3,950 matches
-
birthday to you, Happy birthday to you, Happy birthday to you, Mr. Floyd, Happy birthday to you!" Difuzoare, observă precis Pinky. Și, fără să știe de ce, pentru o clipă, se trezi mai liniștit, gândind că, da, uite, într-adevăr, babele sânt țicnite. Cântecul, scurt, chelălăi cât chelălăi și se sfârși. 215 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Bineînțeles că astea văzuseră. Li se citea pe față cât de sătule erau de numărul altimetrelor pe care le văzuseră. I se năzări chiar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de preferat o atitudine dezangajată, neutră, balans când pe-un picior, când pe altul, aparența unui individ căzut fără vină pe-acolo și tânjind la spart lemne. Acolo spărgea ușa. "Is anybody in there?" Babă țicnită, ureche de plută, eu sânt cel care-ți aduce ție solo de baterie. Dum-dum!! De dincolo, i se păru că deslușește un glas alertat și asmatic: - Nu e gata, nu e gata!... 214 DANIEL BĂNULESCU - Da. Sedevistică. Scule și dispozitive. Minuni ale tehnicii. Apeși un
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
toate câte. Și avîndu-și sălașul în centrul unei neasemuite farfuri de porțelan, înconjurat cu un strat gros de ciuperci. - Pink Floyd, îl strigase Pontiful, făcîndu-i semne grațioase cu mâna. Am să-ți pun douăzeci și patru de întrebări. Ești catolic? - Nu prea sânt Adică nici nu m-am apucat bine... Nu sânt Sanctitatea Voastră... - Nu ești. Nu ești deloc... Dar ai să fii în curând. Amintește-ți ce ai mâncat după-amiază. - O benedictină, încercă Pinky, timid, să se adecveze spiritului viziunii. - A mâncat
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
scoateți producție, la hectar, anul ăsta? - O sută de mii de tone, răspunse Pinky, fără să clipească. - Puțin... Mult prea puțin... Habar n-aveți voi ce de secrete se ascund sub expresia batjocorită de "Pagubă în ciuperci"... Adevăratele daruri duhovnicești sânt hribiile, mânătărcile, ghebele și bureții puturoși. Trebuie să ne ferim, mai ales, de ciuperca albă de pădure. Russula emetica, uite așa, îți dă cu piciorul la mântuire. ...Oricum (îi ordonă, după o vreme, Sfântul Părinte, probabil Secund), voi întorceți-vă acasă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îmi spunea, auzi tu, Paty, am făcut atât de multe mezalianțe biologice, încît, în fiecare dimineață, îmi vine să-mi decojesc fiecare milimetru de piele și să mă duc să mi-l adap la acid. Te-am întîlnit acum, când sânt și prea curvar și prea bătrîn". Dar nu era curvar... Și, deh, cumva și el ar fi fost bătrîn!... 230 DANIEL BĂNULESCU fie antrenat personal, în această tevatură turistică, Adevăratul Pontif a fost substituit de o dublură profesionistă. - Cine era
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Nu este niciodată prea greșit să împletești două destine, căsătorindu-te, de exemplu, cu una dintre grațioasele doamne care-ți stau acum, probabil, în față. Cum te știu un bărbat norocos, trag nădejdea că nu vei fi refuzat. Dacă împrejurările sânt inadecvate, și eventuala mea gafă, monumentală, îți propun să trecem sub tăcere această chestiune." - Vai de mine, nechibzuitul, ce putea să-i treacă prin minte, șopti, împurpurîndu-se toată, sub masca ei ca de făină, Cocondy. Iar aviatoarea, plasîndu-și, ca pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pictor, de capul domnului Salvador Dali. - "Adoua piesă, notarială, depusă în casetă, reprezintă testamentul meu autentificat și definitiv... Testamentul meu trebuie deschis numai în prezența autorităților țării dumitale și a reprezentantului guvernului britanic... Aproape am terminat. Intuiam corect și nu sânt deloc surprins că momentele voioase în care îți alcătuiești testamentul coincid perfect cu cele de maximă curiozitate, privind jocul mondenităților, al rezultatelor sportive și al precarității tuturor ideologiilor artistice viitoare... Transmite-le tu încîntătoarelor noastre prietene că sânt mai plin
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lui. Și, în fine, ca desert, se gândi și la Andra. Pe ea cine s-o mai țină în facultate? Led Zeppelin?! - Ascultați-mă pe mine! Mai lăsați-le încolo de autorități. Stăm cu ele mereu în legătură și, dacă sânt cuminți, le chemăm altădată!... Bătrânele se foiră ușor consternate. Uitîndu-se de data aceasta, dânsele la el, să vadă dacă glumește. Patricia, nelăsând să-i treacă, nici acum, degeaba apele pe la moară, examinîndu-l ca pe un microorganism și trăsnindu-l, când
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe mapele discurilor tale, sugerând că nu tu, ci ei, ar fi autorii, apar aceleași figuri anonime. Nu înfățișarea ta... Înfățișările lor! Ce concluzie puteam eu să scot de aici? Am examinat problema, cum te-ai exprimat pe toate fațetele. Sânt desigur, purtători de instrumente, muncitori, muzicieni de studio, șomeri, fără angajamente, cărora tu, păgubos și din umbră, le-ai asigurat publicitatea, chiar pe propriile tale coperți și le-ai cărat mereu familiile în spate... - "Strălucitor". Iată ce proclamă prestigioasa, ni
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Din dorința de a da aparițiilor mele în public ușurința cu care se mișca Fred Astair... Fiindcă mă întrerupsesem și nu mai puteam să plec din această propoziție, simt nevoia să vă spun, de pe acum... că visurile mele de viitor sânt ștrasate, multicolore, nestemate. Că ne așteaptă vremuri îmbătătoare, PRIETENI! Pentru că fete au fost și s-au mai născut în maternitățile noastre, de când discutăm noi aici (puși pe glume și șotii)... Și dacă m-aș vedea nevoit să scot carnețelul, ați
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
domnul acesta despre care vorbim... extrem de sălbatec și nesățios?... Că n-o iubește deloc! Și-mi spuneam: uite la ăsta, el n-o iubește, dar tot o să se culce cu ea. Și-n timp ce încercam să mă conving că sânt fatalist, deși, pe atunci, nu știam încă prea bine ce înseamnă cuvântul, domnul ăsta n-o să-și facă nici un fel de scrupul din faptul că eu aș fi fatalist și tot o să se culce cu ea... Culmea e că fără
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mi-a rupt-o nimeni. - Ai auzit de Balzac? - N-am auzit de Balzac. - Nici un pic? - Nici. - Nu l-ai citit pe Mircea Eliade? - Nu. - Auziți, nu l-a citit nici un pic nici pe Mircea Eliade. Să-ți spun drept, sânt seri în care nici eu nu mai știu, cu adevărat, cine-i Mircea Eliade. E totuși un suflet blând... Noaptea trecută, în timp ce-ți savurai vremea, dormind nemaipomenit, ai simțit fierbințeli în genunchi sau în furca pieptului?... 345 CEI
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sunet. Și, curând, vocea și tusea i se deslușiră în difuzorul din dreapta. Și, nu după mult, pârâind, în difuzorul din stânga. - "Bună seara, tovarăși! La dispoziția dumneavoastră, dragile mele!... Dragostea și atașamentul meu rezervate numai pentru tine, Marie!... Frunzele de foioase sânt mai călduroase decât cetina de brad. Cetina de brad este mai confortabilă decât rădăcinile și tulpinile de jnepeni. Trei coțofene, care au gustat din stârvul meu, vorbesc acum cu glas omenesc și îi îngrozesc pe salvamontiștii orășelului Bușteni!..." rosti Bărbatul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
patinele?! - Nu erau patine. Erau cicliști. Și nu se dădea cu ei prin Bruxelles. Ci prin lanurile de porumb. - Dacă n-ai pioletul perfect ascuțit, nu ești Faraon. - Bine. Să ne împăcăm. Să uităm de făraș! Dar, știindu-mă cât sânt de sensibilă la bârfele despre Răposat, nu mai bârfiți... Doar mi-ați fost martore, cât am rămas de paralizată, neînțelegînd nici ce se întîmplă. Când mi-au adus veste că Răposatul s-a făcut fărâme în Munții Bucegi. Luând în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Crematoriul, pe Răposat îl rănise enorm... Îl și plouase. Trecuse unul cu basculanta și-l mai și stropise. Așa că-l văd că urcă, murat, pe prispă la mine și-mi zice: "Mărgiculițo! Amoarea mea. Împrumută-mi și mie fărașul. Fiindcă sânt trist... Mi-s gândurile ca gândacii. Și simt c-am devenit, de prisos, chiar și cenușă." - Ți-a spus el, ție, amoarea lui? tuși dușmănoasă madam Nicolici. Mai vorbea el cu tine, după ce te prinsese cu cercetașii?!... Ți-a mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
petrecute în societatea noastră, sub conducerea înțeleaptă. Unele străpung străfunduri atât de măiestru ascunse ale sensibilității, de-ți dau lacrimile... Cele mai multe exaltă, în chip firesc, înzestrările magistrale ale Secretarului General, personalitate marcantă a lumii contemporane. De aici, până aici... Mai sânt și altele. Ai să te orientezi. Din pricina încordării, directorul Predoleanu apăsă, cu talpa pantofului, ceșcuța pe care, cu puțin înainte, și-o abandonase pe caldarâm. Propulsînd-o, acum, în lungul trotoarului, cinci metri, distanță la care recipientul gol de cafea se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dureros într-o diacronie psihologizantă și nu foarte flatantă pentru sentimentele național(ist)e. Lumea atemporală a românismului larvar este, cu toate acestea, seducătoare, chiar fascinantă. Perversiunea lui Daniel Bănulescu este, în fapt, și o inversiune, pentru că subtextele sale nu sânt pamflete de tip Patapievici, ci - mai degrabă - poeme ale unei mari singurătăți colective, starea de romînitate. Evenimentul apariției noului roman al lui Daniel Bănulescu ține de posibilitățile aproape nemăsurate de inovare și renovare 412 DAN-SILVIU BOERESCU Pe strada mea locuiește
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aibă un Dumnezeu - Este-al meu suflet, care declină, Sufletul meu! {EminescuOpIV 9} DIN LYRA SPARTĂ Din lyra spartă a mea cântare Sboar-amorțită, un glas de vânt, Să se oprească tânguitoare Pe un mormînt! Oare femeea pe care mie Dumnezeu sântul o-a destinat În patu-acela de cununie S-a-nfășurat? O caut, gîndu-mi și-o-nchipuește, Dar n-am vazut-o de când eu sunt... Oare amorul ce îmi zâmbește E în mormînt? {EminescuOpIV 10} CARE-O FI ÎN LUME... "Care-o fi în lume
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sufletu-ți rece tu fă o grădină Cu râuri de cânturi, cu flori de lumină; Colo-n cimitirul cu cruci risipite Te primblă adese cu gânduri uimite; Alege-ți o cruce, alege-un mormânt Și zi: Aici doarme amorul meu sânt Și cântă la capu-i și cântă mereu; Dormi dulce și dusă, tu, sufletul meu! {EminescuOpIV 12} PHYLOSOPHIA COPILEI Glasul plăcerei dulce iubit Chiamă gândirea pe a mea frunte, Ce sboară tainic ca și o luntre În oceanu-i nemărginit. Stelele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și-ndrăzneață Pentru ce el fu condamnat la moarte. Viața noastră e o ironie, Minciuna-i rădăcina ei. Dorința De-a fi și de-a-avea singur tot ce este Principiul e de înflorirea ei. În van pământul mort ne-nspiră cîte-odată Din sântul suc al stinsei sale viețe Gândiri de-o nobilă, naltă răscoală: Întoarcerea la fire și dreptate. Noi nu-l pricepem... o-ncercăm adese Dar n-o putem. Făcuți suntem După asemănarea-acelui mare Puternic egoist, carele singur Îmbrăcat în mărirea-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
contopite Brilează-n noapte - tăriile negre A domei se-nsenină - și ea intră În el. - Columnele-ard sub clara ei lumină Și aruncă umbra una-ntr-alta. Ea intră-n domă... stelele-o urmează. Și noaptea sântă plină-i de-ntuneric Pe râul sânt ce curge-n valea mare Care-i grădina cea din codri vechi A lui Miradoniz - Insule sfinte Se-nnalță-n el ca scorburi de tămâie {EminescuOpIV 94} Copile sunt cu ochi rotunzi și negri, Cu flori de aur, de smarald - cu stînce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu sticla-n ochi, cu cioc sub dinți, Să reciteze versuri de-ale mele Spre-a coperi cu-espresia adâncă Unei simțiri adevărate - niște mofturi. Mai bine-aș smulge sufletul din mine, Aș stoarce cu o mână crudă, rece, Tot focul sânt din el, ca în scîntee Să se risipe, pîn-se va-njosi Să animeze pe deșerți și răi. O, și de-ați plânge chiar, dacă durerea Adevărată și neprefăcută V-ar topi ochii și a mea cântare V-ar arde sufletul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ce pătrunde Par a fi snopuri giganteci de lungi sulițe de-argint - Toat-a apei ș-a pustiei și a nopții măreție Se unesc să-mbrace mândru vechea-acea împărăție, Să învie în deșerturi șir de visuri ce te mint. Râul sânt ni povestește cu-ale undelor lui gure De-a isvorului său taină, despre vremi apuse, sure; Sufletul se-mbată-n visuri, cari-alunecă în sbor, Palmii risipiți în crânguri, auriți de-a lunei raze, Nalță sveltele lor trunchiuri. - - Noaptea-i clară
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe grumaz îi bate lin Și pe frunți ea-îl sărută, de rămân steme pe ele, Apoi urcă negrul munte, pe șivoaele de stele, Lin alunecă ș-a lene drumul cerului senin. Îndărătu-acelui munte, infinita întinsoare E frumoasa-mpărăție mândră a sântului soare Și pe coaste sunt palate, ce din verzile grădini Strălucesc marmora albă și senină ca zăpada, Cu intrări în veci deschise, cu scări netezi, colonade Lungi de marmure ca ceara în lungi bolte se îmbin. Pe-a ferestrelor mari
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cenușa pocăinței și-a împlea pământul fruntea, Cu cenușa Romei voastre - moarte legioane, - punte Peste râuri. Și nimica nu se v-alege din voi. Veți ajunge ca-n tâmpire, în sclavie, degradare. Pas cu pas cade-n rușine neamul vostru sânt și mare: Că-n iloți se va preface gintea de-nțelepți și crai Când barbarii vor aduce delta sântelor lor vise, Îmbrâncind în întunerec toate cele de voi zise. Vai vouă Romani puternici, vai vouă, de trei ori vai! ". Astfel
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]