6,870 matches
-
tema asta, nu numai Zinoviev, dar și în afară, în antropologia politică din ultima jumătate de secol. Or, din momentul când popoarele din componența Uniunii au avut libertatea să aleagă, ele au ales altceva, și-au descoperit propriile tradiții, valori, reflexe sociale, repunându-le în circuit, fie și în forme mimetice deocamdată. Cred că și noi, când vorbim de regimul comunist, de această istorie dramatică, trebuie să fim atenți la raportul dintre aparență și realitate, fiindcă vom descoperi mai peste tot
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
constitutive nimic neputînd exista fără o nominalizare ce presupune un contract de apropiere care va permite o acțiune de manipulare prin instituirea unui raport similar celui dintre creator și creatură, redemptor și recipiendar. E vizibilă aici o postură magică avînd reflexe în credința străveche a unei legături indestructibile între nume și esență, primul fiind menit nu numai să individualizeze ci și să definească; din mitologie, procedeul a trecut în viața de zi cu zi iar de aici în artă, cultură, literatură
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și nuanțele adânci ale acestui mesaj bisericesc care, e drept, rămâne încă destul de dificil de perceput de către cei ignoranți. Aceiași intelectuali abordează un discurs gnostic pornit din dorința lor de a-L găsi și apropia pe Dumnezeu doar rațional, ca reflex al slavei deșarte în care unii dintre ei au căzut. Ca să se facă "tuturor, toate", cum cere Sfântul Apostol Pavel, jurnalistul ortodox trebuie să abordeze factorul religios după principiul jurnalismului laic. Produsul său trebuie să aibă un mesaj coerent, corect
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
God should speak to mân formerly & not now. because it is not true [...]" (E: 615). Totuși, în Annotations to Lavater's Aphorisms on Mân, Blake susține că Dumnezeu nu poate fi perceput ca atare și că orice descriere a unui reflex eminamente senzorial este încărcat de imagini: "It is impossible to think without images of somewhat on earth" (E: 600). Pe scurt, aceasta implică faptul că simțurile vizionare percep prezenta divină în formă antropica, fiindcă Dumnezeu eludează orice formă conceptibila. Din
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Dar ea nu face decât să-i agraveze starea, prin faptul că devine în cele din urmă o obsesie, un „complex” întrucât, prezentă excesiv în conștiința personajului, ea are drept urmare neîncrederea acestuia în puterea propriei sale logici și, ca un reflex imediat, neîncrederea în celălalt. Insistența pe excesul de luciditate a personajului holbanian stă la baza majorității exegezelor romanului. Scriitorul susține însă, într-un interviu, că „e numai o iluzie pe care și-o face eroul, Sandu.” Acesta „nu face observație
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
suficientă pentru formarea unor deprinderi practice. Caracterul și structura unei acțiuni practice sunt determinate în primul rând de scopul ei real, de condițiile concrete de realizare. În această privință, atât fiziologia, cât și psihologia au ajuns la concepția învățării prin reflexe condiționate de tip stimul - răspuns. Bazele ei au fost puse de teoria clasică a reflexelor condiționate (I.P. Pavlov) de învățarea prin încercare și eroare (E. Thorndike) învățarea prin condiționare instrumentală (J. Skinner). Concluzii 1. Esența învățării constă în însușirea de către
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
primul rând de scopul ei real, de condițiile concrete de realizare. În această privință, atât fiziologia, cât și psihologia au ajuns la concepția învățării prin reflexe condiționate de tip stimul - răspuns. Bazele ei au fost puse de teoria clasică a reflexelor condiționate (I.P. Pavlov) de învățarea prin încercare și eroare (E. Thorndike) învățarea prin condiționare instrumentală (J. Skinner). Concluzii 1. Esența învățării constă în însușirea de către individ a noi cunoștințe despre proprietățile lucrurilor și fenomenelor, prin însușirea de noi acțiuni și
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
a) întărirea - unul din semnale trebuie să aibă semnificație, să fie legat de anumite trebuințe ale individului; legăturile conduc la satisfacerea acestor trebuințe; b) repetarea - prin care se asigură păstrarea acelor legături dintre obiecte sau proprietăți care sunt urmărite. Pentru reflexele instrumentale, condițiile formării noilor legături sunt: activismul organismului determinat de o trebuință nesatisfăcută și care generează acțiuni de căutare și încercare; o recompensă, adică întărirea anumitor activități în situația dată; ea asigură separarea și fixarea acțiunilor necesare; caracterul sistematic al
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
contribuie la dezvoltarea curiozității, intereselor și capacităților de investigare ale elevului, la formarea intuiției științifice a elevului. Dar, cu toate părțile sale bune, modelul bazat pe behaviorism, adică pe reducerea întregii comportări a omului, inclusiv a învățării, la formarea de reflexe prin folosirea întăririlor, a pedepselor și recompenselor, prin încercare și eroare are și neajunsuri. Învățarea nu poate fi adaptată în întregime la necesitățile și interesele individuale, limitate ale fiecărui copil. Ea exprimă într-o măsură foarte mare nevoile și interesele
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
1). 2.4.Teorii actuale ale învățării Două considerații preliminare stau la baza concepției lui Gagne. Înainte de toate trebuie evitat reducționismul teoriilor istorice asupra învățării, care au consfințit anumite prototipuri particulare de învățare, absolutizând cazuri determinate supuse stadiului experimental (asociația, reflexele, memorarea listelor verbale). În al doilea rând, trebuie să avem în vedere, așa cum apare din observațiile mai largi și nepreconcepute, că învățarea depinde de anumite condiții interne sau externe subiectului, care nu numai că fac posibilă sau efectivă o anumită
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
de învățare: învățarea prin descoperire (prin care elevul poate fi învățat să utilizeze strategii euristice pentru a ajunge la adevăruri noi). O ierarhie mai complexă a învățării, formulată de S. Ball, conține șase nivele de învățare: 1. a. - condiționare clasică (reflexe condiționate) b. - învățare prin asociații (prin contiguitate) c. - învățare prin întărire (condiționare instrumentală) d. - învățare prin imitare de modele 2. a. - generalizarea (același răspuns la stimuli diferiți) b. - discriminarea (răspunsuri diferite la stimuli asemănători) 3. Învățarea conceptelor (înțelegerea trăsăturilor unei
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
educația asistată de calculator este interesul și implicarea subiectului învățării prin interactivitate. Varietatea subiectelor abordate contribuie la dezvoltarea imaginației cu atât mai mult cu cât aceste programe sunt special concepute pentru a dezvolta fantezia și inventivitatea, rapiditatea luării deciziilor sau reflexelor. Creșterea gradului de maturizare intelectuală a subiectului conduce la implicarea directă. IAC asigură individualizarea învățării, care devine activă, în ritm propriu, cu un permanent feed - back. 3.3.1. Direcții de utilizare a calculatorului în școală Se pot distinge mai
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
nevoie intermitentă de fantastic. El exprimă visul treaz al individului, saltul dincolo de aparențe, escamotarea realității cenușii, mecanizate sau brutale. Ieșirea din rutină e un act de igienă irațională, mentală. Straniul respinge și atrage deopotrivă, deoarece prin el lucrează fascinarea misterului, reflexul neliniștii primordiale"149. Așa crede și personajul-narator din La hanul lui Mânjoală chiar și atunci când, cu viforul în față și cu buiestrașul împleticindu-se între porumbiștele cu coceni netăiați și iedul Mânjoloaei, nu găsește drumul spre casa pocovnicului Iordache. Nopțile
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și protecție, celălalt unei reacții simultane, aceea a orgoliului rănit, a chemării la luptă și la acțiune. Marcat, condiționat de contextul evenimențial în care se manifestă, mitul poate apărea, chiar într-un mod mai sugestiv, drept un revelator ideologic, drept reflexul unui sistem de valori sau al unei anumite mentalități. E suficient să urmărim destinul postum al legendei napoleoniene, pentru a vedea în Napoleon în cel al romanticilor, al pașoptiștilor și al scriitorilor tineri de la sfîrșitul secolului una dintre imaginile privilegiate
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și Georges Duveau, Sociologie și utopie, P.U.F., Paris, 1961 și Jean Servier, Istoria utopiei, Gallimard, Paris, 1967. 90. În acest sens se poate face o apropiere de manifestările artistice. Și opera de artă poate fi interpretată ca un reflex al vieții sociale dar, pe de altă parte, ea nu este așa ceva fără să o vedem contribuind la formarea noilor comportamente colective. Cf. Pierre Francastel, Pictura și societatea. Nașterea și distrugerea unui spațiu plastic, Gallimard, Paris, 1965 și, mai ales
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
evoluate. În același timp, el concepe viața psihic într-o continu dezvoltare, o prezint genetic, începând cu funcțiunile inferioare și evoluând, ca și organismul însuși, ctre forme superioare. Urmeaz, de aici, o ierarhie filogenetic a tendințelor, începând cu procesele elementare, reflexele simple, cu actele perceptive și conduitele sociale rudimentare, trecând apoi cu ajutorul limbajului, la conduitele intelectuale simple, credințe și, în final, la conduitele superioare raționale, experimentale și artistice. Tot Janet este cel care a introdus în psihologie și noțiunea de tensiune
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
condiție primordial a oricrei activitți psihice umane. Dar, spre deosebire de Janet, Ralea considera c amânarea intervine la om nu numai în cazul proceselor psihice superioare: personalitatea, conștiința, judecata, voința, sentimentul superior, ci și în cazul proceselor psihice comune cu psihismul animal: reflexul, instinctul, și actul emotiv simplu (afectele. Gânditorul nostru demonstreaz, rând pe rând, cum amânarea intervine în cazul instinctului, percepției, memoriei, atenției, inteligenței, sentimentelor și, în fine, al voinței care, prin actul deliberativ, realizeaz opțiunea pentru unul din motive, suspendându-le
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
rmșițe neeliminate înc, la firile evoluate sunt comprimate și supuse mecanismului de amânare și d ca exemplu conduita omului cuprins de panic, fric sau furie, care, dac este civilizat, are o clip de ezitare. P. Janet considera c în cazul reflexului, instinctului și actului emotiv simplu nu intervine actul suspendrii. Dup el, acest act poate interveni numai la fenomenele psihice complexe, începând cu percepția. Dup Ralea îns, inhibiția de ordin central, efectuat cu ajutorul judecații sau actului voluntar, poate interveni și în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și actului emotiv simplu nu intervine actul suspendrii. Dup el, acest act poate interveni numai la fenomenele psihice complexe, începând cu percepția. Dup Ralea îns, inhibiția de ordin central, efectuat cu ajutorul judecații sau actului voluntar, poate interveni și în cazul reflexelor. Exemplu: în cazul cscatului, strnutatului, plânsului sau țipatului de durere. De asemenea și instinctul poate fi influențat sau modificat de alte funcțiuni sufletești. Ba mai mult, opoziția instinct-inteligenț nu poate fi acceptat, ea fiind doar o deosebire de grad, adic
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
buna-cuviinț ne oprește s râdem sau s plângem zgomotos în 10 societate sau poate fi deviat: nevoia de a simula ne face s ne artm adeseori veseli când suntem în fond triști sau invers. Ralea ajunge totuși la concluzia c reflexul, instinctul și emoția manifest o destul de pronunțat autonomie în raport cu tendința general de amânare care caracterizeaz viața sufleteasc a omului; în cazul lor amânarea, atâta cât exist, se impune din exterior. În schimb, în cazul fenomenelor psihice superioare, începând cu percepția
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
memorie, reținute de experiența noastr anterioar. De fapt, mai corect, afluența senzațiilor e oprit pentru a putea fi dispus dup criterii aduse din memorie și pe care, printr-un rapid raționament de analogie, le descoperim ca aparținând percepției noastre. Dac reflexul este un act exploziv care se desfșoar dup legea tot ori nimic', care se declanșeaz printr-o singur excitație, actul perceptiv necesit dou sau mai multe stimulente, unele preparând iar altele dezlnțuind actul si, tocmai acest fapt suprim caracterul exploziv
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
sufletești pentru c ea decide ce trebuie reținut și realizat acum, ceea ce e imediat interesant și ceea ce poate fi lsat pe mai târziu. Realizarea urgent sau amânarea din lips de interes sunt atribuțiile ei principale. Deci, dup gânditorul român de la reflex și pân la fenomenele psihice superioare, atenția intervine pentru a înbuși unele stri sufletești sau pentru a fortifica altele. Dup legea interesului, ea poate pronunța amânarea fenomenelor neînsemnate, lipsite de importanț faț de momentul în care se produc. Atenția încurajeaz
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
se putea realiza, obstrucționeaz funcționarea instinctului, intuiției, memoriei, asociației, credinței și sentimentelor. În privința sentimentelor, Ralea considera c trecerea de la fenomenele afective elementare de tipul emoției la sentimentele superioare, se face tot dup aceeași lege a amânrii. Dac emoția ca și reflexul sau instinctul sunt explozive, sentimentul superior e mai lent în desfșurarea lui. Aceasta pentru c este mai complex, pentru c în desfșurarea lui apar mai multe elemente care se ciocnesc, se neutralizeaz și întârzie astfel formarea unei atitudini finale. Sentimentul
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
aceasta se transform în nerbdare, furie, care în esenț nu sunt altceva decât tot forme impulsive ale nerbdrii. În studiul Amânarea - Condiție specific a psihologiei umane, se analizeaz diferite manifestri ale așteptrii, implicate în structurile complexe ale individualitții, începând cu reflexele necondiționate, continuând cu cele condiționate, instinctele, inteligența etc., Ralea atrgând atenția c, în toate împrejurrile, mecanismele așteptrii contribuie la corijarea și suspendarea unor mecanisme perimate funcțional, sau pe cale de a se perima. Cele dou concepte principale care i-au marcat
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
într-o continu dezvoltare: o prezint genetic, începând cu funcțiunile inferioare și evoluând, ca și organismul însuși, ctre formele superioare. Urmeaz de aici, (potrivit interpretrilor raliene a operei maestrului su, o anumit ierarhie filogenetic a tendințelor, începând cu procesele elementare, reflexele simple (necondiționate, cu actele perceptive, cu conduitele sociale rudimentare și trecând cu ajutorul limbajului la conduitele intelectuale simple, credința și apoi conduitele superioare, raționale, experimentale, artistice. Nu este greu de observat, privind în aceast oglind, în aceast ierarhie filogenetic, o anumit
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]