15,122 matches
-
devină înțeleaptă, Sincer să vă spun, nu știu! Pace vrem să fie-n lume, Cât depinde de noi doi, Cât v-aș putea eu spune, De e pace sau război? Cineva ne tot trimite, Semnele distrugătoare, Omenirea își permite, Să reziste în picioare! Credeți în vreo Apocalipsă? Vă spun sincer, eu nu cred! Tot ce avem astăzi lipsă, Face parte din întreg. Depinde de care termeni, Folosim Planeta Albastră, Nu vă fie teamă, semeni, Viața e în mâna noastră! Lumea e
LUMEA NOASTRĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 452 din 27 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354711_a_356040]
-
tot departe de expertiza proprie. Concluzia? Intenetul ne-a găsit nepregătiți în fața asaltului informației brute, iar singura noastră reacție de apărare pare această “condică de prezență numită Facebook” în care semnăm cu “Like”. Ce ar fi dacă am încerca să rezistăm propriei “lăcomii în asimilarea informațiilor”? Putem face asta fie filtrându-le, fie diversificând sursele acestora, simultan cu temperarea dorinței de a le regurgita fără o cât mai complexă și completă metabolizare proprie și prealabilă. NOTĂ: Materialul reprezintă propria opinie, drept
INTERNETUL NE-A GĂSIT NEPREGĂTIŢI! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347113_a_348442]
-
de înălțimi, forme și culori diferite. Ajungem la Cabana „Trei Brazi”, situată la poalele Masivului Postăvaru, la o altitudine de 1120 de metri. Peisajul este asemănător celui de până aici. În dreapta drumului se întinde o pădure masivă de brad. Nu rezistăm tentației de a intra în ea. Pe sol nu este niciun pic de zăpadă, ci doar frunzișul de un maroniu veșted al unei toamne pierdute în iarnă. Pâlcuri de iarbă verde scot capetele deasupra frunzelor din loc în loc. Soarele începe
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
a mea simțire În trupul meu dansează plăcerea în extaz E-un fâlfâit de aripi, e-o aghilă-n privire Mă ispitește dulce de mi-ar făcea și caz; Știi gustul mierii dulci? Pe buze mă atinge, Aș vrea să îi rezist pe clapele plăcerii, C-un zâmbet ștrengăresc în inimă se-nfinge Pe mine mă frământă s-ating bolta tăcerii. O simt cu o privire am ochii de smarald Și când mi-e frig în vene, ea îmi pătrunde cald, Mă ispitește-adesea
DE COSTINA SAVA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347161_a_348490]
-
o garsonieră. Era încă tânăr, frumos, plin de umor. Roiau femeile în jurul lui. Iar el se „ascundea” în editură. De la prima oră până la ultima își găsea ceva de lucru, interpunându-se între Corina și Bogdan. Până când Bogdan n-a mai rezistat. A plecat literalmente în lume. - Corina, dar unde e soțul tău? Mi se părea atât de ciudat să o știu căsătorită cu altul și să o văd întotdeauna cu Emil. - Chiar nu știu. O dată, de două ori pe an mă
EMIL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347217_a_348546]
-
uneori plânge într-un ungher surd și murdar o cârjă pentru lacrimile mele Caut un sanepid curat peștii-sanitari nu ne-au salvat dramele inundă în cod galben caut un frizer care să-mi facă o frizură răcnet ce va putea rezista seismelor de mâine Festival în acorduri negre nori cenușii care alungă cerul din senin ghimpi inventați așezați contra naturii sugrumări nonverbale în jurul gâtului și al inimii strangulat sufletul născut în tine dar tu nu ataci, nu te aperi Suzana Deac
NU ATACI, NU TE APERI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357046_a_358375]
-
și gata, s-a eliberat. Își regla respirația, își ștergea sudorile reci... „Cum, Dumnezeu, doar am simțit cu adevărat...Teribil! Firul...”, încerca să-și cerifice în gând inexplicabila experiență. S-a hotărât: va mai încerca , va lupta cu sine, va rezista, va cuceri până la capăt acel ceva ca un fir, cu orice risc, trebuie să aibă un capăt.... Încă o dată, corpul și capul pe poziție și la înălțimea adecvată, deodată bipul, șocul scurt din timpan și imediat, în creier, unda filiformă
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
ca execuția celor trei tâlhari să aibă loc la Ierusalim fiindcă el și suita sa se deplasau acolo de Pessah, vrând cu acest prilej să arate tuturor triumful său, pentru că Baraba era foarte cunoscut în cetatea sfântă a iudeilor. Baraba rezistase însă chinurilor și nu spuse nici un cuvânt de o amforă plină cu monede de aur îngropată undeva într-o pivniță a unei case din Ierusalim. Le spusese romanilor orice îi ceruseră aceștia, însă acest lucru reuși să-l țină secret
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
o să se supere mami că mi-am rupt rochia? am întrebat-o cu toată sinceritatea. - Dar-ar în ea de rochie! a început mamaie. Păi bine, mai fată, dacă te schilodea vaca, nu ne nenoroceai? De data aceasta nu am rezistat și cum eram singure, i-am răspuns: -Vorbești ca tataie și am început să-l imit. Cu ce vă nenoroceați? Cine rămânea schiload[, eu sau voi? am întrebat-o curioasă să aflu răspunsul. Mamaie mă privea de data aceasta mirată
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
surprinși de revenirea lui acasă. În mintea lor se împleteau întrebări de tot felul, dar răspunsul lui Toma a venit surprinzător: «Când te apucă dorul de vătrar, de troaca în care frământă mama pâinea și de scârțâitul fântânii nu mai reziști și-atunci te întorci acasă». Întâmplări de tot felul și amintiri picante se relatau în fața sebeșenilor adunați la birtul din sat, sau cine știe pe unde se întâlneau mai mulți, atunci când cei veniți din străinătate își povesteau viața petrecută departe
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
este ușor! Ca să amintim elitele, Cioran, Eliade, Norman Manea sau Herta Müller sunt doar câțiva din cei care au ales exilul fără a renunța să lupte pentru idealurile lor, și reușind departe de țară. Prin intermediul lor, unii dintre noi am rezistat să ținem în frâul spiritul patriotic, dragostea față de cultură și de limbă. Iată ce spune Norman Manea despre exil: „... este o profundă dislocare și deposedare, un șoc teribil. În epoca noastră a devenit, însă, prin modernitatea centrifugă și prin globalizare
ÎNCĂRCATĂ DE PATOS ŞI DĂRUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357178_a_358507]
-
seama ce rușine, dacă te găseau! Te tratau de hoață! mi-a spus mami pe un ton categoric, care m-a speriat și mai mult. A doua zi, Dumnezeu a hotărât pentru noi. Colega noastră, fricoasa și miorlăita, nu a rezistat mai mult de zece minute lângă soba rece și s-a pus pe plâns așa de tare că a fost auzită de părinții Luminiței. Era imediat scoasă în stradă sub privirea mirată a acesteia, care nici măcar nu a recunoscut-o
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
o să mă întorc iar slugă, or să ne ia calul și căruța, o să fiu argat ca la tinerețe, ce ne facem, fa? Se uita la mamaia ca și cum aștepta ca ea să dezmintă ceea ce el auzise. De data aceasta nu am rezistat și am izbucnit în râs, era pentru prima dată când îl vedeam pe tataie plângând. Mamaie s-a uitat buimacă la mine și întorcându-se spre tataie i-a spus: -Gogule ai înnebunit la bătrânețe, ai înnebunit și fata asta
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
în fiecare zi la scoala. Voiam să-i string ca să-i cumpăr un cadou lui tata în ziua cînd se întorcea acasă. Trecuseră două luni de cînd era la spital și de mai multe ori cheltuisem micile economii, pentru că nu rezistăm cînd treceam prin fața librăriei să nu-mi cumpăr cîte o carte de ... Citește mai mult "Eram copil, nu aveam mai mult de 8 ani. Locuiam undeva la capătul unei străzi lungi, Triumfului, într-un cartier de la periferia orașului. Mă jucam
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
în fiecare zi la scoala. Voiam să-i string ca să-i cumpăr un cadou lui tata în ziua cînd se întorcea acasa.Trecusera două luni de cînd era la spital și de mai multe ori cheltuisem micile economii, pentru că nu rezistăm cînd treceam prin fața librăriei să nu-mi cumpăr cîte o carte de ... XVI. PREZENT LA ÎNTÂLNIRE, de Mihaela Arbid Stoica, publicat în Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011. michaelaarbid@hotmail.com Mi-a luat ceva timp să mă hotărăsc
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
eu trăiam și scriam ca într-un trun de fildeș sau, mai bine zis, ca într-un cătun. O fi fost bine sau rău, nu știu. Dar aș minți, dacă nu aș spune că am avut prietenii literare care multe rezistă până azi, că am avut și maeștri, în sensul frumos al cuvântului, care m-au promovat la Radio, la reviste cu staif”. Scrisul pentru Melania Cuc se naște, după propria mărturisire, natural, spontan, fără intervenții, tehnici, artificii. În acest sens
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
în istoria neamului...În 1950, închisorile comuniste găzduiau nu mai puțin de 11 membri ai familiei Tătărăscu: Gheorghe Tătărăscu și patru frați ai săi, Sanda - fiica demnitarului, trei veri și două mătuși ale politicianului român. Acestea din urmă nu au rezistat și s-au sinucis în detenție. La Paris, unde fratele Sandei Tătărăscu studia dreptul s-a întâmplat o altă nenorocire: când a auzit că tatăl său a fost arestat, băiatul lui Tătărăscu a făcut un atac de schizofrenie. A murit
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
sunt suvenționate de stat. Statul ne v-a da banii... Se aude clopotul de pe punte, apoi vocea căpitanului vasului într-un difuzor, spunând: „Toți călătorii apți de muncă să urce de puntea de comandă. Trebuie să pregătim vasul pentru a rezista la o furtună anunțată”) Dreptaciul: Mă duc să dau o mână de ajutor. Stângaciul: Poți să te duci... (Dreptaciul iese din scenă) *** Scenă 4. (Rămas singur Stângaciul își pune mâna stângă streașina la ochi și privește în depărtare. Se aud
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
din prpfan și profanul din sacru. Adică, să scoatem știință din relativitatea generală, cultura din subordinea lumii materiale și religia și armata de sub tutela statului. În sfârșitul istoriei unei mari înșelătorii umane e greu de spus dacă ar putea să reziste mai bine un general gol decât o femeia în general, sau o femeie fatală între doi generali ... dar, în orice caz, în fața unui copil care moare de foame, n-ar trebuie să reziste nici o femeie în general ... fie ea femeie
VA DORESC CER INALT SI IDEALURI PE MASURA de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357366_a_358695]
-
greu de spus dacă ar putea să reziste mai bine un general gol decât o femeia în general, sau o femeie fatală între doi generali ... dar, în orice caz, în fața unui copil care moare de foame, n-ar trebuie să reziste nici o femeie în general ... fie ea femeie fatală, Doamna de Bine, Doamna în roz, femeie de servici, intern și internațional, târfa universală a FMI-ului, sau mai știu eu ce minunată doamna a lunii arginti, pe numele ei adevărat Diana-Luna-Hetate
VA DORESC CER INALT SI IDEALURI PE MASURA de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357366_a_358695]
-
nu apar la timp și la locul potrivit, artiștii care îl salvează. Îndepărtata moștenire culturală, tradițiile românești răzbat și consolidează azi folclorul prin cântecele unor artiști ca Grigore Leșe și Zinaida Bolboceanu. Mai mult poate decât multe cântece care au rezistat până azi, parcurgând lungul drum al istoriei, cele interpretate de Grigore Leșe sunt eminamente legate de viața omului. Aceste cântece pot fi desemnate cu sintagma de rapoarte de viață, de parcurgeri pe firul vieții: prima trecere, cătănia; a doua trecere
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
un om care la vremea lui fusese vestit prin vitejia și înțelepciunea să. Ajuns în pragul bătrâneții, răpus de boală, simțindu-și sfârșitul aproape, chema pe fiul său și-i zise: − Dragul meu Solaris, sfârșitul îmi este aproape, nu mai rezist mult! În tinerețile mele, îmi amintesc cum biruiam pe oricine, dar acum timpul m-a biruit pe mine. − Nu este așa, tata! Tu poți învinge Timpul! spuse Solaris, cu ochii înlăcrimați. − Nu, fiule, nici un muritor nu poate, oricât de curajos
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]
-
astăzi, fiind curios să cunosc cât mai mult despre satul românesc la începutul mileniului trei, comparativ cu cel de care-mi auzisem atâtea lucruri, de la neobositul meu prieten-povestitor, Dumitru Sinu. La Sebeșul de Sus - în mijlocul verii lui 2011 N-am rezistat tentației de a afla cum este astăzi Sebeșul de Sus. Călătoriafăcută în satul lui Mitică Sinu, n-a fost imaginară ci absolut autentică, pentru că tot ce am aflat, mi-a parvenit chiar de la un reporter care s-a deplasat la
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
un om care la vremea lui fusese vestit prin vitejia și înțelepciunea să. Ajuns în pragul bătrâneții, răpus de boală, simțindu-și sfârșitul aproape, chema pe fiul său și-i zise: − Dragul meu Solaris, sfârșitul îmi este aproape, nu mai rezist mult! În tinerețile mele, îmi amintesc cum biruiam pe oricine, dar acum timpul m-a biruit pe mine. − Nu este așa, tata! Tu poți învinge Timpul! spuse Solaris, cu ochii înlăcrimați. − Nu, fiule, nici un muritor nu poate, oricât de curajos
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
toți cu Einstein în zilele lui cele mai proaste și se apucă să explice poporului, folosind tot felul de probe materiale, ce a vrut să zică speakerul. Așadar, se ia o pungă de plastic și se ține în vânt. Punga rezistă! Se ține apoi în ploaie. Punga rezistă! Se lovește cu un corp dur. Punga rezistă! Poporul se uită uimit la năstrușnicie și așteaptă ca unul dintre savanți să o facă panglici colorate cum mai văzuse el în iarmaroc astă-vară. Ei
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]