11,065 matches
-
succesul. Copiii au discernământ și e nedrept să spunem că nu au pricepere și că sunt incapabili în comparație cu noi. Experiența de fiecare zi ne învață că în multe situații se descurcă mai bine ca noi. Însă nu e drept să profităm de acest discernământ și să îi punem în situații prea grele sau prea dureroase pentru ei. Ca părinți trebuie să credem în funcția școlii. Copiii noștri trebuie să știe a-si susține părerile proprii fără a fi obraznici și dacă
OPTIMIZAREA RELAŢIEI PĂRINTE-COPIL. In: Arta de a fi părinte by Rita Burduja () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1422]
-
sesizează anumite disconcordanțe în ceea ce privește modul de gândire al părinților săi. Astfel, un copil care simte faptul că fiecare părinte ar fi capabil să îi ofere numeroase privilegii pentru a nu și-l îndepărta va tinde întotdeauna, conștient sau nu, să profite de acestea. Concomitent, respectul față de autoritate va suferi dramatic, întrucât copilul va găsi întotdeauna un refugiu în relația cu celălalt părinte, proces la finalul căruia el nu va fi învățat nimic legat de experiențele născătoare de sentimente contradictorii ce ar
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
bătut cu alți copii și este certat, nu trebuie să fie ignorat dacă acest comportament se va repeta. De câte ori repetă un comportament greșit trebuie să i se atragă atenția asupra lui și să i se arate comportamentul corect. Altfel va profita de inconsecvență și va încerca manipularea părintelui sau a educatorului. Va fi mult mai greu apoi să se exercite un control asupra lui, dacă a sesizat o slăbiciune. b. Folosirea recompensei Copiilor cu ADHD le este foarte greu să-și
CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI CU ADHD STUDIU DE CAZ. In: Arta de a fi părinte by Daniela Diaconescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1397]
-
fiecare trebuie să învețe să-l asculte pe celălalt. Vă oferim câteva sfaturi care să vă ajute să-i încurajați pe copii să vă asculte și să comunice: Deschideți conversația astfel încât copilul să nu se simtă vizat, cel mai bine profitați de momentele de joacă, de plimbare; Încercați să fiți atent la tot ce vă spune sau, dacă vă arată o realizare de-a lui (desen, joc). Încercați să ascultați împreună muzica lui preferată, faceți-vă timp să vizionați împreună filmul
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
copilul”. Sau nu vor să înțeleagă. Se implică în continuare în viața tânărului, se insinuează posesiv, trăiesc prin el, vor încă să-i fie părinți, neînțelegând că acesta deja decide în ce privește propria lui viață. Copilul învață așadar de timpuriu să profite de tendințele supraprotectoare ale părintelui pentru a obține mai ușor ceea ce vrea. Și de vreme ce părintele prea protector se teme de respingerea odraslei, începe să fie prea concesiv și îi oferă tot ce îi cere, chiar dacă sunt și chestiuni nerezonabile. Psihologii
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
iar, ulterior, e ușor de imaginat ce se poate întâmpla; în al doilea rând, trebuie menționat faptul că, în momentul în care copilul sesizează slăbiciunea părinților pentru el, va începe „șantajul sentimental” la care îi va supune până la epuizare. Va profita tot timpul de ei, iar chiar și atunci când va deveni adult și va trebui să aibă o responsabilitate, el se va comporta în continuare ca un om imatur, presupunând că întotdeauna părinții vor fi alături de el când va avea nevoie
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
cocoș ciugulea liniștit fire de iarbă. În apropierea lui, se plimba țanțoș, cu mărgelele roșii, un curcan. Deodată amândoi s-au repezit spre același loc. Zăriseră o râmă, chiar în fața lor. Cei doi au început cearta. Un pui de găină, profitând de neatenția celor doi, a înghițit râma, mai-mai să se înece. Cei doi s-au privit nedumeriți. 1. Dă un titlu potrivit acestui text ( sub forma unui proverb). 2. Scrie cuvinte cu sens opus pentru cuvintele: câștigă , liniștit, ceartă, nedumeriți
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
În Ț. abundă comentariile politice cu referire la situația din Europa, la puterile vecine cu Principatele și la amestecul lor în politica noastră internă. Se publică și satire la adresa boierilor care încercau să își salveze privilegiile sau a demagogilor care profitau de schimbările impuse de Unire, precum și anecdote, în aparență nevinovate, dar ascunzând sensuri politice. R. Z.
ŢANŢARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290059_a_291388]
-
România au fost înființate 70 611 societăți comerciale, în următoarele nouă luni, până în iunie 1992, numărul acestora s-a dublat, ajungând la 147 000. În 1996, numărul lor se dublase din nou, depășind 300 000 (INS, 1997). La început, au profitat de creșterea explozivă a consumului populației. Dacă în ultimii ani ai comunismului volumul vânzărilor cu amănuntul către populație crescuse într-un ritm de numai 1%, numai în 1990 acest volum a crescut cu 24%. După care România intră în cea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să „crească” o clasă capitalistă autohtonă pe care o pornise de la zero și o dusese până la nivelul de capital mediu și care acum își dorea să scape de sub tutela politică și administrativă și să se miște singură. Ceea ce și face, profitând de schimbarea politică care are loc și pe care, parțial cel puțin, a sprijinit-o. Următorii patru-cinci ani, până prin 2001-2002, sunt anii de glorie ai capitaliștilor români, ani de ascensiune rapidă. Clasa de capitaliști medii a primilor șapte ani se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
doua diferență calitativă constă în mărimea firmelor implicate în privatizare, căci, în vreme ce capitalul străin investit în România se adresa mai ales firmelor mici și mijlocii, în Ungaria (și în Cehia) se adresa mai ales marilor companii. În această perioadă inițială, profitând de faptul că nu se afla pe „lista de priorități” a expansiunii capitalului occidental în Europa fostă comunistă, România începe să-și creeze propria clasă de capitaliști. În schimb, Ungaria și alte țări central-europene, precum Cehia, pun bazele sociale ale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este cu atât mai puternic cu cât stocul de capital uman al participanților e mai mare; - o serie de proiecte de dezvoltare comunitară nu pot stimula participarea masivă a membrilor comunității, din cauza specificului lor. Unele proiecte produc beneficii de care profită doar o parte (mică) a comunității sau solicită stocuri mari de capital uman. În esență, efectul participării asupra succesului proiectului comunitar depinde uneori, în mare măsură, de tipul proiectului. Se înțelege că până acum am vorbit despre participarea voluntară, presupunând
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
I a avansat din nou proiectul dobândirii independenței, Însă unii miniștri conservatori socoteau momentul ca fiind inoportun <ref id="14"> 14 Ibidem, p. 259-261.</ref>. O Însemnătate politică deosebită a avut-o călătoria Domnitorului la Viena și Ems (iunie-iulie 1873). Profitând de ocazie, Carol I va expune succint lui Andrássy greutățile Întâmpinate În relațiile cu Poarta și intenția de a proclama Independența. Oarecum surprins de această destăinuire fățișă, cancelarul austroungar reliefa eventualitatea ca România independentă să rămână „În aer” <ref id
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
inclusiv, Insula Șerpilor fiind și ea concedată României. De altfel, problema delimitării graniței de sud a Dobrogei avea să fie Încredințată unei comisii europene teritoriale și va constitui subiectul unor serioase divergențe Între oficialitățile române și cele de la St. Petersburg. Profitând de ocazie, Contele Șuvalov ținea să reamintească că aderarea Rusiei la independența României este subordonată direct primirii de către aceasta din urmă a „retrocesiunii reclamate de Guvernul rus” <ref id="140">140 Protocolul nr. 10, 19 iunie/1 iulie 1878, În
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
să renunțe la planul său de a ridica la o răscoală țăranii de pe moșiile sale; revoltă care urma să se extindă și să conducă, În cele din urmă, la eliberarea Basarabiei de sub ocupația străină și la reîntregirea acesteia cu România, profitându-se de circumstanțele favorabile pentru realizarea unui atare proiect, create de Marea revoltă a poporului polonez, din anul 1863. Printre personalitățile politice din România, care au avut o preocupare constantă pentru susținerea mișcării de emancipare a românilor basarabeni s-a
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
că se crease premise favorabile pentru recuperarea, pe lângă partea meridională a provinciei, și a părților centrale și de nord - adică a teritoriilor care, după anul 1857, continuau să se afle sub ocupație rusească. De atare Împrejurări favorabile era dispus să profite și domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care i-a propus Împăratului Franței Napoleon al III-lea alianța statului român, cu implicarea tuturor efectivelor sale militare și Întregului potențial economic și uman, În caz de război Împotriva Imperiului rus, care, la un
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
MAE de la Sankt Petersburg și aceștia chiar asta vor face, În perioada imediat următoare. În scurt timp, ministrul de Externe al Imperiului Rus Îl avertiza pe ministrul de Interne, A. Bulîghin, despre intenția unor basarabeni, refugiați În România, „de a profita de circumstanțele actuale pentru a iniția o propagandă românească În gubernia Basarabia” <ref id="26">26 Ibidem, f. 6. </ref>. Ministrul, la rândul său, Îl Însărcina pe șeful poliției imperiale să Întreprindă măsuri pentru a curma „extrem de nedorita propagandă” <ref
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
să îl denunțe, încercând să i găsească o justificare, inclusiv autoacuzându se; victime care supraviețuiesc agresiunii și care cunosc pe infractorul adevărat dar denunță o altă persoană pe care vor să se răzbune; victime care supraviețuiesc infracțiunii, cunosc infractorul și, profitând de situație, pune pe seama lui fapte pe care nu le-a comis (de exemplu victima unui viol reclamă că faptuitorul i-a furat și niște bunuri, deși el nu a făcut-o); victime care, profitând de o anumită situație, reclamă
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
supraviețuiesc infracțiunii, cunosc infractorul și, profitând de situație, pune pe seama lui fapte pe care nu le-a comis (de exemplu victima unui viol reclamă că faptuitorul i-a furat și niște bunuri, deși el nu a făcut-o); victime care, profitând de o anumită situație, reclamă o infracțiune care nu a avut loc, din dorința de răzbunare față de pretinsul infractor sau pentru a profita de pe urma acestuia. I.2. Cauzalitatea victimală Cauzalitatea victimală reprezintă o structură comportamentală complexă a victimei care a
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
reclamă că faptuitorul i-a furat și niște bunuri, deși el nu a făcut-o); victime care, profitând de o anumită situație, reclamă o infracțiune care nu a avut loc, din dorința de răzbunare față de pretinsul infractor sau pentru a profita de pe urma acestuia. I.2. Cauzalitatea victimală Cauzalitatea victimală reprezintă o structură comportamentală complexă a victimei care a jucat un rol oarecare în săvârșirea agresiunii și care este determinată de interdependența unor factori obiectivi (economici, politici, ideologici, religioși) și a unor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
antrenabilă” întâlnită într-un procent de 10% din totalitatea lor. Acești indivizi pot vorbi sau pot învăța să comunice în perioada preșcolară. Ei pot beneficia de un antrenament profesional și, sub supraveghere moderată, pot avea grijă de ei înșiși. Pot profita de antrenament în direcția aptitudinilor sociale și profesionale, dar sunt incapabili să progreseze dincolo de nivelul clasei a II-a. Pot învăța să circule independent prin locurile familiale. Ca adulți se pot autoîntreține prin practicarea de munci necalificate sau semicalificate sub
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evpídeixi" = „demonstrație” publică) și au căutat spațiul și momentul potrivit pentru a o pune în valoare. Platon povestea că îi găsea adesea lângă Olympia, adresându-se unor gură-cască, la Jocurile panhellenice; de fapt, sofiștii nu se duceau acolo întâmplător: ei profitau de slăbiciunile așa-numitului panéghyris (panhvguris = „atotlăudătorii, admiratorii”), adică publicul reunit din întreaga Grecie pentru a vedea întrecerile olimpice. Ei demonstrau că „știu totul” și că „pot totul”, că „omul este măsura tuturor lucrurilor” dacă își însușește arta retoricii. Doritorilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
apoi, prin puterea lobby-ului, au reușit să determine apariția unei legislații în acest sens la nivelul mai multor state. Este vorba despre un proces specific țărilor democratice: grupurile pot determina orientări ale curriculumului educațional în direcții ce le interesează, profitând de mecanismele democratice ale societății; - crizele sociale, economice și politice antrenează întotdeauna și schimbări curriculare; de regulă, aceste crize antrenează și școala, care nu li se poate sustrage, fiind adesea incriminată și considerată responsabilă de apariția crizelor pe alt plan
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și realmente interesate de știință, fiindcă aptitudinile sunt egal răspândite în toate păturile sociale, numai condițiile de realizare a predispozițiilor diferă. Ca urmare, în afara bătrânilor profesori, au apărut și tineri merituoși. Ei au luptat perseverent și pasionat cu greutățile, au profitat de unele momente favorabile și și-au procurat cărți fundamentale, eventual unele aparate, și au reușit să elaboreze lucrări de valoare. Desigur, în alte condiții, numărul lor ar fi fost mai mare. Însă e cu totul injust, cu totul neadevărat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
critice punctuale), agrementarea discursului cu expresii stereotipe, aparținând propagandei timpului, raportarea extrem de critică la prezent și la gestionarii puterii, care sunt făcuți răspunzători de toate eșecurile postdecembriste. Discursul ambivalent nu este un discurs pervers, nu reprezintă categoria celor ce au profitat de avantajul situării între privilegiații puterii. Aceia pe care i-au numit ambivalenți, probabil într-un număr important, sunt cei care nu au dorit (sau nu au putut) să ocupe poziții importante în aparatul de partid sau în alte ierarhii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]