5,495 matches
-
dreptate, nu putea fi cineva în post în străinătate fără să fi fost al lor. Al băieților cu ochi albaștri. La sosire pe Kogălniceanu, pe când mă învîrteam după un taxi, a venit la mine și umflatul de ghid să-mi reproșeze: "De ce nu mi-ai spus, domne, că ai pașaport franțuzesc, că aranjai totul cu mine, fără să mai plătești și securistului ăla de pilot." Până și el s-ar putea să aibă dreptate. Nu știu dacă și piloții de pe cursele
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
dus pulii de suflet toată relația mea cu ea, deși până și acum regret câteodată că nu am fost destul de ferm în a-i cere să mă aștepte pe mine, dar numai pe mine. Cred că asta mi-a și reproșat după întoarcerea mea, când am întrebat-o de ce. "Nu te-am crezut", mi-a răspuns, și avea dreptate, nu putea să mă creadă pentru că în momentul plecării nu eram sincer, l-am spus că mă întorc așa, ca să mă aflu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
performanța lingvistică (de prea multe ori simplu dicteu automat și cel mult un epifenomen al viziunii) trebuie căutată valoarea operei lui, ci în puterea de gândire vizionară, comparabilă, cum s-a mai observat, cu cea a gânditorilor presocratici. S-a reproșat poeziei lui extrapolarea unor concepte și raționamente filozofice și științifice într-un mod "aberant"; adevărul este că astfel de reproșuri nu țin seama de natura gândirii poetice, care nu are nevoie nici de cultură, nici de erudiție, nici de rigoare
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
despre două volume consecutive ale aceleiași cărți, amândouă produse de mintea ta și de convingerile tale artistice, aceleași dintotdeauna, nu găsea destule superlative pentru primul, iar azi n-are destule injurii pentru al doilea. Ai auzit fapte care ți se reproșează: pure și simple calomnii. Răsfoiești ziarele și revistele, la umbra unui plop firav, cu frunze chircite de căldură. Nu există în tine decât suferința asta, strângerea asta de inimă. Găsești, firește, până la urmă, ceea ce căutai: banalizata mușcătură, previzibila aluzie. Știi
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Cuvânt înainte Orice început are un sfârșit. Această sintagmă m-a urmărit mereu în viață, mai ales după pierderea fizică a părinților. După trecerea în neființă a tatălui meu, mereu mă întrebam retoric, ce-aș mai putea face pentru el, reproșându-mi în același timp că, în timpul existenței sale pe Terra, nu l- am prețuit destul, sau nu i-am arătat acest lucru. Trebuie să amintesc cum, odată, un coleg de-al său, profesor de fizică spunea, fiindcă tocmai aflase de
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
este foame? Hai să-ți dau să mănânci ceva ! Își amintea, cu opt ani înainte își ajutase băiatul, sfătuită de preot și de unul dintre învățătorii din sat, să ia drumul Iașului, la Școala Normală. Numai ea știa că-și reproșase, poate de sute de ori că-și încurajase copilul să plece singur în necunoscut, să facă ceea ce ei îi era străin și ascuns. Se întrebase mereu: Ce avea să învețe la școală, avea să rețină tot ce scria în miile
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
După ce-am fost concentrat, l- am reîntâlnit pe ofițerul care, ajuns maior, nu-și schimbase obiceiurile. Îi obliga pe soldați să se descopere chiar dacă ploua sau ningea, îi punea să bată pas de defilare prin noroi. Nimeni nu-i reproșa nimic, pentru că se considera că fiecare își instruia oamenii cum știa, cât putea mai bine. Într-o zi, unui soldat îi rămăsese un cartuș pe țeavă, iar piedica puștii, trasă. Un ofițer îl atenționă să-și pună armamentul în ordine
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
și instrument"340. Ea operează cu o gamă întreagă de simboluri și, în același timp, contribuie la realizarea altora noi. În consecință, este vorba de o permanentă reproducere a simbolului și a gândirii simbolice. Desigur, divinației i s-ar putea reproșa multe: în primul rând, lipsa de logicitate, iar apoi slaba sa relevanță pentru un studiu socioantropologic. Oricine poate să se întrebe: cum pot fi puse laolaltă semne diferite și destine, cum se poate anula curgerea firească a timpului făcând descinderi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
profesor oficial de elo cință, cum era Quintilian, a putut cita greșit, din memorie, un autor ca Vergiliu. CÎteva exemple: Buc. I 2: siluestrem Quint., agrestem Verg.; Aen. II 307: sedet Quint., stupet Verg. Și filozofului Seneca i se poate reproșa că a citat greșit din Vergiliu (Georg. I 424: stellasque Sen., lunasque Verg.; II 95: nomine Sen., carmine Verg.; Seneca, De benef., VII 1, 1, citează Georg. II 45 carmine ficto, dar Înlocuind ficto cu longo, ca să fie potrivit cu contextul
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
prezente în două situații. Edward L. Thorndike exprima ideile și datele în termeni stimulrăspuns și nu în termeni cognitivi pentru că în procesul cognitiv au fost ignorate sau analizate într-un proces stimul-răspuns. Orata a criticat teoria elementelor identice ale transferului reproșându-i incapacitatea de a explica descoperirile cognitive ale lui Judd. Acesta a realizat un experiment pe două eșantioane de elevi de școală primară care a constat în lansarea de săgeți pe ținte aflate sub suprafața apei. Un eșantion știa principiul
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
efuziunile În exces. Imprimat pe chimonouri Chiar să fi fost taifun? oaspeți În chimonouri și aromă de ceai Nicolae Tomescu Autorul vrea să contrapuună, după cum spune singur, urgia taifunului care a trecut calmului celor prezenți la ceremonia ceaiului. I se reproșează că ar fi trebuit să evite Întrebarea retorică din primul vers și, suprasolicitînd, că taifunul ar fi trebuit să fie prezent chiar În timpul savurării ceaiului. Încerc o variantă care să fie, mai În spiritul haikuului, un pic mai obiectivă, adică
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
temeinic, lecția de anatomie a însuși mecanismului polemic pe care eseul îl deconstruiește. Bunăoară, ne-ar fi plăcut să asistăm la un duel mai lung, mai consistent, purtat chiar cu patos, cu nimeni altul decât G. Călinescu, căruia i se reproșează, între altele, "dezinteresul structural" față de proza polemică argheziană. La o privire mai atentă la nuanțe și context, lucrurile par să stea și altfel. Călinescu știa prea puține atunci despre polemică și despre relația polemică-pamflet. El nici nu discută despre polemică
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sale "când va cere apă i se va da sirop". Nota edulcorantă din final accentuează imaginea unei pedepse-simulacru, care nu se soldează cu pierderea vieții, ci cu a demintății. În ofensiva morală, dar nu numai, Arghezi nu acuză și nu reproșează, el constată pur și simplu culpa și apoi o introduce într-un scenariu fictiv, hipertrofiind-o în așa măsură, încât execuția vinovatului devine, inexorabil, imperioasă. Bunăoară, lipsa de caracter a omului "cât de cât public" (atributul, evident, lărgește semnificativ categoria
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în rețele, în parteneriate, pe fondul unor legături slabe și schimbătoare. "Muncitorului" i se cere angajare totală. De fapt, nu i se cere, ci el însuși o caută. I se pare că "pierde timp" când nu lucrează pentru firmă, își reproșează că "nu e la înălțime" etc. De la individul căruia i se cerea supunere totală la locul de muncă, la cel care se îmbolnăvește fiindcă nu face față muncind tot timpul, este o distanță... Toyota a pus oamenii să accepte compromisul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
bine" posibil va înlocui, grație permanentei confruntări a noului cu vechiul, "binele actual", lucru despre care nu avem altfel de certitudini decât cele pe care ni le pot oferi, însă pe termen scurt, datele proprii ingineriei sociale graduale. Dacă Rorty reproșează ideologiei o "inutilitate" cauzată de semnificația sa negativă acceptând însă în mod implicit prezența ideologiei ca modalitate de legitimare a interesului comunitar și, în baza acestuia, a credinței despre ceea ce este "bine" pentru membrii ei la fel de bine se poate reproșa
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
reproșează ideologiei o "inutilitate" cauzată de semnificația sa negativă acceptând însă în mod implicit prezența ideologiei ca modalitate de legitimare a interesului comunitar și, în baza acestuia, a credinței despre ceea ce este "bine" pentru membrii ei la fel de bine se poate reproșa utopiei, fie aceasta și una liberală, periculozitatea seducției politice pe care o degajă. Utopia legitimează inexistentul, inducând ideea unei integrări într-o societate promisă care este contrapusă celei actuale, în vreme ce ideologia își poate depăși semnificația negativă prin legitimarea intereselor comunității
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
odată cu gândirea modernă, în cadrul căreia raționalitatea se fundamenta pe o logică a corespondenței cu realitatea. Pentru că dă seama de o construcție cu sens care poate influența realitatea, dar fără a trimite, în mod necesar, la aceasta, mitului i s-a reproșat mereu că e non-științific. Cu alte cuvinte, Iluminismul a instaurat o linie de gândire defavorabilă construcției mitologice, considerată a fi irațională: "În tradiția iluminismului, gândirea iluministă a fost înțeleasă ca o opoziție la mit și, totodată, drept contraforță în raport cu mitul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
observații: a) critica teoretico-socială și politică a utopiei se fundamentează pe o analiză epistemologică, una care, ca și în cazul criticii ideologiei, implică aplicarea unor criterii științifice în evaluarea acestui mod de gândire; b) din această perspectivă, utopiei îi este reproșată ambiția de a pretinde posibilitatea cunoașterii raționale a cursului istoriei, din moment ce plasează în viitor forme de organizare socială cu privire la funcționarea cărora, aflați în prezent, nu avem nici cea mai mică certitudine. O asemenea perspectivă critică asupra utopiei, care atribuie conceptului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
într-adevăr, inseparabil de fenomene socio-politice cum sunt interesele de grup și dominația. Nu decurge însă în mod necesar că ideologiei trebuie să i se atribuie, din acest motiv, un statut eminamente negativ. Consider, prin urmare, că ceea ce poate fi reproșat analizei interpretative propuse de Thompson este, înainte de toate, insistența pentru menținerea semnificației negative pe care Marx a atribuit-o ideologiei, fără a explica de ce anume o astfel de înțelegere trebuie prezervată cu necesitate. Din punctul meu de vedere, ieșirea din
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ale sociologiei cunoașterii vor face ca proiectul lui Mannheim să fie considerat unul minimalist, prin raportare la "programul forte" dezvoltat, în anii '70, de către David Bloor, și etichetat, ca atare, drept maximalist. De altfel, așa cum arată Raymond Boudon, "Bloor îi reproșează lui Mannheim că a fost prea modest când i-a atribuit sociologiei cunoașterii un teritoriu restrâns și a propus retragerea de sub jurisdicția sa a enunțurilor "universale": ideea unei științe obiective fiind o iluzie, orice cunoaștere, inclusiv cea științifică, ar ține
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
256 Douglas Kellner, "Ernst Bloch, utopia and ideologye critique", disponibil on-line la adresa http://www.gseis.ucla.edu/faculty/kellner/kellner.html 257 Imobilismul nu a rămas, ca atare, necriticat în cadrul istoriei gândirii sociale și politice: "Gândirii utopice, criticii i-au reproșat și acest imobilism: s-a argumentat pe drept cuvânt că o societate fără schimbare și istorie, cel puțin pe termen lung, este de neînchipuit" (David Miller, op. cit., p. 772). 258 Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, Editura Humanitas, București, 1996, p.
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
p. 104. 275 Ibidem. 276 Gerard Stan, "Interpretarea ideologică văzută ca interpretare ironistă. Cazul Popper", în Ștefan Afloroaei (coord.), op. cit., p. 102. 277 Idem, p. 103. 278 Idem, p. 113. 279 Pe de altă parte, criticii popperiene i se poate reproșa că, deși a aruncat anatema asupra întregii gândiri utopice, apropiind-o de gândirea de tip totalitar, există produse ale acesteia care nu vizează schimbarea socială în condiții precum cele expuse de Platon sau Marx. Astfel, "cel mai grăitor împotriva tiradei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a) Cum vorbim la telefon? Când suntem ocupați, ori curge apa în cadă, se prăjește ceva pe foc, nu ne repezim la primul semnal, ci oprim tot ceea ce ar putea provoca „mici catastrofe” și răspundem calm, potolit, fără a-i reproșa prietenului că din cauza lui „am inundat vecinul”. Și cum unele activități nu pot fi întrerupte, este de preferat să nu răspundem la telefon. Nimic nu ne îndreptățește să-l „repezim” pe cel care ne caută pentru că ne-a deranjat tăindu
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
învățase despre viață pe cont propriu. Așezat undeva între Noica și noi, nemaiputând fi învățăcel, dar nu încă maestru, a plecat lăsându-mă cu regretul că n-am luat de la el tot ce-ar fi vrut să-mi ofere. Îmi reproșez că n am știut să profit până la capăt de nevoia lui de a mă fi iubit. A rămas fratele meu mai mare, pe care, de la nivelul răsfățurilor sau răzgâielilor mele, îl puteam lua uneori peste picior. Și totuși, era un
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
trebuit să facă: să-i salveze pe ahei. Poate nu clipa morții lui, ci clipa aceasta este clipa măreției lui Patrocles. După aceea, arătându-i-se în vis celui pe care-l iubise, umbră deșartă aidoma lui, îl roagă, aproape reproșându-i că l-a uitat, plângând, să-l îngroape mai curând și, apoi, să-i pună cenușa în aceeași urnă în care o să fie pusă curând și cenușa celuilalt. Apoi fuge, țipând ca o pasăre, și piere ca un abur
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]