16,229 matches
-
pentru mesajele greșite pe care le transmit copiilor (mesajele negative conduc de cele mai multe ori către rezultate negative); Să colaboreze cu toți aceia care îi pot sprijini în efortul lor sau pe care îi pot sprijini ei spre binele copiilor: educatori, psihologi, medici, organizații pentru copii; Să își încurajeze copilul să mențină o comunicare deschisă. În situația economică de astăzi, părinții acordă mai mult sau mai puțin timp (educației) copiilor. Copiii - străinii cu care conviețuim! Nu aș fi vrut să deschid această
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
acestora în clasă, profesorii clasei, orarul clasei ș.a.), planificarea anuală și semestrială a activității dirigintelui, alte însemnări semnificative în activitatea educativă. 3. Fișa psihopedagogică a fiecărui elev, completată obligatoriu la sfârșitul ciclului școlar. 4. Dirigintele trebuie să fie un bun psiholog, un bun organizator, un model moral și comportamental, intelectual pentru colectivul de elevi, prin: a) afecțiunea și înțelegerea pe care trebuie să o aibă față de copii, implicând simțul răspunderii personale; b) dorința de a și folosi orizontul de cultură în
Caietul dirigintelui by Elena Calistru, Corina Gheorghiţă, Florin Tătărușanu () [Corola-publishinghouse/Science/399_a_994]
-
profite de tendințele supraprotectoare ale părintelui pentru a obține mai ușor ceea ce vrea. Și de vreme ce părintele prea protector se teme de respingerea odraslei, începe să fie prea concesiv și îi oferă tot ce îi cere, chiar dacă sunt și chestiuni nerezonabile. Psihologii subliniază că nu e bine să-i oferi copilului tot ce-și dorește: există o frustrare educativă necesară pentru a-l învăța să se autodisciplineze. Da părinții supraprotectori își țin copiii sub un clopot de sticlă și nu le creează
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
kinetoterapie după care studenți participanți la această formă voluntară de instruire, au fost evaluați. La pregătirea studenților au contribuit cadrele didactice de specialitate, medici kinetoterapeuți, membri ai unui proiect de cercetare CNCSIS (în calitate de prestator de servicii) cât și specialiști (medici, psiholog, sociolog) din cadrul Asociației „Centrul Diecezan Caritas” Iași cu care am încheiat un protocol de colaborare (în calitate de beneficiar). Prin acest contract s-au stabilit: Obiectivul proiectului Art. 1. Activități de voluntariat ale studenților de la specializarea kinetoterapie la domiciliul persoanelor aflate în
I. PREGĂTIREA COMPLEMENTARĂ A KINETOTERAPEUTULUI PENTRU RECUPERAREA MEDICALĂ LA DOMICILIUL PACIENTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Veronica Bălteanu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_627]
-
personalității școlarului mic. Eficiența se va măsura efectiv în modificările cognitiv comportamentale ale elevilor din ciclul primar și nu numai. Se recomandă deopotrivă și părinților elevilor, parteneri reali ai școlii românești, în cunoașterea și educarea propriilor copii. Insp. școlar, prof. psiholog, Elena Simionică Capitolul I AUTOCUNOAȘTEREA Personalitatea este dovada sinelui individual, unic și creator. Este ceva nedobândit din exterior, ci eliberat din interior. Este acel ceva, foarte greu de definit, dar care face să acceptăm sau să respingem colegii, prietenii, partenerii
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
se numără asigurarea igienei corporale și găsirea unei poziții antalgice. În plus față de consilierea pacientului, echipa trebuie să aibă în vedere și susținerea familiei. Prin urmare, pe lângă medici, asistenți medicali, kinetoterapeuți, din echipa care oferă îngrijiri paliative fac parte și psihologi, sociologi sau preoți. Programul medical româno-olandez Matra, intitulat PACARO (PAlliative CAre ROmania), și-a propus, printre altele, evaluarea satisfacției familiilor care au primit îngrijiri de acest fel. Cele mai multe dintre acestea au fost extrem de mulțumite de îngrijirile acordate la domiciliu, ceea ce
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
locale. d. Implicarea cluburilor și centrelor sportive municipale județene. e. Colaborare cu familiile celor în cauză. 4. Metode de realizare a obiectivelor A.1. Identificarea foștilor sportivi fără activitate. A.2. Selectarea echipei de lucru formată dintr-un asistent social, psiholog, kinetoterapeut, manager sportiv (conducător de club, personalitate sportivă, etc.). A.3. Găsirea unui sediu pentru desfășurarea proiectului. A.4. Publicitate pentru ocuparea posturilor echipei de lucru. A.5. Evaluarea fiecărui caz. A.6. Stimularea dorinței de a participa la diverse
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
diferite proiecte. C.2. Colaborare cu manageri ai cluburilor și asociații sportive. C.3. Redactarea și publicarea unui raport final privind evaluarea anuală a proiectului. 5. Bugetul proiectului (sumele sunt orientative și trebuie actualizate funcție de evoluția monedei) Costuri de personal: psiholog, asistent social, kinetoterapeut, manager sportiv (part-time) - 24000 RON Materiale consumabile - 2.000 RON Comunicare (anunț în presă pentru ocuparea locurilor din echipa de lucru, corespondență, telefon, masă rotundă, etc.) - 3.000 RON. Editarea pliantelor (se vor căuta sponsori). Chiria sediului
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
pe care ar trebui să o simțim atunci când avem de îndeplinit o sarcină care implică creativitatea. Este o motivație profundă care face ca sarcină de care vorbeam să aibă o mare importanță pentru noi. Presiunea timpului se credea de către unii psihologi că dezvolta creativitatea. Dar din studii a reieșit exact opusul oamenii care erau cel mai puțin creativi erau tot timpul în lupta cu acesta. De asemenea, atunci când oamenii lucrează sub presiunea timpului, le scade creativitatea nu numai în ziua respectivă
CREATIVITATEA ÎN SLUJBA FRUMOSULUI DIN DEŞEURI ŞI MATERIALE RECICLATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
sensibilitatea față de probleme; gândirea simbolistică; previziune imagistică; memorie și asociativitate fluidă. Elevii talentați au nevoie de educație diferențiată și de asistență suplimentară din partea cadrelor didactice de specialitate pentru a se dezvolta și manifesta la nivel maxim. Un număr însemnat de psihologi precizează că, în general, în procesul didactic nu interesează numai produsul elevilor, ca valoare socială, ci în plan psihologic, interesează suplețea soluției găsite pentru rezolvarea sarcinilor propuse de învățători. Interesează în mod deosebit măsura în care soluțiile găsite în rezolvarea
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
2002</year><pub-dates><date>Aug</date></pub-dates></dates><accession-num>ISI:000176785900001</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://000176785900001 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(2002, p. 139). Un indice inedit prin structura lui a fost propus de psihologul social Ed Diener, de la Universitatea din Illinois. Numit Quality of Life Index, el este construit pe baza unei analize a lui Schwartz (1994) care include un set de 45 de valori universale grupate în șapte domenii. Diener a procedat la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
biofeedback, managementul timpului, gândirea pozitivă etc. CAPITOLUL 2 Inteligența emoțională în contextul muncii 2.1.Cadrul general Primele cercetări complexe ale inteligenței se situează către începutul secolului XX , când au apărut baterii tematice scurte pentru cercetarea randamentului, memoriei și percepției . Psihologul francez Alfred Binet, împreună cu Th. Simon au elaborat primul test formal de inteligență, ca cincisprezece ani mai tarziu, W. Stern, venind în sprijinirea lucrărilor lui Binet, să introducă noțiunea de ’’coeficient de inteligență’’. Până târziu, spre anii 70 , savanții au
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
a determinat inteligență prin 120 de factori independenți unii de alții, sau Ch. Spearman înlocuiește inteligență cu doi factori, ’’g’’ și ’’s’’. Cu toate acestea, se pot delimită două mari dimensiuni ale inteligenței: inteligență generală și emoțională. În anul 1920 psihologul American Eduard Torndike vorbea despre ’’inteligență socială’’. Mai tarziu, în anii 40, David Wechsler , autorul testelor standardizate pentru inteligență , a remarcat că adaptarea individului la mediul în care trăiește se realizează atât prin elemente cognitive cât și non cognitive. Aspectele
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
recunoscute ca fructul unei interacțiuni complexe în care se încrucișează potențialul genetic, biologic și experiențele luate de la părinți, de la anturaj, mediu socio economic, cultural și relațional. Este de preferat să se caute un context complex format din cercetători, medici, educatori, psihologi, psihoterapeuți în parteneriat cu părinții decât să se fixeze pe ipoteze organice. În ultimii ani se pot observa progrese importante în intervenția instructiv educativă și terapeutică a autiștilor. Totuși limitările funcționale, comunicative și comportamentale ce caracterizează autismul fac obiectul unei
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
special din vopsele sau uleiuri industriale. CAPITOLUL III STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE AUTISM O persoana care prezintă simptome de autism trebuie examinată de o echipă interdisciplinară formată din specialiști ale diferitelor ramuri terapeutice, care trebuie să includă un medic psihiatru, un psiholog, un neurolog, un logoped un consultant în probleme de educație, etc. Punerea diagnosticului începe printr-un examen fizic și al evoluției dezvoltării, pentru identificarea posibilelor cauze ale simptomelor fiind necesare și alte analize, cum ar fi: cea a sângelui, scanarea
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
triada caracteristicilor primare se mai adaugă și o serie aspecte patologice secundare: motorii, senzoriale, emoționale, de alimentație, tulburări de somn etc. Diagnosticul de autism trebuie să fie pus în urma unei evaluări amănunțite de către o echipă interdisciplinară de specialiști (medic psihiatru, psiholog, neurolog, logoped, consultant educațional, kinetoterapeut, terapeut ocupațional), în urma unui examen fizic și al analizei evoluției de la naștere până la momentul respectiv, fiind necesare o serie de analize (EEG, analiza sângelui, scanare TC, RMN a creierului,) astfel încât rezultatul să fie cât mai
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
stratagema, conștientă și inconștiență, cu scopul de a amorți sau a neutraliză reacțiile firești de apărare. Deși contravine instinctului de conservare, sinuciderea a aparut odată cu umanitatea, fiind prezenta În toate civilizațiile, constituindu-se Într-o realitate istorică și cotidiană, bio-psiho-socioculturală. Psihologii leagă explicarea comportamentului deviant distructiv și auto și heterodistructiv de noțiunea de agresivitate ce stă la baza acesteia. La diverși autori, diferă doar ideologia agresivității, deși majoritatea opiniilor gravitează În jurul a trei modele explicative: Un prim model este cel biologic
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
negativ al dezvoltării este doar copilul vulnerabil dintr-un mediu sărac, cel care trăiește un dezavantaj dublu extrem. Modelul lui Horowitz este susținut de un număr mare de cercetători și unii dintre ei vin cu o serie de remarci precum: “Psihologii încep să-și dea seama că același mediu ambiental poate avea efecte diferite asupra dezvoltării, depinzând și de caracteristicile înnăscute ale copilului”. <footnote Ann Birch, (2000), Psihologia dezvoltării, Ed. Științifică și Tehnică, București, p. 15 16 footnote> Ultimul factor al
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
prin prisma copilului; să nu aplice pedepse dure copiilor; să motiveze permanent acțiunile întreprinse; să satisfacă în mod corespunzător nevoile copilului; • Inițierea unor programe de consiliere atât a tutorilor de substituție, cât și a copiilor, rămași în grija acestora. • Prezența psihologilor școlari în toate unitățile de învățământ. Limitele cercetării: • măsurarea dimensiunii psihologice studiate cu instrumente în confecționare proprie; • număr insuficient de subiecți; • tendința subiecților de a da răspunsuri de fațadă; • prezența altor variabile independente, neluate în calcul (precum: nivelul de studii
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
cu certitudine un singur factor de influență. Emoțiile determină nu numai reacții generale, ci și reacții specifice. Râdem când suntem veseli, ne retragem când suntem Înspăimântați, devenim agresivi când suntem furioși ș.a.m.d. Dintre toate aceste reacții emoționale tipice, psihologii s-au concentrat pentru un studiu extensiv, asupra agresivității. Această atenție specială se datorează, parțial, semnificației sociale a agresivității. La nivel social, Într-o epocă În care armele nucleare sunt Încă foarte accesibile, un singur act agresiv poate produce dezastrul
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
un singur act agresiv poate produce dezastrul. La nivel individual, mulți oameni experimentează, frecvent, gânduri și impulsuri agresive, iar modul În care operează cu aceste gânduri are efecte majore asupra sănătății personale și relațiilor interpersonale. Un alt motiv pentru care psihologii și-au concentrat studiile asupra agresivității se bazează pe două teorii majore ale comportamentului social, care explică În mod diferit natura agresivității. În timp ce teoria psihanalitică a lui Freud consideră agresivitatea ca instinct, teoria Învățării sociale o consideră un răspuns Învățat
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
și senzațiilor legate de foame). Pe de altă parte, dacă agresivitatea este un răspuns Învățat, exprimarea ei are ca rezultat intensificarea acțiunilor de acest gen (dacă agresivitatea este Întărită). La ora actuală, descoperirile recente confirmă perspectiva răspunsului Învățat. Manifestarea agresivă Psihologii au desfășurat numeroase studii de laborator pentru a determina dacă agresivitatea descrește sau nu În intensitate, o dată exprimată (cel puțin parțial). Studierea copiilor indică faptul că participarea la acțiunile agresive fie intensifică comportamentul agresiv, fie Îl menține la același nivel
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
dizabilități cuprinde patru direcții principale: examinarea medicală; examinarea psihologică; stabilirea nivelului intelectual; identificarea componentelor neuro-psihice și socio educaționale apte să susțină procesele recuperatorii și compensatorii. Pe baza informațiilor desprinse din această examinare complexă efectuată de către o echipă de specialiști (medici, psihologi, defectologi, pedagogi, asistenți sociali etc.), se elaborează un pronostic pe termen scurt, privind evoluția imediată a copilului și un pronostic pe termen lung, însoțit de un program detaliat cu privire la recuperarea, compensarea, educarea și integrarea socio-profesională a copilului cu dizabilități (Cozma
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
realizată de către persoane cu o pregătire complexă și competentă - arbitri - acestora revenindu-le sarcina de a stabili de pe o poziție neutră valorile sportive. Arbitrul - este o persoană cu aptitudini deosebite, care include în personalitatea de conducător atribuțiile de educator, judecător, psiholog iar pregătirea sa reprezintă un proces instructiv-educativ, care trebuie abordat cu mult discernământ pedagogic. Dificultatea și complexitatea activităților de arbitraj precum și calitățile pe care le reclamă această activitate, necesită o selecție prealabilă, care de obicei este făcută din rândul jucătorilor
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
educație civică, această metodă constă în prelucrarea unui text sau a unor fapte de viață, evidențiind diferite aspecte :faptic, afectiv, moral-etic. Elevii primesc individual sau în grup câte o pălărie, sugerându-se astfel rolul lor : albastrăliderul, managerul, albă povestitorul, roșie - psihologul, neagră criticul, verde gânditorul, galbenă - creatorul. La lecția Cioc !Cioc !Cioc !, clasa a II-a, aplicând acestă metodă se parcurg de fapt, etapele citirii explicative, dar se oferă elevilor ocazia de a schimba idei, de a-și asuma roluri, de
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]