflectat în oglinda istoriografiei, ca vițelul în apă. Lucrurile par astăzi să stea exact pe dos. Istoriografia dă naștere istoriei literare, a cărei "realitate" este produsul unor concepte. Cum ar fi chiar cel de generație literară: istoricii literari nu mai caută generații reale în intervale obiective de timp, ci determină aceste intervale prin aplicarea conceptului lor de generație ca paradigmă dominantă.
Generație literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17385_a_18710]