10,383 matches
-
incapacitatea de a pregăti elevii la un nivel care să asigure succesul școlar, rata ridicată a neșcolarizării și a abandonului școlar etc. În mod concret, acest ordin cere inspectoratelor ca, începând cu acest an școlar, să se interzică înscrierea copiilor romi de clasa I în școli segregate și să se conceapă planuri concrete de măsuri pentru ca într-o perioadă maximă de trei ani, în funcție de contextele locale, clasele sau școlile segregate cu elevi romi să fie desființate, iar aceștia să fie integrați
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acest an școlar, să se interzică înscrierea copiilor romi de clasa I în școli segregate și să se conceapă planuri concrete de măsuri pentru ca într-o perioadă maximă de trei ani, în funcție de contextele locale, clasele sau școlile segregate cu elevi romi să fie desființate, iar aceștia să fie integrați în școli mixte, multietnice. Un alt document de politică publică în care integrarea elevilor romi în școli mixte din punct de vedere etnic este unul dintre obictivele principale îl reprezintă Planul Național
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru ca într-o perioadă maximă de trei ani, în funcție de contextele locale, clasele sau școlile segregate cu elevi romi să fie desființate, iar aceștia să fie integrați în școli mixte, multietnice. Un alt document de politică publică în care integrarea elevilor romi în școli mixte din punct de vedere etnic este unul dintre obictivele principale îl reprezintă Planul Național de Incluziune (http://www.romadecade.org/en/index.php?search=&action=20&id=0&jump=0) a Romilor, plan elaborat în cadrul Decadei de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
publică în care integrarea elevilor romi în școli mixte din punct de vedere etnic este unul dintre obictivele principale îl reprezintă Planul Național de Incluziune (http://www.romadecade.org/en/index.php?search=&action=20&id=0&jump=0) a Romilor, plan elaborat în cadrul Decadei de Incluziune a Romilor. În acest document se prevede eliminarea claselor segregate până în anul 2008. Dincolo de aceste documente de politici publice, o serie de măsuri concrete de desegregare sunt în curs de derulare în cadrul programului PHARE
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mixte din punct de vedere etnic este unul dintre obictivele principale îl reprezintă Planul Național de Incluziune (http://www.romadecade.org/en/index.php?search=&action=20&id=0&jump=0) a Romilor, plan elaborat în cadrul Decadei de Incluziune a Romilor. În acest document se prevede eliminarea claselor segregate până în anul 2008. Dincolo de aceste documente de politici publice, o serie de măsuri concrete de desegregare sunt în curs de derulare în cadrul programului PHARE Accesul la educație al grupurilor dezavantajate. Programul privește
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spre combaterea segregării își vor dovedi în timp eficiența în condițiile în care suportul social pentru politicile pentru romi este de presupus a fi scăzut, dacă judecăm după distanța socială care îi desparte pe romi de majoritate. Aducerea problemei segregării romilor în educație în dezbaterea publică ar putea mobiliza societatea civilă în susținerea măsurilor de incluziune în educație. Beneficiile aduse de succesul unor politici eficiente de desegregare depășesc cadrul educației și se manifestă pentru societate ca un întreg într-un plus
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Davis, K.; Moore, W.E., 2001, „Some Principles of Stratification”, în D.B. Grusky (coord.), Social Stratification: Class, Race and Gender in Sociological Perspective, ediția a II-a, Westview Press, Boulder. Jigău, M.; Surdu, M. (coord.), 2002, Participarea școlară a copiilor romi: probleme, soluții, actori, Ministerul Educației și Cercetării, Institutul de Științe ale Educației, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Editura Marlink, București. Sen, A., 2000, „Social Exclusion: Concept, Aplication, and Scrutiny”, Social Development Papers, nr. 1, Asian Development Bank, Manila. Zamfir
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Cercetării MEC 1 15 Ministerul Justiției MJ 4 16 Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor MMGA 6 17 Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei MMSSF 5 18 Ministerul Sănătății MS 1 19 Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului MTCT 7 20 Oficiul pentru Problemele Romilor* OPR 1 Notă: Instituțiile sunt ordonate în ordine alfabetică. Ministerul Finanțelor Publice a refuzat participarea la studiu. *OPR a fost transformat în Agenția Națională pentru Romi (O.U.G. nr. 78/2004 și H.G. nr. 1703/200). Pentru această monitorizare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
05). Pull, în engleză. ∗ Nivel calculat păstrând ritmul de creștere înregistrat în primele cinci luni ale anului. Datele prezentate în această secțiune, în afara cazului în care se specifică altfel, provin din studiul Jigău, Surdu, coord. (2002), Participarea școlară a copiilor romi: probleme, soluții, actori, Ministerul Educației și Cercetării, Institutul de Științe ale Educației, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Editura Marlink, București. Eșantionul cercetării este format din 5 560 unități școlare din mediul rural. În Europa Centrală și de Est diferă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Educației și Cercetării, Institutul de Științe ale Educației, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Editura Marlink, București. Eșantionul cercetării este format din 5 560 unități școlare din mediul rural. În Europa Centrală și de Est diferă tipurile și dimensiunea segregării romilor în sistemul de educație. În Cehia, spre exemplu, se estimează că aproximativ 80% dintre elevii romi învață în școli speciale, după un curriculum diferit de cel al școlilor obișnuite (Denied a future?, Save the Children, vol. 2, 2001, p. 37
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
București. Eșantionul cercetării este format din 5 560 unități școlare din mediul rural. În Europa Centrală și de Est diferă tipurile și dimensiunea segregării romilor în sistemul de educație. În Cehia, spre exemplu, se estimează că aproximativ 80% dintre elevii romi învață în școli speciale, după un curriculum diferit de cel al școlilor obișnuite (Denied a future?, Save the Children, vol. 2, 2001, p. 37). În Bulgaria, de asemenea, segregarea a fost bazată până în 1992 pe diferențe curriculare între școlile cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1, p. 91). „Normele de construcție școlară prevăd un necesar de 1,8-2,1 mp pe elev în sala de clasă și 2,7-3 mp pentru fiecare copil în grădiniță.” (Învățământul rural în România, 2000, p. 71) „[Grupul etnic al romilor] pare să fie singurul grup etnic care are tendința să monopolizeze un strat social caracterizat printr-un nivel scăzut de bunăstare, printr-un prestigiu destul de scăzut (deși există diferențe în modul în care diferitele grupuri de romi sunt percepute în funcție de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
grupuri de romi sunt percepute în funcție de stilul lor de viață) și prin ocupații «tradițional țigănești», deși nu toți romii aparțin acestui strat și nici acest strat nu este alcătuit exclusiv din romi.” (Tufiș, 2001, p. 101). Decada de Incluziune a Romilor este o inițiativă a Open Society Institute și a World Bank lansată în 2003, care urmărește eliminarea discriminării și îmbunătățirea substanțială a situației romilor în cele nouă țări participante: Bulgaria, Croația, Cehia, Muntenegru, Ungaria, România, Serbia, Slovacia și Macedonia. Guverenele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acest strat nu este alcătuit exclusiv din romi.” (Tufiș, 2001, p. 101). Decada de Incluziune a Romilor este o inițiativă a Open Society Institute și a World Bank lansată în 2003, care urmărește eliminarea discriminării și îmbunătățirea substanțială a situației romilor în cele nouă țări participante: Bulgaria, Croația, Cehia, Muntenegru, Ungaria, România, Serbia, Slovacia și Macedonia. Guverenele celor nouă țări participante împreună cu organizațiile romilor au elaborat planuri naționale de acțiune pentru a pune în practică angajamentul politic asumat. Decada de Incluziune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Institute și a World Bank lansată în 2003, care urmărește eliminarea discriminării și îmbunătățirea substanțială a situației romilor în cele nouă țări participante: Bulgaria, Croația, Cehia, Muntenegru, Ungaria, România, Serbia, Slovacia și Macedonia. Guverenele celor nouă țări participante împreună cu organizațiile romilor au elaborat planuri naționale de acțiune pentru a pune în practică angajamentul politic asumat. Decada de Incluziune a Romilor este prevăzută a se desfășura în perioada 2005-2015. Mai multe informații despre Decadă se pot găsi la adresa: http://www.romadecade.org.
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele nouă țări participante: Bulgaria, Croația, Cehia, Muntenegru, Ungaria, România, Serbia, Slovacia și Macedonia. Guverenele celor nouă țări participante împreună cu organizațiile romilor au elaborat planuri naționale de acțiune pentru a pune în practică angajamentul politic asumat. Decada de Incluziune a Romilor este prevăzută a se desfășura în perioada 2005-2015. Mai multe informații despre Decadă se pot găsi la adresa: http://www.romadecade.org. Programul are o finanțare de 11,33 milioane de euro și se desfășoară în 11 județe ale țării. Spre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Stein, op. cit., vol. II, p. 130 (cf. Riché, op. cit., p. 305). 27. Despre tinerețea lui Boethius se pot găsi amănunte interesante la P. Courcelle, „Boèce et l’école d’Alexandrie”, în Mélanges d’histoire et d’archéologie, École Française de Rome, 1935, și în Dizionario Biografico degli Italiani (Roma, 1972). 28. Pierre Riché (op. cit., p. 306) amintește că Fortunatus (Carmina, III, 18, 7 și VII, 8-25, în Monumenta Germaniae Historica, vol. IV, pp. 70-102) face aluzie la acest lucru. Riché se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din Nursia (480-542) a jucat un rol capital în întreaga civilizație medievală și, în primul rând, în istoria monahismului. Este autorul vestitei Reguli benedictine. S-a născut la Nursia, dar a studiat la Roma, cunoscând modul de viață viciat al Romei imperiale. Scârbit, în jurul anului 500, a părăsit-o, retrăgându-se într-o peșteră din apropiere. În 529 a fondat celebra mănăstire Monte Cassino (care a durat până la al doilea război mondial, când a fost bombardată și distrusă de anglo-americani). Regula
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
religie. De atunci și până de curând, ideile lui Francis Bacon și René Descartes ne-au lecuit nedumerirea originară și rănile spirituale. Adevărul cercetat a învins în bătălia cu adevărul revelat. Cel din urmă mai agonizează doar la periferia supratehnologizatei Rome și a Ierusalimului înarmat până în dinți. Științele experimentale și pozitive ne-au dictat cu măiestrie modul de a percepe și a trăi realitatea. Au descris-o ca pe un teren solid, pe care poți călca ferm, pentru că există legi inflexibile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Atlas susținea pe umerii săi, „ca niște stâlpi înalți”, Cerul și Pământul. Dintr-o astfel de poziție este posibil să vezi și să cunoști totul, până la marginile lumii. Așadar, insula Ogigia era, pe atunci, „capitala culturală” a lumii, „orașul-lumină”, precum Roma antică sau Parisul modern. La aceasta se adaugă virtuțile paideutice excepționale ale nimfei. Calipso, „cea cu mândre plete”, îl reține pe Ulise „cu vorbe blânde, dulci, mângâitoare” și îi oferă nu numai dragostea ei, dar și ceea ce zeii le interziseseră
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ed. 3, pref. Gheorghe Grigurcu, Iași, 2003; Breviarul nebuniilor curente, postfață Victor Georgescu, Iași, 1996; Temele deocheate ale timpului nostru, Pitești, 2002. Ediții: Rachilde, Domnul Venus, tr. Roxana Gheorghiu, pref. edit., Iași, 1991. Traduceri: Alfred Jarry, Căutarea Messalinei: romanul vechii Rome, îngr. și pref. trad., Iași, 1998. Repere bibliografice: Liviu Antonesei, Un eseist, „Dialog”, 1981, 79-80; Ion Bogdan Lefter, Aventurile editoriale ale unui eseist ieșean, CNP, 1992, 2; Mircea Mihăieș, Un San-A. printre cuvinte, O, 1992, 1; Dan C. Mihăilescu
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
la noi, a particularităților literaturilor din Peninsulă Iberica. Pe langă studii, a publicat articole de popularizare, cu deosebire în periodice din Craiova, dar și din București. Din 1919 și până în 1944 a colaborat nu numai la „Sburătorul”, „Ideea europeană”, „Ramuri”, „Romă”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața literară”, dar și la „Crainicul” (Târgu Jiu), „Renașterea” (Râmnicu Vâlcea), „Universul”, „Curentul magazin”, „Lumea românească”, „Vremea”, „Cuget românesc” ș.a. Din 1922 e cooptat membru în comitetul de redacție al publicației craiovene „Năzuința”, al cărei director va
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
Dr. Heinrich N. 22-24, str. Traian 25 B, Predeal, str. Valea Rășinoasei. 178. Andronic Dumitru și Eliza, 5 apartamente, București, B-dul Schitul Măgureanu 48 179. Ardeleanu p., 6 apartamente, București, Calea Plevnei 126. 180. Anca V. Elsa, 4 apartamente, București, str. Romă 57, Bușteni, Prahova str. Cap. Mușat 3. 181. Atanasiu Minoră Florica, 5 apartamente, București, str. 13 Decembrie 15. 182. Aronovici M. Etilde, 3 apartamente, București, B-dul A. I. Cuza 13 A. 183. Alexandrescu Angela, 4 apartamente, București, str. Cernica 6. 184
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
295. Angelescu Anton și Ana, 4 apartamente, București, str. Ing. Slatineanu 4, str. A. Romanescu 17, str. Const. Brâncoveanu 75. 296. Administrativ Socet. ajutor mutual, 5 apartamente, București, str. Sabinelor 17. 297. Abegg Filip și Elvira, 5 apartamente, București, str. Romă 42 bis, Vasile Roaita-Constanta. 298. Arghirescu Mihail, 14 apartamente, București, Într. Spătarului 1. 299. Avram Savchis, 3 apartamente, București, str. Traian 161, Într. Libertății 14, Constantă, Vintilă Brătianu 33 bis. 300. Azariem Rina, 2 apartamente, București, str. Tolbuchin 127. 301
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Steluța, 3 apartamente, Timișoara, str. Ion Ghica 1. București, str. Frumoasă 52. 1352. Condoci Cristea și Atanasiu Elenă, 18 apartamente, București, str. Povernei 10. 1353. Cantacuzino Alexandra, 2 apartamente, București, Cal. Victoriei 128. 1354. Curlache Constantin, 6 apartamente, București, str. Romă 62. 1355. Cocea Marica, 5 apartamente, București, str. Nicolae Iorga 28. 1356. Constantinescu Ion și Eliza, 8 apartamente, București, str. Grigore Alexandrescu 92. 1357. Cernea V. Dumitru, 19 apartamente, București, Cal. Dorobanților 99; str. Mihai Vodă 13. 1358. Cabarasu Nicolae
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]