8,522 matches
-
și respectarea cronologiei faptelor, fiind o mărturie cât mai fidelă de la fața locului, așa cum afirmă și Jean-Luc Lagardette (1994, p. 81): „Procesul verbal urmărește retranscrierea unei dezbateri, adunări, conferințe”. Mult mai aproape de adevăr pare a fi teoria americană care consideră relatarea (inclusiv procesul verbal), reportaj de știri - un discurs colorat, plin de atmosferă și dinamism, despre un eveniment mai mult sau mai puțin important. Curtis D. MacDougall este și mai tranșant atunci când afirmă că relatarea repovestește o întâmplare a doua zi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a fi teoria americană care consideră relatarea (inclusiv procesul verbal), reportaj de știri - un discurs colorat, plin de atmosferă și dinamism, despre un eveniment mai mult sau mai puțin important. Curtis D. MacDougall este și mai tranșant atunci când afirmă că relatarea repovestește o întâmplare a doua zi după apariția știrii: A doua zi, știrea va fi dezvoltată fie prin rescriere, fie prin texte suplimentare: localizare, continuare (running story) etc. Din păcate, această definiție ne oferă o imagine prea statică a unui
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nu se raportează decât la fapte - toate faptele care par importante pentru jurnalist și interesante pentru cititor -, străduindu-se să evite opinii și impresii personale. Puterea de a alege informațiile trebuie păzită de tentația dezinformării sau a omisiunii voite. În relatarea de acest tip, jurnalistul numește faptele și îl lasă pe cititor să judece. Prezența sa la fața locului nu se simte decât în precizarea calității sale de martor. Asta nu înseamnă că relatarea trebuie să fie lipsită de viață sau
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
tentația dezinformării sau a omisiunii voite. În relatarea de acest tip, jurnalistul numește faptele și îl lasă pe cititor să judece. Prezența sa la fața locului nu se simte decât în precizarea calității sale de martor. Asta nu înseamnă că relatarea trebuie să fie lipsită de viață sau de puțină culoare” (Michel Voirol, 1992, p. 52). Trăsături și exigențe Libertățile ziaristului sunt mai mari în relatare decât în știre. Acest lucru nu-l împiedică pe Jose de Broucker (1995) să ofere
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
locului nu se simte decât în precizarea calității sale de martor. Asta nu înseamnă că relatarea trebuie să fie lipsită de viață sau de puțină culoare” (Michel Voirol, 1992, p. 52). Trăsături și exigențe Libertățile ziaristului sunt mai mari în relatare decât în știre. Acest lucru nu-l împiedică pe Jose de Broucker (1995) să ofere câteva „reguli de aur”, aplicabile mai ales în conferința de presă: Caută, nu fura. Decide: informăm pe informați sau pe cititorii care nu au participat
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
poate fi luat drept model suprem de nereușită: alăturare de citate banale și plicticoase, sărăcie cronică de informație și de idei, pasivitate desăvârșită a ziaristului care, ca un reportofon, înregistrează și redă. Și mai grav este faptul că, în spatele acestei relatări, se ghicește cu ușurință publicitatea mascată și popularizarea unor acțiuni de partid viitoare. 6.2.3. Corespondența specială. Din pricini greu de lămurit, teoria presei a abordat prea puțin problema corespondentului special. Trimis cu un scop anume într-o zonă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
lămurit, teoria presei a abordat prea puțin problema corespondentului special. Trimis cu un scop anume într-o zonă de conflict (militar, social, etnic), corespondentul se ocupă mai puțin de redactarea unor știri. Misiunea lui principală este de a transmite redacției relatări de la fața locului, ceea ce înseamnă o informație minimă (eventual, preluată de la alții), dar ambalată cât mai expresiv și mai dramatic cu elemente de decor, de atmosferă. Trebuie să facem o distincție netă între știristul de agenție (harnic și anonim) și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
În preajma riscului și a morții, solidaritatea de breaslă funcționează, dar cu limitele impuse de decență și corectitudine. Cu toate riscurile (nu puține), corespondentul trebuie să iasă cât mai mult în stradă, să discute cu oamenii, să le afle opiniile. Orice relatare de acest tip se va baza pe oglindirea stării de spirit, pe atmosferă (când evenimentul este în plină desfășurare) și, nu în ultimul rând, pe poveste. (3) Dincolo de informație, de sentimentul că e „la zi” cu evenimentele, cititorul vrea viață
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
direct implicați în eveniment (marinarii de pe submarin fiind din alte zone ale Rusiei), iar discuțiile cu rudele celor decedați nu puteau aduce nici o altă noutate. Din toată această deplasare, postul cu pricina a rămas doar cu orgoliul gratuit al unei relatări fără miză, iar corespondentul s-a ales cu o lungă și obositoare călătorie. Ne putem întreba cât de utilă este în economia unui ziar o corespondență specială. De ce este nevoie ca un ziarist să transmită o știre (de altfel, preluată
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de demult. Ne mai uităm la ele și ne aducem aminte cum era pe atunci.” (Formula As, nr. 699, p. 13) 6.3.1. Tipologia reportajului O primă distincție trebuie să facem între reportajul simplu (confundat, pe bună dreptate, cu relatarea) și marele reportaj - acel text amplu, care ne introduce secretele unei meserii, ale unei comunități etnice mai puțin cunoscute etc. Simplă și eficientă pare a fi și tipologia propusă de Philipe Gaillard (1986, p. 64): 1. Reportaje specializate (politic, social
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
30 nu diferă prea mult de parcul actual, ornat cu puzderie de flori și terase la care tinerii se dedulcesc la o bere rece sau la o Cola. Pensionarii și îndrăgostiții sunt nemuritori. Reportajul de eveniment Poate fi confundat cu relatarea, câtă vreme pare transmis de la fața locului și se ocupă de dramatismul unei întâmplări: incendiu, accident aviatic, luare de ostatici etc. Diferența este dată de amploarea elementelor de decor, de prezența unei povești: un act de eroism sau de lașitate
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pe brațe până la mașină. În Anglia domnește părerea generală că în ultima clipă s-a îndreptat în cazul Wallance o gravă eroare judiciară” (Realitatea ilustrată, 11 iunie 1931, p. 22). Reportajul sportiv În cazul în care nu se suprapune cu relatarea sau comentariul sportiv (texte mult mai legate de informație, scor, incidente etc.), reportajul sportiv se distinge de alte tipuri măcar prin unghiul de abordare specific. Stilul nostru este ca o cameră de luat vederi, spune J.-D. Boucher (1995, p.
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ar merita și pagina tematică sau dosarul de anchetă, gen întâlnit în unele cotidiene franceze (mai ales, La Croix). Pe scurt, este vorba de o juxtapunere de unghiuri diferite de abordare a subiectului propus, prin intermediul mai multor genuri jurnalistice: interviu, relatare, anchetă de actualitate, casetă cu date statistice etc. Astfel, informația depășește caracterul rigid al știrii, oferind cititorului date suplimentare și puncte de vedere deosebite. Pagina tematică, rar publicată de un singur autor, presupune o bună coordonare și un plan prealabil
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
agenție (C.F. Popescu, 2003) Ante-fila. Text anticipativ și, prin aceasta, restrâns doar la anumite evenimente: sportive, electorale, politice sau culturale. Anunță evenimentul, contextul în care va avea loc, așteptările legate de eveniment etc. Nu se confundă sub nici un motiv cu relatarea sau reportajul. Mai degrabă, se apropie de jurnalismul utilitar. Se difuzează cu 2-3 zile înaintea producerii evenimentului. Bilanțul (round-up). O știre finală, ce reia cele mai importante momente ale evenimentului, combinând „fila de deschidere” cu „urmarea”. Bilanțul reprezintă o trecere
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A II-A. SCRIITURA IN MISCARE. Genuri jurnalistice Genuri de informare Știrea Faptul divers Relatarea Reportajul Portretul Interviul Ancheta Presa astăzi Ești ceea ce scrii Clauza de conștință Bibliografie FILENAME \p D:\Carti operare\Tehnici de redactare in presa scrisa\Tehnici de redactare in presa scrisa.doc PAGE 127
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
identificabil, real. Virtualul are totuși un corespondentă pe pământ! Tot mai multe facultăți, indiferent de profilul lor, au dezvoltat și linii de instrucție deschisă și la distanță. Iar ceea ce este în universitatea noastră găsim și pe la alții. Am pornit de la relatarea unor fapte concrete, proxime, dar ele se înscriu în tendințe majore ale civilizației contemporane. Peste tot în lume educația își subsumează (uneori, ea se supune loră) noile tehnologii de informare și de comunicare. „Revoluția informatică” în educație schimbă din temelii
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sus. El se mulțumește să spună că priveau de departe „femeile care-l Însoțiseră din Galileea”. Ioan (19,24-27) corectează scena, după bunul său obicei: femeile, Împreună cu „ucenicul pe care-l iubea”, nu privesc răstignirea de departe (makrothen) ca În relatările sinopticelor, ci stau chiar „lângă cruce”, para toi stauroi tou Iesous. La rându-i, el propune o altă listă de personaje feminine: Maria, mama lui Isus; sora ei, Maria lui Klopa, și Maria Magdalena. Episodul se pretează interpetărilor multiple, fiindcă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
simplu ca să vadă mormântul. Acesta e deschis de un Înger care le spune că Isus nu se mai află acolo. Marcu descrie alt grup de „mironosițe”, alcătuit din Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob, și Salomeea. Acestea aduc aromate. Spre deosebire de relatarea din Matei, femeile prezentate de Marcu găsesc piatra dată deoparte și, intrând, văd un tânăr Într-o cămașă albă, care le spune că Isus a Înviat și le trimite să le ducă vestea „ucenicilor și lui Petru”. Petru este citat
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
răstignirii, nu citează nume, dar se subînțelege că sunt prezente la mormânt femeile din preajma lui Isus, care-L urmaseră tocmai din Galileea. El adaugă un alt amănunt inedit: nu un Înger, ci „doi bărbați” Întâmpină grupul de mironosițe la mormânt. Relatarea lui Ioan (cap. 20) este cea mai stranie și foarte importantă pentru subiectul nostru. Cunoscută sub denumirea de Noli me tangere, după traducerea latină a interdicției lui Isus, ea s-a bucurat de zeci de reprezentări iconografice. În prima zi
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cu o semnificație evident penitențială. Femeia intră În casa fariseului ca să-și plângă păcatele, ca să și le spele cu lacrimi și, În cele din urmă, să fie iertată și izbăvită. Ea se apleacă deasupra picioarelor lui Isus, pe când femeia din relatările lui Marcu și Matei varsă mir peste capul Acestuia. La Marcu și la Matei (ca și la Ioan, cum vom vedea), unctio Bethaniae stârnește mânia, fie a ucenicilor, fie a lui Iuda, care imediat pleacă să le propună arhiereilor predarea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
instituțională. Iată cum speculează Jusino teza lui Brown: Într-o primă etapă (50-80 d.Hr.) grupul respectiv, omogen și puternic, se află sub conducerea spirituală a Mariei Magdalena. În etapa următoare (80-90) comunitatea deține o versiune a evangheliei bazată pe relatările Mariei Magdalena, care probabil murise Între timp. Intervine schisma, datorată chestiunii cristologice, comunitatea dizolvându-se Încetul cu Încetul. Membrii asimilați de Biserica instituționalizată se văd obligați să camufleze identitatea apostolului fondator, dat fiind că acesta era o femeie. Prin urmare
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Evanghelistul amintește de supărarea câtorva ucenici, dar fără să indice vreun nume exact. Motivul cârtirii lor era prețul, socotit exorbitant, al parfumului din vasul de alabastru, peste trei sute de dinari, bani care ar fi putut fi Împărțiți săracilor. Tot din relatarea de mai sus reiese că Iuda Însuși a avut inițiativa predării lui Isus. Nu arhiereii au provocat gestul ucenicului. Ei s-au arătat Însă „foarte bucuroși”, făgăduindu-i acestuia „argint” (argyrion este la singular, Marcu nu precizează nici o sumă). Surprinde
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Matei ne spune că „ucenicii s-au mâniat” din cauza risipei. Nu se Înțelege bine dacă din pricina episodului din casa lui Simon ori fără vreo legătură directă cu el, Iuda merge la arhierei din proprie inițiativă, ca În Marcu, dar, contrar relatării lui Marcu, el cere din capul locului o recompensă: „Ce vreți să-mi dați și eu Îl voi da În mâinile voastre?” Arhiereii i-au dat pe loc treizeci de arginți, sumă exactă, spre deosebire de „argintul” din Marcu. Suma respectivă nu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Israel. Și i-au dat pe țarina olarului, după cum mi-a rânduit Domnul”. Las pentru mai târziu comentarea fragmentului din Matei, Întrucât moartea lui Iuda constituie un alt subiect controversat și trebuie invocate alte două mărturii vechi, care contrazic parțial relatarea de mai sus. Să tragem deocamdată o concluzie cu caracter provizoriu. Spre deosebire de Evanghelia după Marcu, unde Iuda apare cu parcimonie, prezentat jurnalistic, cu o anume detașare, În Evanghelia după Matei el capătă contur, biografie, destin. Matei Îl Înfățișează ca pe
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Marcu până la Ioan are loc nu o simplă evoluție, ci de-a dreptul o răsturnare de percepție. De la informație jurnalistică seacă se ajunge la pamflet demolator. Moartea lui Iuda Moartea lui Iuda ridică mari probleme și semne de Întrebare din cauza relatărilor diferite pe care le Întâlnim la Matei și În Faptele apostolilor (Luca). Am văzut că Matei introduce, singurul dintre evangheliști, tema Îngrijorării personajului, urmată de sinucidere. Fragmentul, tradus ceva mai sus, necesită câteva comentarii aplicate. Matei folosește verbul metamelein, al
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]