4,155 matches
-
comportamentul elevilor și din comportamentul său să rezulte atmosfera de grup a clasei. Managementul clasei de elevi nu poate fi conceput în absența analizei personalității cadrului didactic. Formarea profesională a învățătorului / educatorului presupune formarea unor deprinderi, capacități, aptitudini și atitudini psihopedagogice. Principala componentă a acestui ansamblu, competența înseamnă cunoștințe ce au devenit operaționale, ceea ce presupune flexibilitate comportamentală și adaptabilitate. Competența este definită drept „capacitatea cuiva de a soluționa corespunzător o problemă, de a lua decizii potrivite, de a îndeplini o misiune
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
influențare a clasei, în general, și a fiecărui elev, în particular; abilități de planificare și proiectare; forța și oportunitatea decizională; capacitatea de a organiza și coordona activitatea clasei; administrarea corectă a recompensei și pedepsei; suportabilitate în condiții de stress. Competența psihopedagogică (factori necesari pentru construcția diferitelor componente ale personalității elevului) capacitatea de determinare a gradului de dificultate a unui conținut; capacitatea de accesibilizare a informației didactice; capacitatea de înțelegere a elevilor, de acces la lumea lor lăuntrică, de solidarizare cu momentele
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
vedere acele acțiuni îndreptate spre exersarea funcției educative ca atare și spre dezvoltarea unor practici eficiente de comunicare și de interacționare în familie. În acest sens ea este o parte a consilierii. Consilierea familiei presupune activități exercitate de profesioniști (consilieri psihopedagogici, consilieri educaționali sau psihologi educaționali). Deși identificăm consilierea ca profesie, trebuie să recunoaștem că și învățătorii au anumite sarcini de consiliere. Rolul învățătorului este de a facilita contactul părintelui cu anumite cunoștințe, deprinderi necesare în educația copilului, precum și asigurarea parteneriatului
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
formulat într-o manieră afectivă, poate determina o percepție viciată a valorilor esențiale, în favoarea părintelui și în defavoarea cadrului didactic. 8. Inadvertanțele de limbaj pot constitui bariere grave în calea comunicării dintre cadrele didactice și părinți. Un limbaj căutat, cu elemente psihopedagogice și de ordin tehnic sau plin de neologisme și de prețiozitate la nivel de stil, poate constitui un factor de limbaj al comunicării părinți - cadre didactice. Un limbaj simplu, direct, în termeni normali, adaptat interlocutorului constituie soluția acestei situații. 9
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
întreprinse se validează atunci când învățătorii / institutorii își vor asuma conștient responsabilitatea formării abilităților părinților de implicare eficientă în educația copiilor și în activitatea școlii. În acest sens, formarea profesională a învățătorului / institutorului presupune formarea unor deprinderi, capacități, aptitudini și atitudini psihopedagogice. Principala componentă a acestui ansamblu, competența, înseamnă cunoștințe ce au devenit operaționale, ceea ce presupune flexibilitate, comportamentală și adaptabilitate. În capitolul al treilea am încercat să elaborăm un program de formare, a cărui analiză de nevoi a confirmat necesitatea formării exprimată
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
operaționale, ceea ce presupune flexibilitate, comportamentală și adaptabilitate. În capitolul al treilea am încercat să elaborăm un program de formare, a cărui analiză de nevoi a confirmat necesitatea formării exprimată de învățători / institutori, în ceea ce privește relaționarea cu familia și comunitatea, dezvoltarea competențelor psihopedagogice, de consiliere, comunicaționale, psihosociale. De asemenea s-a putut observa că învățătorii / institutorii au apreciat colaborarea cu familiile elevilor ca fiind bună, doresc implicarea părinților în activitățile școlare și extrașcolare, însă o bună parte dintre ei nu știu să conceapă
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
arii de interes: aspecte psihofiziologice; mediul social În care evoluează; competența psiho socială. Metodele de cunoaștere a personalității utilizate se Împart În două categorii: metode clinice și metode psihometrice. Sinteză tuturor datelor culese despre elevi le consemnez Într-o fișa psihopedagogica a fiecărui elev și În fișa psihopedagogica a clasei. Aceste fișe le consider un suport științific pentru acțiunea didactica, un instrument de diagnostic și de prognostic. Clasa de elevi este un grup de muncă specific, compus dintr-un număr de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
În care evoluează; competența psiho socială. Metodele de cunoaștere a personalității utilizate se Împart În două categorii: metode clinice și metode psihometrice. Sinteză tuturor datelor culese despre elevi le consemnez Într-o fișa psihopedagogica a fiecărui elev și În fișa psihopedagogica a clasei. Aceste fișe le consider un suport științific pentru acțiunea didactica, un instrument de diagnostic și de prognostic. Clasa de elevi este un grup de muncă specific, compus dintr-un număr de membri egali Între ei (elevii) și dintr-
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
specifice lecției Plănuirea ambiantei fizice și sociale a clasei Modificarea designului materialelor Alegerea suportului obișnuit și stabilirea supravegherii Dacă strategiile de mai sus folosite În vederea adaptării nu sunt suficiente, se vor proiecta activități alternative Evaluarea eficienței adaptărilor 78 Caracteristicile intervenției psihopedagogice și evaluării Caracteristici ale procesului de evaluare Niveluri ale intervenției psihopedagogice Nivelul I: decelarea achizițiilor copilului, a celor fragile, În raport cu obiectivele clasei sau cu capacitățile ce trebuie dobândite pentru trecerea În clasa următoare. Nivelul ÎI: Demersul didactic: a. analizarea capacităților
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
materialelor Alegerea suportului obișnuit și stabilirea supravegherii Dacă strategiile de mai sus folosite În vederea adaptării nu sunt suficiente, se vor proiecta activități alternative Evaluarea eficienței adaptărilor 78 Caracteristicile intervenției psihopedagogice și evaluării Caracteristici ale procesului de evaluare Niveluri ale intervenției psihopedagogice Nivelul I: decelarea achizițiilor copilului, a celor fragile, În raport cu obiectivele clasei sau cu capacitățile ce trebuie dobândite pentru trecerea În clasa următoare. Nivelul ÎI: Demersul didactic: a. analizarea capacităților ce trebuie dobândite pentru a distinge etapele componente și a le
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
elevilor cu nevoi educaționale speciale” care i-a ajutat să organizeze activitățile, să-și exprime părerile, să Îi Încurajeze pe elevi să-și respecte Îndatoririle dar și să-și cunoască și susțină drepturile; „Și eu vreau să termin școala” (consiliere psihopedagogică cu elevii din grupul țintă care se aflau În situație de abandon școlar din diverse motive); „Șanse egale” (participarea elevilor la excursia de 2 zile, organizată la Brașov cu tema „Șanse egale pentru dezvoltarea noastră”); „Tu faci viitorul” (concurs de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena HÂRCĂ, Gabriela CONDREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2130]
-
următoarele volume: Pedagogie și axiologie (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995), Pedagogie (Polirom, Iași, 1996, ediția a IIa, revăzută și adăugită, 2002), Educația religioasă. Conținut și forme de realizare (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996), Minciună, simulare, contrafacere. O perspectivă psihopedagogică (Polirom, Iași, 1996), Educația religioasă. Repere teoretice și metodice (Polirom, Iași, 1999), Educația. Dimensiuni culturale și interculturale (Polirom, Iași, 2000), Istoria pedagogiei. Idei și doctrine pedagogice fundamentale (Polirom, Iași, 2001), Timp și temporalitate în educație. Elemente pentru un management al
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
5. Criterii de evaluare a unui produs curricular digital 5.6. AEL - un exemplu de platformă te tip e-learning 5.7. Portofoliul digital Capitolul 6. Educația deschisă la distanță - o ipostază a virtualizării educației 6.1. Funcționalitatea distanței din perspectivă psihopedagogică 6.2. Determinarea tehnologică a educației deschise la distanță 6.3. Medierea didactică și autonomia educatului 6.4. Atuurile educației la distanță 6.5. Perspective și interogații posibile Soției Mihaela și fiicei noastre Ioana, care prea bine știu că, în calitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
trebuie să devenim maiă schimbători. Conștientizarea unei stări de fapt este începutul unui nou mod de a gândi și de a acționa. Încercăm, așadar, să aducem câteva argumente în favoarea poziționării corecte în fața acestor realități și pledăm pentru înnoirea instrumentelor noastre psihopedagogice. Îi rugăm și pe alții să pună umărul la ceea ce noi doar am început. Să ne urăm inteligență, spirit vizionar și succes! Autorul Iași, la 24 ianuarie 2006 Capitolul 1. Virtualizarea educației - determinări, fundamente, perspective 1.1. Virtualizarea - sensuri și
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
un înalt grad de transferabilitate, devenind funcționale în circumstanțe culturale diferite și convertind conținuturi curriculare multiple. Formarea unei noi culturi pedagogice de susținere și consiliere a celor se formează în rețelele virtuale sau on-line. Evantaiul procedural și metodologic, de natură psihopedagogică, este redimensionat în concordanță cu noile realități. Dezvoltarea, testarea și implementarea de noi modele organizaționale și de gestionare a învățării sub impactul noilor tehnologii. Structurile organizatorice sunt renovate sau înlocuite cu noi instanțe sau instituții profilate pe gestionarea cunoașterii livrate
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
parcurs școlar realizat undeva în lume e bine să fie rezonant cu ceea ce se face în altă parte și să fie recunoscut altundeva. Există apoi o platformă „tehnică” a unificării, datorită specificității practicilor didactice, discursului acțional propriu-zis, teoriei pedagogice, limbajului psihopedagogic. Educația este un proces al „universalizării” ființei particulare. Peste tot unde este vorba despre formarea tinerei generații se impun practici similare, aceleași gesticulații care au fost promovate, experimentate, validate ca fiind eficiente. Teoriile (învățării, predării, evaluării etc.) circulă peste tot
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de învățare ale cursanților, iar elementele noi trebuie introduse treptat; derularea cursului și cerințele de promovare trebuie descrise foarte clar și exact; este obligatorie respectarea ritmului individual de învățare; motivația cursanților trebuie susținută și întărită constant prin metode și strategii psihopedagogice specifice. Comparând strategia e-learning cu formulele clasice de învățare putem să evidențiem o serie de avantaje evidente. În primul rând, prin e-learning se poate vehicula o cantitate imensă de cunoștințe, ele însele presupunând un înalt grad de mobilitate și de
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nu înseamnă că depreciem sau neglijăm formulele tradiționale de formare sau evaluare. Alături de acestea, se ivesc și se vor impune și altele noi. Capitolul 6. Educația deschisă la distanță - o ipostază a virtualizării educației 6.1. Funcționalitatea distanței din perspectivă psihopedagogică Cercetările asupra problematicii educației la distanță sunt la început, iar, în spațiul nostru pedagogic, acestea lipsesc aproape total. Unele întreprinderi în direcția invocată vin din partea unor practicieni din varii domenii (ingineria podurilor și drumurilor, pregătirea în domeniul educației fizice, al
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pledoarie explicită (prin legi, ordine ministeriale) pentru noua formulă, ca un semn al integrării noastre în modernitate. Interesant este faptul că oamenii de meserie, pedagogii, nu prea s-au exprimat în acest sens, nu au acordat o mare atenție substratului psihopedagogic ce ar recomanda noua practică. Dezinteres? Blamare tacită prin omisiune? Acceptare ca ceva normal și inofensiv? E posibil să fie câte ceva din toate acestea. În general, din punct de vedere psihologic, distanța comportă multe semnificații, fiind de cele mai multe ori purtătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
psihologice menite să compenseze și să recupereze deficitul, ceea ce predispune, obligatoriu, și la apariția unor mari dificultăți de adaptare și integrare școlară și socio-profesională. în 1980, D. Brown (citat de Alois Gherguț, 1, p. 212) afirma că ). 2.2 Profilul psihopedagogic al copilului cu dizabilități - considerații generale Prezentarea succintă și clasificarea tipurilor de deficiențe nu sunt cu adevărat relevante pentru obiectivele lucrării noastre dacă nu le însoțim de enumerarea caracteristicilor din tabloul psihopedagogic al fiecărei deficiențe, pentru a putea vedea în ce măsură
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
1, p. 212) afirma că ). 2.2 Profilul psihopedagogic al copilului cu dizabilități - considerații generale Prezentarea succintă și clasificarea tipurilor de deficiențe nu sunt cu adevărat relevante pentru obiectivele lucrării noastre dacă nu le însoțim de enumerarea caracteristicilor din tabloul psihopedagogic al fiecărei deficiențe, pentru a putea vedea în ce măsură e posibilă stimularea creativității copilului cu dizabilități prin procesul de instrucție și educație. Tot lucrarea lui Alois Gherguț (1, passim) ne va ghida prin conținutul acestui subcapitol. Deficiențele mintale/de intelect Profilul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
al fiecărei deficiențe, pentru a putea vedea în ce măsură e posibilă stimularea creativității copilului cu dizabilități prin procesul de instrucție și educație. Tot lucrarea lui Alois Gherguț (1, passim) ne va ghida prin conținutul acestui subcapitol. Deficiențele mintale/de intelect Profilul psihopedagogic al deficientului mintal nu poate fi prezentat decât în relație cu tabloul clinic, deoarece enumerarea acestor trăsături ne permite o mai bună înțelegere a limitărilor în dezvoltare și educare specifice copilului dizabil. Elementele definitorii tabloului clinic sunt (le menționăm pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
10. Fragilitatea construcției personalității și infantilismul comportamental - rigiditate a conduitei, iar pe fondul dificultăților de stăpânire a afectelor, se poate ajunge fie la impulsivitate, agresivitate, credulitate excesivă, fie la izolare, frică de relaționare, neîncredere. Deficiența mintală ușoară prezintă următoarele caracteristici psihopedagogice: dificultatea proceselor de analiză și sinteză; îngustimea câmpului perceptiv, afectând orientarea în spațiu și capacitatea de a stabili relații între obiectele din jur; constanța percepției de formă, mărime, greutate și natura materialului se realizează mai lent decât perceperea culorilor; lipsa
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de riscuri, dar ele sunt utilizabile, permițând o adaptare relativă, sunt parțial educabile și recuperabile din punct de vedere profesional și social, în condiții protejate/de asistență sau în condiții obișnuite. Deficiența mintală profundă se caracterizează din punct de vedere psihopedagogic prin: structură psihomotrică rudimentară (balansări uniforme, grimase, contorsiuni, impulsuri motrice subite); imposibilitatea de a comunica prin limbaj cu cei din jur, cunoștințele nu depășesc prima copilărie, funcțiile intelectuale nu sunt dezvoltate, relaționarea este redusă la primul sistem de semnalizare (senzații
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
la trăirea impulsurilor primare. Persoanele cu acest tip de deficiență au un grad ridicat de dependență, sunt irecuperabile, fără șanse de profesionalizare, cu un potențial foarte scăzut de integrare și adaptare socială. Deficiențele senzoriale Deficiențele de auz conferă următorul tablou psihopedagogic copilului: dezvoltarea fizică generală este normală, dar dezvoltarea componentelor motrice este ușor întârziată, datorită absenței vorbirii și a stimulului emoțional afectiv;gesturile și mimica se însușesc în mod spontan, iar însușirea limbajului verbal se face prin demutizare; dezvoltarea psihică prezintă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]