7,890 matches
-
pe care-l urmăream“. (Arăta murdar și nefericit.) — Sunt ocupat, îi spuse John Robert. — Scrieți cartea cea mare? — Nu. — Îmi aduc aminte că ne vorbeați pe vremuri despre unele gânduri care pot fi văzute, ca balena lui Melville, departe, în profunzime. Ce mai e acum prin mare? Monștri? — Sunt ocupat, te rog pleacă. — Nu vreți să stați de vorbă cu mine? — Nu. — De ce nu? Am fost, cândva, studentul dumneavoastră favorit. — Nu. — Minți, am fost! Și ce te supără dacă eu spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
care simțiți că jurnalistul are un interes crescînd în ceea ce privește aceste contacte interpersonale cu dumneavoastră, puteți să-i faceți o vizită chiar în redacție, pentru a-l cunoaște în mediul lui de muncă și pentru a da mai multă consistență și profunzime legăturii interpersonale cu acesta. A doua vizită va trebui să vină după o perioadă de timp, nu chiar imediat. În perioada de timp de după prima vizită trebuie să urmăriți atitudinea jurnalistului față de sistemul dumneavoastră, în special prin articolele pe care
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
în special prin articolele pe care le publică. Este bine ca a doua vizită să o faceți la invitația jurnalistului. Aceste vi-zite trebuie să aibă un caracter permanent, nu trebuie să fie foarte rare, dar nici foarte dese. Indiferent de profunzimea legăturilor pe care le dezvoltați cu aceștia, nu uitați că jurnaliștii sînt totuși jurnaliști și menirea lor este aceea de a căuta informații și de a găsi răspunsuri la întrebări. Informațiile pe care le oferiți jurnaliștilor în transferul și contratransferul
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
și microeconomic, cu consecințe grave în privința costurilor și a termenelor de restabilire a echilibrului. Într-o astfel de situație, incomparabil mai gravă decât orice situație precedentă din punct de vedere istoric (atât din cauza anvergurii fenomenului de criză cât și din cauza profunzimii impactului și a perpetuării temporale a efectelor), funcționarea sistemului administrativ al politicilor macroeconomice devine elementul-cheie al gestionării fenomenului de criză economică. 5.6. Elemente strategice ale funcționării sistemului politicilor macroeconomice În primul rând, pentru a putea vorbi despre un sistem
Evaluarea politicii monetare din perspectiva atingerii obiectivelor de convergenţă nominală şi reală. Aspecte specifice crizei financiar - economice actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
am urmat pe profesorul meu de filosofie de la universitatea din Strasbourg, Lucien Braun, pentru a asculta lecția lui Heidegger la ultimul seminar al lui Gadamer. În ciuda "uriașei lui prostii" politice, opera sa magistrală continuă încă de atunci să irige, în profunzime, gândirea mea. Este acolo, cu rotunjimea sa bonomă, fiul paracliserului din Messkirch. Parcă îl aud chemându-ne la ordine, la austeritate, la asprimea gândirii. Nu mă voi eschiva. Trebuie să abandonez istorioarele. Nu înainte de a aminti, totuși, întâlnirile cu decanul
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
face să apară cealaltă parte, imaterială, a lucrurilor. Tocmai această alchimie, cum nu se poate mai subtilă, și cât de misterioasă, este cea care eludează ceea ce Paul Valéry numea brutalitatea conceptului. În căutarea lui "deprofundistă", căutare a unei așa-zise profunzimi, a unei esențe a realității, a unui "numen" dincolo de fenomen, el nu vede înflorirea a ceea ce este marca plăcerii și a dorinței de a-fi-împreună prin ceea ce se oferă privirii și, deci, se oferă pentru ființă. Karl Jaspers face referire, în
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
o antifrază pentru a desemna, din contră, că totul este obscur în cadrul acestor relații umane unde afectul și emoția ocupă un loc privilegiat. Dar această "clar-obscu-ritate" este cea care se află la baza tuturor interacțiunilor societale. Care constituie semnificația lor. Profunzimea superficială a relațiilor stereotipe care constituie trama vieții curente și care traversează dintr-o parte în alta totalitatea emisiunilor de televiziune (talk-shows, tele-realitate, dezbateri politice sau emisiuni de divertisment) poate fi considerată, prin urmare, ca indiciul cel mai sigur al
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
instinctului, aceea a unui "psyche obiectiv". Transele muzicale, violențele sportive, căutările riscului, de la bandele de motocicliști la cele ale licenței sexuale dezlănțuite, toate acestea pot fi considerate ca o "hipotipoză", o prezentare tipică a "caracterelor esențiale" care dau formă în profunzime faptului de a-fi-împreună sub toate modulațiile lui. O astfel de punere în perspectivă, reînnodând cu o înțelepciune antică, permite recunoașterea faptului că pot renaște lucruri pe care le credeam moarte: multa renascentur quae iam cecidere (Horațiu). Și, prin urmare, nu
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
sau la rău, apariții discrete sau zgomotoase. Așa cum ne spune bătrânul Salustius (De diis et mundo IV), iată eterna reîntoarcere a cuvintelor și a lucrurilor umane: "Aceasta n-a fost o dată, ci este mereu". Biserica invizibilă Tot ce facem în profunzime este foarte solitar. Dar este mereu ceva solidar în fiecare atitudine cu-adevărat solitară. Cugetare cartusiană Ce altceva este mereu și din nou actual, dacă nu constituirea, în sânul oricărei instituții, de adevărate societăți secrete, în care este încurajată această
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ale Bisericii invizibile, ale societății celor puri pe care a vrut să o organizeze orașul Muntzer. Paroxismul acțiunilor lor a suscitat represiunea "războiului țăranilor", dar, ca întotdeauna, caricatura ne poate ajuta să înțelegem excitațiile, efervescențele, practicile alternative care parcurg, în profunzime, modurile de a fi și de a gândi postmoderne. În fenomenele istorice despre care tocmai a fost vorba, ca și în situațiile contemporane, ceea ce este în joc este chiar ceea ce se poate numi o mistică a relianței. A fi legat
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Căci asta traduce o "căutare" ce busculează certitudinile noastre instituite. Romantismul Anilor de ucenicie ai lui Wilhelm Meister, așa cum îl descrie Goethe, regăsește o uimitoare actualitate în rătăcitoarele triburi juvenile contemporane. Dincolo de o simplă educație rațională, experiența le "informează" în profunzime. În ființa lor în întregul ei. Ele urmează, astfel, länger Weg der Bildung, această lungă cale a vieții de formare. Și când Hegel arăta că este ceea ce permite "a intra în lumina spirituală a prezentului", făcea ecou unei reminiscențe a
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
din asta nu rezulta neapărat că invizibilitatea era o problemă nerealizabilă. În sprijin, iată, cristalinul ochiului, un țesut perfect transparent; și totuși sută la sută viu; deși cu totul diferit, ca structură, de organele cu celule complicate, în a căror profunzime trebuia să pătrund pas cu pas... Trebuia să m-apuc să studiez temeinic biologia, fizica și chimia; sau mai exact acele capitole care puteau avea tangență cu țesuturile vii. Și nu puteam să mă limitez la studii. Trebuia să experimentez
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
arhitecturii; păstrarea elementelor tradiționale; protecția mediului natural și cultural; educarea tinerei generații și reeducarea persoanelor mature în sensul de a crea o societate a eticii ecologice; reabilitarea socială și echilibrul social, pornind de la ideea că mediul natural corespunde dimensiunilor de profunzime ale structurii umane 28. Muzeul trebuie să cuprindă în fața acestor categorii de public strategii de prezentare care să îmbine demersul prospectiv și cel retrospectiv. Astfel, muzeul furnizează cele mai bune răspunsuri față de vizitator: cei în vîrstă sînt înclinați să intre
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a dogmelor neoplatoniciene. Analizează, în aceeași manieră, capitolul despre virtuți (I, 8) concomitent cu Plotin și Porphyrios admițând posibilitatea utilizării de către Macrobius a lui Porphyrios (în acest caz, De regressu animae) pentru a suplimenta informațiile plotiniene. Pierre Courcelle, cercetând în profunzime maniera de scriere a comentariilor (în general) din perioada târzie (erudiție, împrumuturi, practici) a ajuns la concluzia că Porphyrios și nu Plotin, a influențat neoplatonismul occidental, datorită stilului său mai clar, mai puțin esoteric. În problema metempsihozei, Courcelle consideră că
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
însuși” în comunicare, contribuind la formarea relației, dar respectând prioritatea obiectului comunicării; c) „a fi liber”, adică fără aparențe, favorizând îndreptarea celor doi interlocutori către adevăr. Dialogul relațional se derulează, așadar, în grade diferite de profunditate. Un grad înalt de profunzime e susținut prin uzitarea unui anumit limbaj. 1.1.2 Limbajul, modalitate de relaționare Limbajul nu indică doar un mod simplist de dialog, ce apelează numai la cuvinte; el nu comunică doar informații sau simple rezultate, ci viața, existența, munca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
emițător”. Ea este o comunicare pur verbală, nu nonverbală, pentru că nu își propune să fie atentă la ceea ce celălalt eventual „ascunde” și s-ar putea „descoperi” prin construirea unor interpretări. Ea nu consideră esențial ca celălalt să fie înțeles în profunzimea sa, ci pur și simplu își propune să înțeleagă într-un mod concret doar mesajul ce a fost comunicat. Discuția este modalitatea uzuală pe care oamenii o folosesc spre a crea comunicarea între ei. Adesea, ea poate presupune un cadru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
necesitatea formării unei conștiințe a păcatului social, dorind să își mențină rolul „de a îndruma privirea omului, de a orienta conștiința și experiența întregii umanități spre misterul lui Cristos, de a-i ajuta pe toți oamenii să se familiarizeze cu profunzimea Răscumpărării, care se realizează în Cristos Isus”. Toate acestea cer, în continuare, o atenție deosebită și lucidă a creștinului asupra vieții sale de credință și a practicii sacramentale pe care eventual o cultivă. Există provocări nenumărate și la adresa sacramentului reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
parte din planul înțelept al lui Dumnezeu. El trebuie considerat un eveniment în toată puterea cuvântului, pentru că, fiind un eveniment, atunci este privit ca „ceva care ne surprinde”, care rupe liniștea și caracterul ordinar al timpului, care ne atinge în profunzime și lasă un semn în existența noastră. Odată acceptată ca atare, celebrarea reconcilierii este trăită cu o atitudine rodnică. Valorizarea raportului dialogic dintre confesor și penitent este un aspect necesar. Acest raport este un act care, „din punct de vedere
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
modelul propus de El. Având acest „exercițiu”, penitentului nu-i va fi greu să fie sincer și deschis în fața confesorului. La rândul său, confesorul are de îndeplinit un rol important în cadrul dialogului, încercând să dea dovadă de finețe spirituală, de profunzime și de multă înțelepciune. Aceasta face ca întreg procesul dialogic să pară mai „avansat”. De exemplu, cercetarea cugetului poate fi inspirată de Predica de pe Munte (cf. Mt 5,1-48), urmărind un „criteriu al fericirilor”, pentru că numai Fericirile sunt un indicator
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Pentru aceasta, apelează la un comportament teatral, uneori euforic, alteori depresiv, dar seductiv, folosindu-se chiar și de o vestimentație deosebită. Discuțiile care îi fac plăcere se centrează asupra trăirilor proprii, solicitând afecțiune, admirație sau compătimire. Însă sunt lipsite de profunzime, fapt pentru care starea sa afectivă poate oscila rapid. Obișnuiește să atragă atenția prin plânset teatral, suspine accentuate, sau râs zgomotos, euforie, emoționalitate excesivă, etc. Față de ceilalți se raportează afectiv binar, încadrându-i în „persoane simpatice și antipatice”. De multe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reconcilierii, pe care le organizează Penitențeria Apostolică. Aceste momente formative pot conține diferite tematici, actuale și necesare, care se referă fie la aspecte umane, spirituale, fie la cele juridice, morale, liturgice sau chiar doctrinare, legate de celebrarea reconcilierii sacramentale. Prin profunzimea pe care și-o îngăduie, cursurile de formare permanentă pot cuprinde chiar și aprofundări psihologice, sociologice sau antropologice, care să ajute confesorul să devină el însuși mai eficient, trăind și celebrând sacramentul reconcilierii într-un mod profund și oferind, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și orientate în sfera a trei teme de referință: dragostea față de Dumnezeu, dragostea față de aproapele și respectul față de sine. Alături de acestea, Biserica locală rămâne atentă la particularitățile momentului, ale culturii, sau ale penitentului (vârsta sa, starea vieții sale, gradul de profunzime al vieții sale spirituale) și, în funcție de acestea, propune modele de examinare a cugetului. Apelul la Decalog este referențial, alături de care se pot verifica practicarea virtuților, asemănarea cu Cristos și alte aspecte particulare. Prin astfel de modele, creștinul este ajutat să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
al omului cu Dumnezeu. Etapizat în timp, realizat în mod original între Ființa Sfântă și omul greșitor, acest raport acceptă deplin denumirea de „proces dialogic”. Aprofundarea sa în planul diacronic și apoi în cel sincronic ne-a confirmat extinderea și profunzimea pe care o comportă un asemenea proces în viața omului dintotdeauna, dar mai ales când celebrează reconcilierea sa cu Dumnezeu. Primul capitol a redat un fapt indiscutabil: că Dumnezeu și omul pot fi așezați într-o relație dialogică. Nu este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
terapie personală și educație continuă. În concluzie atât stresul traumatic secundar, cât și traumatismul vicariant se referă la același fenomen observat: schimbările ce apar la persoanele expuse interacțiunii cu victime ale unor evenimente traumatice. Cu toate acestea conceptele diferă în profunzimea și natura schimbărilor discutate. Stresul traumatic secundar se centrează asupra simptomatologiei specifice sindromului de stres posttraumatic, având o instalare bruscă și invazivă și fiind construit în baza observației empirice. Traumatismul vicariant este un construct clădit în baza unei teorii, cu
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cei care au înregistrat scoruri ridicate la factorul "respect' în studiul lui McManus et al. (2006) erau caracterizați prin note mai ridicate la disciplinele științifice, înregistrau scoruri mai ridicate la stilul de învățat superficial și mai scăzute la învățarea în profunzime. În ceea ce privește factorii de personalitate au raportat scoruri mai ridicate la nevrozism, prezentând o deschidere scăzută către experiențe noi, agreabilitate scăzută și conștiinciozitate scăzută. Se arată afectați de distresul celorlalți pe scala de empatie, dar au dificultăți în a privi lucrurile
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]