5,274 matches
-
așteaptă În viitor. Orientarea latinistă a fost continuată și amplificată de curentul numit „Școala ardeleană“. Contextul său istoric Îl constituie anexarea Transilvaniei la Imperiul Habsburgic, urmată la scurt timp de aderarea la catolicism — În varianta numită „greco catolică“ (catolică de rit oriental) — a unei părți dintre români. Față de ortodocși, greco-catolicii au dispus de unele facilități de ordin cultural și religios. S-au Înființat școli românești greco-catolice, iar unii tineri și-au putut continua studiile la Viena și la Roma. De aici
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
inclusiv limba). În fapt, rezultatele obținute sunt echivoce și cu dublu tăiș. Se constată, după o primă fază de continuitate daco-romană, o răsturnare arheologică completă În jurul anului 600, odată cu instalarea slavilor. Totul se schimbă: aspectul locuințelor, inventarul lor și chiar ritul funerar. În mod curios, arheologii din perioada comunistă au tras de aici concluzia unei neîntrerupte continuități etnice românești! În termeni strict arheologici, nu este continuitate, ci discontinuitate. A curs multă cerneală În jurul culturii Dridu (după numele unui sat din Câmpia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
clasice privind elementele orientale din limba și cultura română; H. Tiktin (1850- 1936), autorul primei gramatici sistematice a limbii române și al unui apreciat dicționar româno-german; Moses Gaster (1856-1939), stabilit la Londra (din 1887, rabin-șef al comunității evreilor de rit spaniol), preocupat Îndeosebi de literatura populară românească... Evreii au avut o pondere considerabilă În literatura românească interbelică, abordând cele mai variate subiecte și formule literare, de la evocarea pitoreștilor cartiere evreiești (astăzi dispărute), până la science-fiction, dadaism și suprarealism (contribuții asupra cărora
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de țară. Fotografii de familie, gravuri, bibelouri, farfurii pictate, împletituri de trestii aduse de Mauriac în urma unei călătorii în munții Pirinei. În centrul sufrageriei se află o masă rotundă și câteva scaune, la care familia lua prânzul și cina. Un rit imuabil fixa locul fiecărui membru al familiei. Cei doi soți, François și Jeanne Mauriac, stăteau față în față, fiicele, Claire și Luce, pe partea tatălui, feciorii, Claude și Jean, pe partea mamei. O etajeră pentru veselă. Pe șemineu, un orologiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Paul al VI-lea, artera principală, este neagră de lume. Orașul vechi, cu sukul său aparent destinat străinilor, este pentru moment letargic și foarte curat. Număr, pitite discret pe străduțe și în fundacuri, douăzeci și patru de biserici și mănăstiri aparținând tuturor riturilor imaginabile. Măicuțele din ordinul Sfintei Clara întrețin amintirea lui Charles de Foucauld care, înainte de hirotonisire, le-a fost servitor apoi oaspete, între 1897 și 1900. Bonaparte, care a venit din Egipt să asiste la un botez în mănăstirea lor, s-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Don Camillo rămâne actual. I se întâmplă chiar să facă una cu Peppone. Pastorala impune existența unui șef de stat, de clan, de partid. Părintele Emile Choufani, palestinian de origine melkită, un bărbat voinic, vorbește tare și răspicat. A ales ritul latin după absolvirea seminarului în Franța, la Issy-les-Moulineaux. Este directorul școlii secundare "Sfântul Iosif" din Mutran, un cartier al orașului situat la jumătatea colinei. Școală privată, uniformă obligatorie, o mie trei sute de elevi, din care jumătate musulmani, taxa școlară de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cumva au chiar interdicție de ședere acolo, cum este cazul șeicului Tamini, judecătorul judecătorilor palestinieni. În Ierusalimul răsăritean, evreii sunt cei care nu pun piciorul decât cel mult incognito, chestiunile de securitate și de amor propriu prevalează. Creștinii de toate riturile și nuanțele se pot simți ca acasă atât în Est, cât și în Vest, numai că ei nu sunt cu adevărat persoane cu greutate. În sfârșit, copii lui Abraham ar putea relua la nesfârșit acest cuvânt al lui Voltaire: "Știți
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
disculpantă. Dar ea nu rezistă unei contralecturi evreiești a istoriei, ca cea schițată, nu fără delicatețe, de rabinul Jacquot Grunewald în lucrarea sa Chalom, Jésus. Căci primii creștini nu numai că le-au furat evreilor miturile lor fondatoare, memoria și riturile lor, seder sau Pessah. Nu numai că au tradus shabbat prin "sabat al tuturor diavolilor" și "orgie de vrăjitoare". Ei nu s-au comportat ca disidenți, ca fii rebeli, ci ca dușmani de moarte, mai răi ca romanii, căci au
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mai totdeauna când descifrează mentalități rudimentare, naratorul (acum analist întristat) e magistral; odată cu Bordeienii, Sadoveanu demonstra disponibilități pentru viitoare pânze ample. Tot ce ține de fenomenul autohton invită la notații succinte; istorisiri populare, vorbe de duh și sentenții, elemente de rit magic și blesteme toate compun o bancă de date cu posibile întrebuințări în procesarea creativă. De timpuriu figurează în preocupările scriitorului (care își zice artist) adagii, sintagme și nuanțe lexicale caracteristice; acționează palpitul unor monumente istorice. Îl încântă sistematic observații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
parlament și afirmase lucruri neadevărate despre Masonerie, deși cunoștea că tagma asta e onestitatea și morala însăși. Mi-a dat unele explicații: că a cetit într-o carte că la gradul Kados, religia creștină e maltratată. Se poate la anume rituri, în anumit timp; masoneria nu e una. S-ar putea spune că instituția aceasta are atâtea înfățișări câți inițiați. În orice caz, el personal s-a putut convinge că la noi nu era nimic din asemenea alegații; din contra religia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
necontenit. O constituție care să reglementeze gospodăria celulelor masonice, să puie ordine și disciplină s-a simțit de mult necesară. Acest zel în interesul instituției a fost greșit interpretat de unii din f.f. noștri care au situație de conducători ai ritului. S-au produs bănuieli, nu ne-au fost făcute reproșuri fățișe; s-au urmat procedee pe care eram deprinși să le vedem în lumea profană. S-au rostit și amenințări de caterisire; deoarece am fi călcători de jurăminte. Țin să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vederii tuturor celor de față, uimiți de atâta măreție. Și, palatinul, cu sufletul mare cum era, nu se tulbură deloc. Aruncă la picioarele regelui sceptrul moldovenesc și, făcându-și semnul crucii și ținând în mână Sfânta Scriptură - era anume de rit grecesc - jură cu multă ceremonie jurământul de credință, supunere și ascultare regelui Cazimir”. Regele, ridicându-l de jos și îmbrățișându-l, „îi zise să fie cu inima bună și-i făgădui ajutorul, pe care Ștefan atât de mult îl dorea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ahd-name (Cărți de jurământ sau Cărți de Pace), pe care europenii îl numeau capitulații. Cu Moldova s-a încheiat un (o) ahd-name în care se stipula, de obicei, că: 1) domnul era ales de țară și trebuia să fie de rit creștin „după datina veche”; 2) domnul devenea prieten prietenilor și dușman dușmanilor sultanului; 3) se reglementa schimbul de negustori, regimul fugarilor și al prizonierilor; 4) se reglementa regimul vamal, cu păstrarea clauzei națiunii celei mai favorizate pentru mărfurile turcești. Domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
reușit să dezvolte forme unice. Studiile dedicate conceptului de inițiere identifică trei tipuri ale ritualului: cel dintâi se referă la trecerea de la statutul de adolescent la cel de tânăr cu drepturi depline în societate și a fost denumit inițiere tribală, rituri de pubertate, inițiere de la o clasă de vârstă la alta. Celelalte două tipuri privesc inițierea religioasă și inițierea într-o societate secretă. Doar cel dintâi mod inițiatic va face obiectul lucrării de față. Preferăm termenul de inițiere într-o clasă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițierile propriu-zis tribale; maeștrii inițiatori prezenți în textele folclorice au o apariție redusă, cu rolul de a provoca doar abilitățile latente ale neofitului sau de a-l înzestra cu obiecte miraculoase, în acord cu natura lui specială. În privința titulaturii de rituri de pubertate, Arnold van Gennep a demonstrat încă din 1909 că pubertatea socială nu trebuie suprapusă peste cea fiziologică, un astfel de termen putând induce în eroare cercetarea. Dacă în culturile primare prin scenariile sângeroase se urmărea crearea unui sentiment
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din plin. Procesul, specific culturilor simple, în accepția primară, tradițională a cuvântului, urmărește „inducția ceremonială sistematică a adolescenților în participarea completă la viața socială” pentru „generarea unei identități sociale”. „Modificarea radicală în statutul social” se face printr-un „ansamblu de rituri și de instrucțiuni orale”. Astfel, inițierea a fost definită drept „rit de formare discontinuă și ireversibilă a individului ca reprezentant al unei categorii sociale cu experiență culturală comună”. Aspectul spiritual, cultural al fenomenului se va dovedi fundamental în înțelegerea implicațiilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cuvântului, urmărește „inducția ceremonială sistematică a adolescenților în participarea completă la viața socială” pentru „generarea unei identități sociale”. „Modificarea radicală în statutul social” se face printr-un „ansamblu de rituri și de instrucțiuni orale”. Astfel, inițierea a fost definită drept „rit de formare discontinuă și ireversibilă a individului ca reprezentant al unei categorii sociale cu experiență culturală comună”. Aspectul spiritual, cultural al fenomenului se va dovedi fundamental în înțelegerea implicațiilor din textele supuse analizei stilistice. Coeziunea socială constituită pe această cale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al fenomenului se va dovedi fundamental în înțelegerea implicațiilor din textele supuse analizei stilistice. Coeziunea socială constituită pe această cale face din inițiere o „experiență liant între membrii grupului”, ceea ce l-a determinat pe A. Zempleni să numească trecerea un „rit identitar înzestrat cu principiul propriei sale repetări”. Reluarea ceremonialului la intervale precise (având pe foștii novici drept inițiatori în culturile primitive) corespunde ritmului cosmic, iar această raportare permanentă la ciclicitatea universului este impusă de însăși esența textelor folclorice românești. Etnologul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
propriei sale repetări”. Reluarea ceremonialului la intervale precise (având pe foștii novici drept inițiatori în culturile primitive) corespunde ritmului cosmic, iar această raportare permanentă la ciclicitatea universului este impusă de însăși esența textelor folclorice românești. Etnologul care a creat conceptul riturilor de trecere, Arnold van Gennep, consideră inițierea „rituri de separare de lumea asexuată, urmate de rituri de agregare la lumea sexuală, la societatea restrânsă, constituită dincolo de toate celelalte societăți generale sau speciale, din indivizi de același sex”. Discutarea fenomenului inițiatic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
având pe foștii novici drept inițiatori în culturile primitive) corespunde ritmului cosmic, iar această raportare permanentă la ciclicitatea universului este impusă de însăși esența textelor folclorice românești. Etnologul care a creat conceptul riturilor de trecere, Arnold van Gennep, consideră inițierea „rituri de separare de lumea asexuată, urmate de rituri de agregare la lumea sexuală, la societatea restrânsă, constituită dincolo de toate celelalte societăți generale sau speciale, din indivizi de același sex”. Discutarea fenomenului inițiatic pe sexe constituie modul nostru de lucru, opoziția
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
primitive) corespunde ritmului cosmic, iar această raportare permanentă la ciclicitatea universului este impusă de însăși esența textelor folclorice românești. Etnologul care a creat conceptul riturilor de trecere, Arnold van Gennep, consideră inițierea „rituri de separare de lumea asexuată, urmate de rituri de agregare la lumea sexuală, la societatea restrânsă, constituită dincolo de toate celelalte societăți generale sau speciale, din indivizi de același sex”. Discutarea fenomenului inițiatic pe sexe constituie modul nostru de lucru, opoziția în care se situează cele două trasee simbolice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și sacre” se face în mentalitatea arhaică românească prin intermediul (re)memorării acțiunilor arhetipale într-o formă perfecționată, care are puterea magică de a reinstaura lumea mitică și de a transforma „personajul principal” al spunerii în chiar strămoșul întemeietor. „Corpusul de rituri și învățături orale” reprezintă „vehiculul principal de legătură între generații în transmiterea complexului cultural”. Bazându-și întreaga analiză a fenomenului inițiatic pe ideea ridicării la statutul uman numai prin cunoașterea trecutului cultural, Mircea Eliade consideră că „inițierea echivalează cu maturizarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a încetat, ci radiază asupra lumii obișnuite din afară și produce siguranță, ordine, bunăstare”. Îmbrățișând viziunea lui Johan Huizinga asupra manifestărilor spirituale ca atitudine ludică serioasă, Jean-Jacques Wunenburger definește inițierea ca „joc ritualic ce servește drept ceremonie de trecere (...). Scenariul ritului inițiatic simbolizează moartea omului vechi și renașterea unei personalități noi, înzestrată cu o cunoaștere a miturilor sau cu o înțelepciune superioară”. Pus în scenă în momente precis delimitate la nivel cosmic, jocul în urma căruia tinerii se maturizează vine din adâncurile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
formă frumoasă, reală, sacră”. Coroborarea tuturor speciilor invocate cu analiza stilistică minuțioasă face posibilă descoperirea mecanismelor prin care magia se instaurează și tinerii puberi devin nubili în folclorul literar românesc. Vom contribui astfel, pe lângă sistematizarea și așezarea în continuitate a riturilor inițiatice din specii literare diferite, la definirea și analiza fenomenului de mutație ontologică, în derularea căruia sunt angrenate multiple date arhaice, atât din planul obiceiurilor, cât și exclusiv artistice. Spectacolul intrinsec structurilor verbale nu s-a format arbitrar ori prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
într-o nouă etapă ontologică poate fi făcută doar printr-o trecere chiar prin focul creației, ceea ce are valoarea unei noi întemeieri. Dacă a putut participa la cosmogonie, el va putea forma o nouă familie în sânul colectivității regenerate astfel. „Riturile inițiatice cuprinzând încercări, moartea și învierea simbolică au fost întemeiate de către Zei, Eroii civilizatori sau Strămoșii mitici; aceste rituri au deci o origine supraomenească și, împlinindu-le, neofitul imită un comportament supraome¬nesc, divin”. Există în textele folclorice tipare inițiatice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]