4,052 matches
-
și o greutate obișnuită de 0,5-1 kg; poate să atingă 25-30 kg. Corpul este alungit, aproape cilindric, puțin comprimat lateral, și acoperit cu solzi mici. Capul este turtit dorso-ventral și prelungit într-un bot lat, turtit, asemănător ciocului unei rațe. Gura este largă și înarmată cu numeroși dinți puternici și ascuțiți, limba prevăzută și ea cu dinți. Înotătoarea dorsală deplasată spre coadă, deasupra înotătoarei anale, dând astfel corpului forma de săgeată. Înotătoarea codală este bifurcată, cu lobii egali. Coloritul corpului
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
de pe malul Dunării mai zic la știuca mică (până la 30 cm) și "mârlița" sau "mârloae". Lipovenii și grecii din Dobrogea îi zic cu toții "știucă", turcii îi mai zic și "turna-balâc". I se mai zice "știucoviță", "cățea", "ciucă", "fâță", "fiță", "jidancă", "rață", "boaldă", "tâlharul bălților", "rechinul apelor". Dimensiunile la care poate ajunge știuca sunt foarte mari. Femelele sunt totdeauna mai mari ca masculii. Lungimea obișnuită a adulților este de 25-63 cm; lungimea medie a femelelor 55 cm, iar a masculilor 40 cm
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
origini din Pustiana si Vizantea. Pentru 3,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Făurei", făcea parte din plasa Șușița a județului Putna și avea în compunere satele Balta Raței, Bizighești, Făurei și Precistanu, cu o populație de 967 de locuitori ce trăiau în 278 de case. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 19 elevi (toți băieți). La acea vreme mai funcționa, pe teritoriul actual al
Comuna Garoafa, Vrancea () [Corola-website/Science/310940_a_312269]
-
sâmbată seara", "Te iubesc așa cum ești", "Tineri în țara tinereții", "Ziua dor și noaptea dor". Trei melodii au fost interpretate de Margareta Pâslaru în filmul Tunelul: "Și tu îmi placi","Marea mea iubire" și "Unde ești". Tot Margareta a interpretat "Rața", "Nu știu ce să fac" și "Nimeni nu e vinovat" în filmul Împușcături pe portativ. George Grigoriu a compus marea majoritate a melodiilor pe textele a doi colaboratori: Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu. George Grigoriu a compus pentru generația Margaretei Pâslaru (artista
George Grigoriu () [Corola-website/Science/309582_a_310911]
-
fruntiferi cultivați la Grindu: cireșul, vișinul, prunul, mărul, părul, gutuiul, nucul. Zootehnia este reprezentată de creșterea, în special în gospodăriile proprii, a unor animale precum vaca, porcul, oaia, capra, calul etc. Dintre păsările domestice crescute la Grindu amintim: găina, gâsca, rața, curca, porumbelul. Legumicultura este slab dezvoltată. În comuna Grindu s-au născut multe personalități ale vieții culturale, politice, universitare din România, cum ar fi:
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, cioara de semănături, vrabia, guguștiucul (Streptopelia decaocto) și rar rața și gâsca sălbatică precum și fazan (Phasianus colchicus), prepelița (Coturnix coturnix) și potârnichea (Perdix perdix). Avifauna este reprezentată de o serie de păsări răpitoare, mai ales care se hrănesc cu rozătoare precum: vânturelul roșu ( Falco tinnunculus), șoimul rândunelelor ( Falco subbuteo), uliul
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
pești precum crapul, carasul, linul, bibanul, știuca, somnul, țiparul și altele. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, prepelița, cioara de semănături, vrabia, potârnichea, guguștiucul, fazanul și rar rața și gâsca sălbatică. Dintre mamifere putem aminti ariciul, hârciogul, dihorul, iepurele de câmp, vulpea, lupul, mistrețul și căprioara. Multe din animalele enumerate sunt obiecte de vânătoare iar altele sunt pe cale de dispariție fiind ocrotite prin lege. Conform recensământului efectuat în
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
2-0 în fața Sheriff Tiraspol. Cu ocazia împlinirii a 10 ani de la fondare, pregătește mai multe surprize pentru amatorii fotbalului.Una dintre acestea este lansarea în primă audiție a imnului oficial al clubului Dacia! Piesa, interpretată de membrul formației Catharsis, Ion Rață, a fost lansată miercuri, 13 mai 2009, la ultimul meci de acasă al Daciei. Imnul Daciei este o compoziție muzicală care vine să ne descrie vitejia și dârzenia poporului dac, calități care sunt caracteristice și fotbaliștilor echipei Dacia Chișinău. Este
FC Dacia Chișinău () [Corola-website/Science/308927_a_310256]
-
teren!" Măreți în idealuri, Bazați pe un trecut, Atacă lupii galbeni Cu tactică de lupi. Refren: La orice vreme și într-o clipă, Suntem o singură echipă, Acum de fotbal, iar cândva, O țară mare - DACIA! Text: Iurie Badicu, Ion Rață Muzică și interpretare: Ion Rață (Catharsis) Dacia a început preliminariile din Europa League în fața muntenegrenilor de la FK Zeta, calificându-se datorită golurilor din deplasare. Echipa a fost eliminată în turul următor, după 2-0 la general în fața suedezilor de la Kalmar FF
FC Dacia Chișinău () [Corola-website/Science/308927_a_310256]
-
pe un trecut, Atacă lupii galbeni Cu tactică de lupi. Refren: La orice vreme și într-o clipă, Suntem o singură echipă, Acum de fotbal, iar cândva, O țară mare - DACIA! Text: Iurie Badicu, Ion Rață Muzică și interpretare: Ion Rață (Catharsis) Dacia a început preliminariile din Europa League în fața muntenegrenilor de la FK Zeta, calificându-se datorită golurilor din deplasare. Echipa a fost eliminată în turul următor, după 2-0 la general în fața suedezilor de la Kalmar FF. Înaintea începerii campionatului a fost
FC Dacia Chișinău () [Corola-website/Science/308927_a_310256]
-
fost încurajată de mama ei, care dorise de asemeni să devină actriță. A studiat la Academia Cushing în Ashburnham, Massachusetts, unde l-a întâlnit pe viitorul ei soț, Harmon O. Nelson, poreclit „Ham”. În 1926 a văzut piesa de teatru "Rața sălbatică" de Ibsen cu Blanche Yurka și Peg Entwistle. Davis a povestit mai târziu cum această experiență i-a inspirat devotamentul total în alegerea carierei: „Înainte de acea reprezentare "voiam" să fiu actriță. După ce s-a terminat, "trebuia" să fiu actriță
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
și cu toate că acesta nu a fost foarte impresionat, i-a oferit lui Davis primul rol plătit — timp de o săptămână a jucat rolul unei fete din cor în piesa "Broadway". A fost apoi aleasă să joace rolul lui Hedwig din "Rața sălbatică", rol interpretat anterior și de Entwistle. După reprezentări în Philadelphia, Washington și Boston, și-a făcut debutul pe Broadway în 1929 în "Broken Dishes", urmat de "Solid South". Un producător de la Universal Studios a observat-o și a invitat
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
de natură. Locul, cunoscut în prezent și ca "Groapa Văcărești", este alimentat de izvoare subterane, care au permis creșterea unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca păsări (peste 95 de specii), între care stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișițe, rațe sălbatice, muscarul negru, animale acvatice ca șerpi de apă, tritoni, dar și vulpi, iepuri, vidre și bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem stabil. În anul 2014, au fost fotografiate mai multe exemplare de vidră (Lutra lutra) specie protejată. Prezența acestui
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
protejată. Prezența acestui mamifer la Văcărești este un indicator al sănătății ecosistemului. Fotograful Helmut Ignat a publicat, în ediția în limba română a revistei National Geographic, nr. 109, din mai 2012, p. 41, o serie de fotografii reprezentând păsări sălbatice (rațe, lișițe, lebede, gâște), și mamifere (vidre, dihori, bizami, vulpi) care s-au stabilit în acest ecosistem specific unei delte. În timpul migrațiilor de primăvară și toamnă, zona joacă un rol deosebit de important pentru o serie de specii de păsări migratoare rare
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
în caz de foamete. Sătenii agricultori din nord își petreceau zilele lor cultivând pământul cu grâu și mei, în timp ce fermierii de la sud de Râul Huai se angajau în cultivarea intensivă a orezului, deasemenea posedând lacuri și iazuri în care aveau rațe și pește. Cultivarea de duzi pentru viermii de mătase și arbuști de ceai, putea fi aflată în cea mai mare parte de la sud de Fluviul Yangze, iar chiar mai la sud de aceasta au fost cultivate, ca și culturi de
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
în căutarea hranei. În Munții Maramureșului sunt doar câteva exemplare, la fel ca și marmota de munte, fiind repopulată începând cu anul 1965. Arifauna alpină este reprezentată prin acvila de stâncă (Aquila cheysaetas), tisa alpină (Anthus apinoletta), brumărița (Prunella collaris), rața sulițar (Anas acuta). Dintre reptile, vipera comună (Vipera berus) și șopârla de munte (Lacecta vivipara) sunt prezente în zonele cu stânci calcaroase. În pajiște e prezentă broasca roșie de munte (Rona tempozozia). Trebuie menționat prezența cândva pe aceste meleaguri a
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
animale. Vînatul nu este atît de intensiv în Colibași, poate din cauza numărului foarte mic a animalelor și păsărilor. Totuși în cantități mici se vînează iepurele-de-cîmp, mistrețul. În cantități mai mari se vînează în bazinul rîului Prut, în special păsările acvatice: rațe, gîște sălbatice. Este pe larg răspîndit pescuitul, care în perioada de înmulțire a peștelui, autoritățile locale se confruntă cu adevărate probleme în ceia ce privește braconajul. Nerespectarea regulilor au ca rezultat aplicarea unor amenzi mari. Starea ecologică a satului Colibași
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
aici, astfel plopii care au fost plantați și plantele tipic de stepă sînt aproape ca odinioară. Problemele legate de braconaj sînt foarte mult simțite în ceia ce privește pescuitul și vînatul păsărilor acvatice din bazinul rîului Prut. Se vînează îndeosebi rața sălbatică, gîsca sălbatică. În acest sens deja de cîțiva ani buni în perioada de înmulțire a peștilor autoritățile interzic cu strictețe pescuitul, dînd amenzi foarte mari. În scopul organizării pescuitului industrial în anul 2003, de către Comisia de Acordare a Autorizațiilor
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
este lumea acvatică din bazinul rîului Prut: crap, caras, șalău, plătică, știucă etc. Zonei de stepă îi sînt caracteristice prezența reptilelor: șarpele cu abdomen galben, șarpele de casă, vipera de stepă etc. Animalele se vînează în catități mici: iepurii, gîștele, rațele sălbatice. Pentru acest teritoriu este caracteristic prezența solurilor de ciornoziom, care conțin o cantitate mică de humus, însă necătîn la aceasta ele sînt cele mai fertile soluri de pe teritoriul satului. Factorul negativ este dezvoltarea eroziunii plane și liniare, care duce
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
astfel în zona Lacului Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
zona Lacului Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
kibuțul lui ca să fie agricultor. Este rechemat în cadrul Armatei în anul 1956. A deținut funcțiile de comandant adjunct și apoi de comandant al Corpului de tancuri al statului Israel, comandant al Serviciului de Informații al Armatei și după scandalul "Noaptea Rațelor" (anunțarea de atacuri externe la adresa statului Israel, fără a preveni populația civilă că e vorba de o simulare) care a aruncat statul Israel într-o criză atât internă, cât și în relațiile cu străinătatea a fost transferat la postul de
Meir Zorea () [Corola-website/Science/306039_a_307368]
-
depresiunii sunt populate cu "iepuri". Păsări mai întâlnite sunt "potârnichea", "vrabia" și "porumbelul", în pădurea de lângă Prejmer existând câteva specii ocrotite: "vântureii", "șorlița", "șorecarii comuni", "șorecarii de iarnă", "striga de Ural" și "huhurezul". De asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni "rațe sălbatice" și "berze". Reptilele sunt puține: "vipera", "șarpele de apă", "șopârlele". Amfibienii sunt reprezentați de "salamandre", "tritoni" și "broaște". Ihtiofauna este bogată, atât în râurile de munte, cât și în Olt. "Coleopterele" și "lepidopterele" sunt întâlnite în aproape tot arealul
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
găină acum amândoi trebuie să plătiți amenda vreo sută de găini. Și mai cât trebuie să dai avocatului! - A, domnule judecător, răspunse Pali într-un moment de relaxare simțind că procesul a fost inutil și absurd. Avocatului i-am dat rațe! era dispus să facă glume și plecă făcând din mână ca tot omul rămas păgubaș.“ Sunt în total 62 de schițe umoristice scrise într-un stil aparte, un stil caracteristic domnului Livius Lăpădat, presărat cu regionalisme și expresii caracteristice graiului
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Moara cu vapori de apă a lui Maroc, înființată în 1889, își continuă activitatea, tot în posesie privată, iar fosta Cooperativă agricolă „Zelengora” la fel este privatizată. Izlazul și Bara afundă care s-au albit de cârduri de gâște și rațe, nu mai există. Aici se întinde acum o pescărie modernă care angajează zeci de muncitori. Țiglăria deasemenea nu mai funcționesză. Nu se mai face nici jocul tradițional. Nu există nici preot în sat. Slujbele religioase le oficiază cei doi preoți
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]