3,842 matches
-
Întreprinderii există următoarea relație: REZULTAT Dividende Autofinanțare Rezultat nedistribuit AMORTIZĂRI ȘI PROVIZIOANE Amortizări și provizioane CAPACITATE DE AUTOFINANȚARE 310 Capacitatea de autofinanțare (CAF) Variația nevoii de fond de rulment (ΔNFR) = Excedent global de trezorerie (4.32) Autofinanțarea este cel mai răspândit mod de finanțare și presupune că Întreprinderea Își asigură dezvoltarea cu forțe proprii. Folosind drept resurse de finanțare o parte a profitului obținut În exercițiul expirat și fondul de amortizare, Întreprinderea este capabilă să-și acopere atât nevoile de Înlocuire
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
agenților economici se realizează atât prin fonduri proprii (unde alături de autofinanțare se cuprind și creșteri de capital), cât și prin angajamente la termen (Împrumuturi obligatare, Împrumuturi de la instituții financiare specializate, credite bancare, credite leasing). Dintre acestea, autofinanțarea este cea mai răspândită metodă de finanțare a activității agenților economici datorită avantajelor pe care le creează atât pentru acționari, cât și pentru agenții economici ca persoane juridice. Acționarii sunt avantajați Întrucât, capitalizând o parte a profitului, crește valoarea bursieră a Întreprinderii, crește cursul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
proprietarul parcelei de teren pe care ai defrișat-o atâta timp cât o folosești și nu mai ești după ce ai părăsit-o. Această fază precede, cel mai adesea, faza În care terenurile arabile și cele devălmașe sunt bine delimitate Între ele. Mai răspândită era În secolele al XIX-lea și XX tehnica celor două tarlale; una cultivată, alta lăsată să se odihnească (Stahl, 1998). Ambele tehnici au fost cunoscute nu numai În Sud-Estul Europei, ci și În alte regiuni europene. Tehnica bazată pe
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
timp, la aceasta, printre alții, și Huntington, Portes, Treiman, Almond și Verba). Potrivit acestei abordări, modernitatea per se este un factor de convergență În primul rând prin intermediul multiplelor canale de comunicare În masă, de asemenea, prin „cultura Împărtășită” și larg răspândită a marilor organizații și, În același timp, cu ajutorul unor sisteme de educație din ce În ce mai asemănătoare și mai omogenizante, În timp aceste sisteme converg spre o accentuată uniformitate a modului de viață și a organizării cotidiene a relațiilor. În ciuda particularităților sistemelor socialist
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fiind inconsistențele și controversele privind efectele expunerii la violență prin media asupra comportamentului agresiv, este dificil a se trage concluzii ferme. Unii autori pledează pentru o viziune relaxată asupra rolului media din perspectiva violenței, arătând că media reprezintă o realitate răspândită, iar inconsistențele privind efectele expunerii la violență prin media se pot datora tocmai acestui fapt, care face ca doar o mică parte din populație să fie afectată negativ. Important pare să rămână faptul că unii indivizi sunt mai susceptibili la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
odată cu izgonirea din Eden și care se va coborî din nou asupra lui Enoh (cf. Moshe Idel, Ascensiuni la cer în mistica evreiască, Polirom, Iași, 2008, p. 79). Gershom Scholem, La Kabbale, Gallimard, Paris, 1998, p. 253 : o convingere larg răspîndită afirma că, înainte de păcatul lui Adam, corpul lui era, de asemenea, spiritual, un soi de veșmînt eterat, care s-a materializat doar după cădere. Veșmintele de lumină (kotnot 'or) au fost schimbate atunci pe veșminte de piele (kotnot or). Comunicarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de alegere ni se înfățișează și ea pînă la urmă ca nesupremă, avînd mai degrabă un rol funcțional, instrumental, slujind pentru atingerea unui alt nivel și unui alt înțeles al libertății. Potrivit formulării Sfîntului Augustin, care sistematizează o concepție larg răspîndită, voința este o facultate a sufletului mediană și totodată mediatoare, ea dobîndește pentru om cele dintîi și cele mai înalte bunuri, deși în sine este un bine mediu în ciuda extraordinarului relief pe care îl primește în definirea autonomiei umane, atît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de actorii politici. Însă, dacă plecăm de la o abordare mai exigentă a democrației, se poate afirma că Partidul Reformei a contribuit la subminarea legitimității guvernanței liberal-democratice în ochii canadienilor. Ca și în alte părți, și în Canada există o foarte răspândită dezamăgire a cetățenilor cu privire la funcționarea instituțiilor de reprezentare aparținând democrației liberale (Nevitte & White, 2008). Strategia Reformiștilor de a stimula o adâncire a procesului de delegitimare a fost similară cu cea practicată de drepta din Statele Unite, unde subminarea încrederii în guvern
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
la alegerile federale, numeroși votanți au identificat Partidul Reformei ca având o poziție mult prea extremistă în materie de chestiuni sociale, de politici economice sau în privința problemelor morale( vezi Blais et al., 1999). 3 Faptul că aceasta este o foarte răspândită temă populistă, mai cu seamă în Europa, dar și în Statele Unite, Canada și Australia este demonstrat în Mudde (2004), Kazin (1998), Laycock (2001), Sawer & Hindess (2004). 4 În acest moment, în Canada senatorii nu sunt aleși prin vot direct, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
suveranului și a palatului, unde și structura panteonului oficial, probabil, reflecta organizarea structurii de conducere pământească. Nașterea, dezvoltarea și sfârșitul regatelor lui Israel și Iuda Sistemul socio-politic din perioada Bronzului Târziu, definit de un înalt grad de urbanism, înfloritoare orașe-stat răspândite de-a lungul zonei de coastă a Mediteranei orientale și comerțul prosper cu cele mai mari imperii, egiptean și hitit, a suferit o bruscă redimensionare în prima jumătate a secolului al XII-lea î.C. ce a dus la colapsul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
și oase, ce au legătură cu activitatea sacrificială. Sfârșitul acestui complex e datat în corespondență cu distrugerile asirienilor (circa 730 î.C.). În afară de acest mare complex de cult, arheologia a scos la lumină și alte sanctuare de cult mai mici răspândite fie în cetăți, fie în restul teritoriului Regatului Israel. Aceste locuri de cult, în ciuda faptului că sunt lipsite de caracteristicile arhitectonice tipice templului, pot să fi găzduit funcțiuni religioase pentru comunitățile mici de credincioși, chiar și de tip familial. Între
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
deasupra cărora credincioșii prezentau divinității ofertele lor, în cele mai multe cazuri arzându-le (cf. infra, pp. 74-75). Arheologia a scos la iveală diferite altare din calcar - întregi sau fragmentare - la Tel Arad, Beerșeba, Dan, Meghido, Ghezer, Lachiș și altele. O tipologie răspândită era acea a altarului cu patru coarne (Gitin, 2002; cf. Fig. 7), adică având patru ridicături concave spre centrul celor patru unghiuri ale altarului, a căror funcțiune, deși nu este foarte clară, pare să fi fost aceea de a simboliza
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
sus menționați apar în cadrul atacurilor polemice împotriva utilizării lor de către popoarele păgâne sau chiar de către poporul lui Israel. Polemică biblică frecventă împotriva imaginilor în cult, unită cu lipsa oricărei mărturii arheologice cu privire la o reprezentare a lui Yhwh, a dus la răspândita teză că religia yahwistă ar fi deținut, chiar de la început, un caracter cultual aniconic. Acest aniconism originar ar trebui pus în relație cu caracterul nomadic originar al religiei lui Israel și, prin urmare, datat înainte de apariția regatelor lui Israel și
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
prezența sa fiind atestată atât în alte culturi antice din regiunea siro-palestiniană și anatolică, cât și de textele biblice atribuite altor tradiții (de exemplu, 1Sam 13,9; 1Rg 18,34; 2Rg 10,24). O altă tipologie de ofrandă sacrificială foarte răspândită era sacrificiul „de împăcare” sau „de comuniune” (šelem sau zebaḥ šelămîm) în care doar grăsimea animalelor era arsă divinității, în timp ce carnea victimelor sacrificate (bovine sau caprine) era consumată de participanții la sacrificiu. Acest sacrificiu era consumat în mai multe împrejurări
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
2005, 80), „pentru toate persoanele [din România] există riscul să devină victimele unui incident nedorit, dar se pare că cele aflate în grupa de vârstă 35-49 ani sunt mai frecvent expuse furturilor, această infracțiune fiind, de altfel, și cea mai răspândită”. Allen E. Liska și William Baccaglini (1990) au testat ipoteza că relatările despre infracțiuni din ziare au efectul cel mai puternic de inducere a fricii asupra persoanelor care au cea mai mică probabilitate de a trăi o experiență de victimizare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care s-au păstrat până în zilele noastre, printre care se numără folosirea argilei. Vânatul era învelit în argilă și copt în jar.“ Carnea „la piatră“, pomenită de Radu Anton Roman, este o rețetă cel puțin la fel de veche și la fel de universal răspândită: maorii gătesc tradițional pe piatră încinsă, peruanii așijderea („huatia“ se numește tehnica); până și celebra galette franțuzească, poate prima creație în domeniul patiseriei, și-a primit numele prin feminizarea cuvântului galet, piatră de formă plată pe care se găteau terciurile
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
vremuri, drobul se mai numea „plăcintă de cighir“ (çeger înseamnă, în turcă, măruntaie; împreună, ficatul și plămânii purtau denumirea takim, cuvânt de la care provine tacâmul nostru, adică aripile, ghearele și gâturile de pasăre). Acest tip de mâncare este foarte larg răspândit (turcii au învățat și ei să facă un drob numit kokoreç, bulgarii gătesc drob sarma - cu orez [!], deși nu aceasta ar fi cea mai mare bizarerie pentru noi, ci faptul că ei taie prapurele și construiesc din el multe „sarmalodroburi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
al acestuia din urmă, „mălai“, s-a păstrat, desemnând porumbul măcinat. Nu știm ce denumire i se dăduse străvechii noastre fierturi din mei (și soldații bizantini cunoșteau o astfel de mâncare, numită „piston“), dar acesta era cu certitudine cel mai răspândit aliment: un misionar catolic aflat în trecere prin Muntenia deceniului al șaptelea din secolul al XVII-lea afirma că toată populația se hrănea cu „pâine din mei“ (sub acest nume ar trebui cuprins și terciul mai gros obținut din aceeași
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
apărut din necesitatea conservării acestora pe timpul anotimpului rece. De aceea ea este mai puțin întâlnită în sudul mediteraneean al continentului decât în centrul muntos și în nordul iernilor lungi. În ceea ce privește fermentația cerealelor, cea alcoolică a rămas cunoscută întregii Europe (fiind răspândită mai ales în nordul continentului), berea, whisky-ul sau cvasul depunând mărturie în acest sens. Românii cunoșteau braga, astăzi, din nefericire, o băutură pe cale de dispariție; berea a fost introdusă în Moldova și în Muntenia de abia la începutul secolului
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sa? Cert este că fermentația lactică a cerealelor era comună întregului continent. Dar, pe parcursul multor secole, Europa Occidentală a abandonat zeama cerealelor fermentate, gustul pentru acru fiind satisfăcut altfel. În Evul Mediu, de pildă, rețetele cuprinzând ingrediente acide erau foarte răspândite, mai ales în Franța (spre deosebire de Italia). 63% dintre rețetele cărții de bucate medievale Le Viandier de Taillevent (secolul al XIV-lea) au gust acid, dar acrirea se făcea în special cu oțet, ca pe vremea Romei antice, sau cu aguridă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
greci (și nu numai de către ei!) în exact același mod. Pește la frigare se făcea mai peste tot, fiind probabil cea mai veche tehnică de gătire, practicată de pe vremea pescarilor preistorici; dacă la noi a rămas o specialitate încă destul de răspândită, mai ales în Deltă, este tot din rațiuni practice, puținătatea celor de trebuință fiind esențială. Din acest motiv nu are sens să ne mândrim cu această „rețetă“ primitivă, păstrată nu atât din interes gastronomic, cât de nevoie. În ceea ce privește friptura din
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
același considerent credem că l-a îndemnat și pe Radu Anton Roman să le neglijeze. Este păcat, fiindcă folosirea acestor rețete ar fi dus cu siguranță la inventarea unor elemente originale, care le-ar fi românizat. Ghiveciurile sunt mult mai răspândite decât ar fi tentați românii s-o creadă: ghiveci la noi, ghiuveci la bulgari, djuveci sau dzuveci la sârbi (mențiune: ei pun și orez) și la slovaci, giouvetsi la greci - toate provin din cuvântul turcesc güveç, care înseamnă vas din
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
un aspect foarte plăcut. Deasupra se toarnă oțet și untdelemn și se servește înaintea mesei.“ Dacă amestecul ar fi fost plasat într-o lipie, rețeta n-ar fi fost foarte diferită de o shaorma. În concluzie, bucătăria târgoveață, cea mai răspândită în epoca modernă și contemporană și deseori considerată autentic românească, este împrumutată de la vecini, în special de la turci. Această observație ne permite să afirmăm că ea s-a cristalizat pe parcursul secolului al XVIII lea, mai ales spre finalul său, și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
aspectul cantitativ al fenomenelor și se prezintă sub formă de cifre, care se obțin prin măsurare, numărare, cântărire sau calcul. Pe suportul tehnic, informația se prezintă ca o succesiune de valori binare (0, 1). Informația nenumerică (calitativă) este cea mai răspândită și se prezintă printr-o mare varietate de forme: concepte, liste bibliografice, texte, rapoarte etc. În funcție de suportul informațional utilizat pentru redarea, transmiterea sau păstrarea acesteia, informația calitativă poate fi: sonoră, inclusiv verbală, scrisă, grafică (imagini fixe), video (imagini în mișcare
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cel al gestiunii vânzărilor, în care aceleași date interesează compartimentele vânzare-marketing, financiar, contabilitate, personal-salarizare, producție și chiar proiectare. Cea mai mare parte a informațiilor acoperă două sau mai multe compartimente ale întreprinderii. Contabilitatea constituie exemplul celui mai vechi și mai răspândit subsistem informațional al întreprinderii. În această linie de gândire se încadrează și un raport al Asociației Americane de Contabilitate (American Accounting Association), care precizează că „... în mod esențial, contabilitatea este un sistem informațional. Mai mult, ea este o aplicare a
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]