3,819 matches
-
Națională de pierderi suferite de ele. Delegația română crede că această cerere este justificată nu numai pentru faptul că trimiterea acestor bunuri în Rusia a fost consecința directă a războiului, dar de asemenea și fiindcă Germania și Puterile inamice nu sânt străine de originea și desfășurarea situației actuale în Rusia. /ss/ G. Danielopol 81 1919 aprilie 19. Procesul verbal nr. 16 al ședinței Comisiei Reparațiunilor în care delegatul Băncii Naționale a României, G. Danielopol, pune din nou în discuție chestiunea Tezaurului român depozitat la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Procesul verbal nr. 16 al ședinței Comisiei Reparațiunilor în care delegatul Băncii Naționale a României, G. Danielopol, pune din nou în discuție chestiunea Tezaurului român depozitat la Moscova (extrase) [ ] Ședința este deschisă la orele 5,30, sub președenția d-lui Van der Heuvel. Sânt prezenți: D-nii C. Cormick și Robinson (Statele Unite ale Americii); preaonorabilul W. M. Hughes, preaonorabilul lord Summer și preaonorabilul lord Cunliffe (Imperiul Britanic); dl. Sergent (Franța); dl. d’Amelio (Italia); d-nii Fukai, Kikuki și Tatsumi (Japonia); dl. Van der Huevel (Belgia
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
statului și ale instituțiilor particulare în 1.443 lăzi. Odată cu arhivele ne-au fost restituite, cu unele lipsuri, documentele și manuscrisele Academiei Române. În tratativele duse pentru restituirea lucrurilor depozitate la Moscova și care au o importanță minimă pentru ruși, precum sânt operele de artă românești, nu s-a putut obține nici un rezultat. Până în prezent nu s-a putut constata înstrăinarea operelor de artă românești, nefind scoase la vânzare la nici una din marile licitații de artă din Europa sau America. Astfel, există
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Rusia, în cifre Tabloul decontului general privitor la revendicările noastre din Rusia a fost întocmit de dl. Int. lt. colonel M. Gr. Manolescu pe baza dosarelor Ministerului de Finanțe la 25 iunie 1925. Cifrele mai importante din acest decont general sânt următoarele: În decontul său general, dl. colonel Manolescu ajunge la cifra finală de 10.867.751,10 lei aur credit și 271.132.084 lei aur, debit față de Rusia. Toate aceste cifre trebuie din nou revăzute, făcându-se noi recalculări
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ar fi fost pus în circulație de guvernul rusesc pentru nevoile sale comerciale”. În convorbirile cu caracter particular pe care le-a avut dl. Ciotori la Londra cu Krassin, acesta l-a asigurat că aurul și valorile noastre de la Moscova sânt intacte. La 4 decembrie 1920, dl. Ciotori raportează din nou că Krassin l-a asigurat despre existența Tezaurului nostru la Moscova și despre intenția rușilor de a ni-1 restitui. Înainte de plecarea lui Krassin din Londra spre Moscova, delegații ruși
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
care a studiat și cunoaște foarte bine această chestie, ne dă interesante și dureroase amănunte de completare, arătându-ne ce înseamnă pentru noi așa-numitul «Tezaur de la Moscova». Detaliile ce ați cules de la Banca Națională, Casa de Depuneri și Patriarhie, sânt foarte exacte - ne-a spus dl. Pătrășcanu. Ați vorbit despre valoroasele piese de prin muzee, tablourile lui Grigorescu, Tezaurul de la Pietroasa și depozitul de bijuterii al Muntelui de Pietate. Odoarele mănăstirilor și ale Academiei Române Țin să completez — spune d. Pătrășcanu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
știe bine de toți că, chiar învinși, tot cred că țara mea trebuie în această clipă a evoluțiunii ei istorice să facă acest gest. În viața națiunilor, sunt afirmări de drepturi care se socotesc mai mult decât izbânzi trecătoare și sânt gesturi de abdicare, de dezertare morală, care compromit viitorul lor pentru veacuri de-a rândul. Într-o atare situație este astăzi românismul, de aceea, chiar de ar fi să fim bătuți, faptul că patru din cele mai mari puteri ale
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Melchisedec, cuprinde informații privind ctitorul, hramul bisericii, și data când a fost ridicată: „Euseviosul și iubitorul de Christos Io Ștefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domn țerei Moldavei, fiul lui Bogdan Voievod, a început și a zidit acest templu în numele sânților, slăviților și tot-lăudaților corifei Apostoli Petru și Pavel, pe Drăslăvăț, ce s-a săvârșit în anul 7003, iară al domniei lui, anul 38 curent, luna Noemvrie 30”. Construită între anii 1753-1756 de episcopul Inochentie, cu sprijinul domnitorului Matei Ghica (1753-1756
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Gică și Doru Bucur în timp ce eu și Felcia Selejan, „Felix„ cum îi spuneam noi, am obținut doar premii la nivel de județ. Desigur că succesul colegiilor mei m-a bucurat. Trebuie să spun că eu nu am fost și nu sânt invidios pentru succesul și realizările altora și le împărtășesc bucuriile. A urmat așa numita pauză de relaxare de după festival, care de fapt nu a fost pauză deoarece am continuat să pictăm dar să facem și una mică, adică o partidă
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
care n-a precupețit nimic, nici chiar declanșarea unui război fratricid. Deși Războiul de Independență al Republicii Moldova (1999— 1992) a fost câștigat de militari, acesta a fost pierdut, pe parcurs de politicieni. Ori, politicienii noștri au lăsat mereu impresia că sânt tot de-ai lor. Așa am fost declarați „ocupanți” în propria noastră țară, „venetici” în propria noastră casă, iar cei care au venit de cine știe de pe unde s-au anunțat „agresați” de noi, pentru că n-am dorit să le
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
sfântă sărbătoare— simțim cum curge Prutul între noi și sârma cea ghimpată cum tresare. Nu va fi unic Domnul, cel din slove și Domnul, cel ce umblă pre pământ, în lume mai sunt două Moldove și două Bucovine cât mai sânt. Bogat e cine are o poiană, Munți cine are nu mai e sărac. ...Mă doare Bucovina ca o rană, și nu se mai tămăduie de-un veac. Doamne, când ceasul cel din urmă-mi vei suna, fă-mă, pe plai
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
139. Andrei Oișteanu, Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, Editura Nemira, București, 1997 (ediția a doua, 1998). 140. Mihail Șolohov, Donul liniștit, traducere de Cezar Petrescu, Editura Univers, București, 1986, vol. I, pp. 7-10. 141. Simeon Fl. Marian, Sântul Ioan cel Nou de la Suceava. Schiță istorică, Editura Carol Göbl, București, 1895. 142. Simeon Fl. Marian, Minunile Maicii Domnului. Studiu folkloristic, Edițiunea Academiei Române, București, 1904. 143. Doru Radosav, Sentimentul religios la români. O perspectivă istorică (sec. XVII-XX), Editura Dacia, Cluj-Napoca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fostă a monastirei Dobrovățu În Întindere ca de 209 falce din care 107 falce cu vii și livezi cu dijmă de la locuitori și 82 falce pădure, evaluată cu lei 55.864 (...). 5) Moșia Sbierea, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Sântul Sava, Întindere ca de 1.500 falce, din care 79 falce pădure esploatată, evaluată cu lei 158.740 (...). 6) Moșia Vetrișoaia din comuna Vicoleni, fostă a monastirei sântul Sava, În Întindere ca de 695 falce din care 36 pădure esploatată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lei 55.864 (...). 5) Moșia Sbierea, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Sântul Sava, Întindere ca de 1.500 falce, din care 79 falce pădure esploatată, evaluată cu lei 158.740 (...). 6) Moșia Vetrișoaia din comuna Vicoleni, fostă a monastirei sântul Sava, În Întindere ca de 695 falce din care 36 pădure esploatată evaluată la 104.307 lei (...). 7) Hliza numită Vlădicuța, ca de 47 falce, compusă din două trupuri separate prin pământul răzeșesc al locuitorilor comunei Deleni, plasa Crasna, evaluată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
i-a dat și le mulțumesc că pot să-mi petrec timpul liber jucându-mă cu ei. Și va spun că o fac des și cu drag! Vreau să amintesc cu această ocazie versetul din Proverbe 17,6: ,,Copii copiilor sânt cununa bătrânilor, și părinții sânt slava copiilor lor”. Mi-am iubit biserica, familia, copiii, nepoții și sper să o facă și ei, exact după educația pe care le-am dat-o. Ce le-am oferit eu lor, să-mi ofere
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
mulțumesc că pot să-mi petrec timpul liber jucându-mă cu ei. Și va spun că o fac des și cu drag! Vreau să amintesc cu această ocazie versetul din Proverbe 17,6: ,,Copii copiilor sânt cununa bătrânilor, și părinții sânt slava copiilor lor”. Mi-am iubit biserica, familia, copiii, nepoții și sper să o facă și ei, exact după educația pe care le-am dat-o. Ce le-am oferit eu lor, să-mi ofere și ei mie, atât îmi
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
nas. Mi s-au întunecat ochii, mi s-a încețoșat mintea, mi-au înțepenit picioarele. Nu știu ce i-am spus mamei care aștepta la poartă. Nu știu cum arătam. A fost singura dată când am văzut-o pe mama descumpănită. „Ai ciorilor mai sânt”. Peste câteva secunde și-a șters lacrimile din ochi și m-a îmbărbătat . „Lasă-i mamă, fii bucuros că ai pe Suzănica și pe Liviuțu”. Doamne, câtă înțelepciune, și câtă stăpânire de sine a avut. Se descurca ușor în cele
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
aproape, Colo pe unde zodiile răsar, Trecând printre niște locuri puste, Nouă vămi și nouă punți înguste. De abia în urmă, cu multă trudă, Ajunsem la poarta ha dă rai; Iar Sânt Petru, căutând pă o hudă, Așa zise cu sântul său grai: - Dar tu, măi țigane, ce cauți aiciîn cămașă cusută cu arnici? Nu știi tu că în trupul păcătos Nu este slobod a intra nimărui Aici în raiul nostru frumos...? Eu îngenunchind, mă închinai lui Și zisei: - Să mă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
reține dintr-o producție întinsă și aridă, ba chiar ridiculă, în maniera lui Bolintineanu, aceste emoționante versuri pe vechea temă a caducității civilizațiilor: Patruzeci de secoli trec pe dinainte Și fieștecare își recheamă-n minte Imperii, popoare, care nu mai sânt Care gem uitate în negrul mormânt, Sau care lăsară numai al lor nume Din zgomotul mare ce făcură-n lume! Unde este Roma, unde e Atena? Unde e Palmira, unde Cartagena? Unde este Tirul, unde e Sidonul? Unde Ecbatana, unde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Azi, trenul pare monoton:Ne temem de întîrzieri, Cetim gazetele de ieri, - Ne facem somnul în vagon! La geam cu capul gol în vânt, Știam că sunt de mult pe drum, Și nu știam, cum știu acum, La care kilometru sânt O! Vremea când pe scări, vegheam Cu gândul dus în patru părți! ...Azi știm atâtea de prin cărți - Și tot mai rar privim pe geam!... GEORGE DUMITRESCU Tot de natură intimistă este ceea ce e mai valabil în poezia lui G.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
CN: Păi n-am apucat să-l întrerup din expunere pe strategul militar Mircea Dinescu!... Conform analizei lui, deci, lucrurile merg invers, merg totu spre Bagdad. MD: Stai măi, eu nu sânt, eu nu laud pă... Saddam. Spun numai că sânt tâmpiți. (Antena 1, 18.III.2003) ( contrazicere: Păi stai că nu-i așa... − comentariu pentru articolul Nea Gigi, fă-ne acte pe case! (www.9am.ro). Formațiunea stai intră în componeța unor enunțuri ce îndeplinesc, contextual, diverse acte lingvistice din
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
nas. Mi s-au întunecat ochii, mi s-a încețoșat mintea, mi-au înțepenit picioarele. Nu știu ce i-am spus mamei care aștepta la poartă. Nu știu cum arătam. A fost singura dată când am văzut-o pe mama descumpănită. „Ai ciorilor mai sânt”. Peste câteva secunde și-a șters lacrimile din ochi și m-a îmbărbătat. Lasă-i mamă, fii bucuros că ai pe Suzănica și pe Liviuțu. Doamne, câtă înțelepciune, și câtă stăpânire de sine a avut. Se descurca ușor în cele
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
o organizare sistematică și o disciplină înțeleaptă care să utilizeze toate energiile și toate bunele voinți de care dispunem“. „Congresul“ urma să se țină la București sau la Iași îndată după „pelerinajul ce vor face românii la Putna, la mormântul sântului Ștefan“ („Congresul presei române“, Uniunea liberală, an. I, nr. 20, 12 august 1871, pp. 2-3), manifestație națională organizată la 15/27 august 1871 din inițiativa unui comitet din care făcea parte și Eminescu, prilejuită de împlinirea cu un an în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rămâne aceea a lui Bolintineanu, care a fost nu numai poet, ci și ministru. În epocă, pe marginea narațiunii lui de viață se vor face numeroase exerciții de formulare a continuității între formele de creativitate și funcțiile publice: Onorăm pe sântul cutare și cutare (nu voi să-i numesc, evlavioșii s-ar simți atinși), unul pentru că s-a retras dintre oameni, spre a fi mai liniștit, fără să facă cel mai mic serviciu societății, convenindu-i mai bine a fi departe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în efectul de de-subiectivizare. Dacă dorința națională se poate presupune în cazul fiecărui scriitor, numai cei geniali vor reflecta existența ei obiectivă. În operele personalităților de geniu apelul național se scrie impersonal, ca o formulă sacră: "Programa națională, testamentul sânt al apostolilor noștri și evanghelia credinței națiunale s-a înscris cu litere de aur în Răsunetul cântat de națiunea întreagă"144, spune Vulcan despre Andrei Mureșanu. În practică, avem de-a face cu o figură a obiectivității care tinde să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]