4,482 matches
-
lumea! Dumneavoastră știți că am avut și băieți « strălucitori », dar sufletul, comportarea lor n-a fost pe măsură. Întotdeauna te izbeai de orgoliu, aroganța celui care e prea sus, capriciile celui uns prea bine cu harul lui Dumnezeu! M-am săturat de ei! Ceea ce vreau e un cămin liniștit, o familie bună, cuminte, un cămin în care să mă simt bine, să fiu respectată, iubită, să respect și să iubesc la rându-mi. Nu caut, știți, marea și deplina fericire. Aceasta
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Câtă putere, câtă voință îți trebuie în viață. Singura cale pe care să mergi e aceea a speranței. Să nu disperi orice s-ar întâmpla. E singura rațiune care te mângâie. Am ținut să vă spun cele întâmplate. M-am săturat să-mi fac numai părinții părtași la sentimentele mele, la încercările mele. Dacă ar fi mai nepăsători, dar, oricum, sunt copilul lor și... Așa mult m-am săturat de căsătoria asta. Când eu am fost de acord, cineva a trebuit
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
care te mângâie. Am ținut să vă spun cele întâmplate. M-am săturat să-mi fac numai părinții părtași la sentimentele mele, la încercările mele. Dacă ar fi mai nepăsători, dar, oricum, sunt copilul lor și... Așa mult m-am săturat de căsătoria asta. Când eu am fost de acord, cineva a trebuit să strâmbe din nas, când ei au vrut, n-am fost eu de acord. Am avut un inginer cu casă, familie bună, dar el era un... papă lapte
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la București... Pe data de 14, 15 și 16, ba chiar și pe data de 17 decembrie sunt la București pentru a culege diverse situații financiare a fiului nostru, să i le transmit pentru ca să știe să le regleze. M-am săturat de drumuri, dar n-am ce face. Ne-am plimbat o varătoamnă și am rămas, știți dumneavoastră, ca greierul după o vară de... cântare. Noroc că ne bizuim pe magazinul de alături cu... casa. Craiova 13 iunie 1980 Dragii noștri
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
uite-l, duce pruncul în alt vagon! pe la Vatra Dornei încolo, hîrțoagele în fluxul vorbirii, mai ușor decît cursul privirii, cade instantaneu în șocul continuu ocular, patru, unu, zero numeralele pe românește, zero la țiganii indieni, Valentine, tu te-ai săturat! noțiunile închegate pe batjocură, bătrînul stă drept, cămașa albă pătată de cît am păstrat-o în lacră, între umeri colinari topită călătoria de douăzeci și unu de ori, km 86+4 mai era o geantă? mai e și asta! dealul cu satul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
scurt, întradevăr, “au ajuns” mult mai repede, dar spre stupefacția lor, nu au găsit ceea ce căutau, și nici nu au avut parte de “priveliști”, și s-au apucat de oftat, întrebându-se: Oare, cum au reușit ceilalți? STAREA DE BINE. Satură-te de necazuri odată! Și hai, vino cu mine Eu sunt “starea de bine” Pe care toți o vor Dar foarte puțini mă caută. Majoritatea stau în “fotoliul” lor Cu toate că acesta este incomod Și-și “rumegă” problemele de zor. Tu
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
toate “mișcările” lor în viață, să ajungi să le “plătești” prietenia și nu să o dobândești în mod “natural” . Tu vrei să le întinzi o mână, ele doresc totul, altfel nu mai ești o bună prietenă. Bineînțeles că te vei sătura la un moment dat, și îți vei spune : Oare toate prieteniile se bazează pe sacrificii atât de mari, dar care sunt văzute ca și normale? Defineșteți prietenia pe care o oferi și cea pe care o primești la proporții “naturale
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
ne strînge lîngă el și nu-i mai vedeam fața. Ne-am liniștit, am văzut mustața moșului udă de lacrimi și am înțeles cît de mult suferă și moșu' Vasile. Boțul de aur a rămas pe jumătate nemîncat. Ne-am săturat cu toții. Chiar și moșu' Vasile. Tata a mîncat și el restul. Tata nu știa povestea. A doua zi a venit mama, a venit salvarea. Uneori ne aducem aminte de mămăliguța lui moșu' Vasile și devenim mai buni, conștiința ne mustră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
văzut de drumul sorții și a fost îngropat creștinește. La mormînt, Marița a aprins lumînări, a turnat rachiu în păhărele și, din paharul ei, a turnat un strop pe mormîntul proaspăt al răposatului. Na, crapă, că nu te-ai mai săturat. Teroristul din Ghireni strict autentic În satul Ghireni oamenii erau obsedați de teroriștii anilor '89. Vigilenți să nu le ocupe satul, ei s-au organizat într-o mulțime care stătea la crîșmă, punctul strategic cel mai vizat de teroriști. Aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Preferabil ar fi un acces de iritare vitală, un scurt moment de furie trezitoare. Întâi împotriva propriei noastre netrebnicii. Apoi împotriva lehamitei înseși. Aflu din dicționare că „lehamitea“ e un cuvânt de proveniență bulgărească („liha-mi-ti“, mi-e silă, m-am săturat). Avem o mulțime de lucruri de învățat de la vecinii noștri. Nu era musai să ne blocăm într-o lamentație. Sensul vieții. Punctaj pregătitor 1. O viață în cuprinsul căreia întrebarea cu privire la sensul vieții nu survine niciodată e o viață fără
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
al nervozității ofensive. Intelectualii se ceartă între ei, societatea civilă e o simplă manufactură a protestului, guvernul, președinția și parlamentul se epuizează în puru lente manevre de gherilă. Clienții îi detestă pe comersanți și comersanții pe clienți, poporul s-a săturat de politicieni și politicienii de popor, cultele religioase se excomunică reciproc. Psihologia de gașcă, partizanatul, combativitatea de stadion infec tează tonul oricărei conversații, al oricărei dispute. La volan te înfurii, în stația de autobuz, la gară și la aeroport te
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mult chiar, în această poezie Nichifor Crainic face apel la memoria scripturistică, amintindu-ne de pasajul biblic din Evanghelia lui Matei, Cap. 14, 15-21: O, milostivule, Tu care Din doi ciortani și cinci colaci Făcuși un munte de mâncare Să saturi gloate de săraci. Repetă bunule minunea Și ospătează mii de guri Iar mie - ascultă-mi rugăciunea Dă-mi doar un coș cu firimituri. În „Întuneric” își recunoaște „nedestula mea credință”, pe de altă parte vorbește de „Glasul deznădejdii mele”, în timp ce
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
doar luat din viile nordice, nu din acelea din sudul (mediteranean)... Leac? Da, căci apa tisulară, așa cum o arată o propunere de invenție, dar și câteva articole, are proprietăți bioactive, pe lângă - mai precis În consecința - caracterului ei polimer... Te-ai săturat, coane, și treci la ecologie? Păi asta e știința - chiar dacă adesea devine, din exces de zel, neștiință - relațiilor dintre organisme și dintre acestea și mediu. Și e valabilă și În - culmea! - oraș; acela aparent artificial, dar de fapt doar un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
efecte, nu la cauze... Care’s doar una: sunteți prea mulți și prea pretențioși. Și aveți o singură scuză: S’ar putea ca ăsta să fie rolul pe care vi l’a scris Natura pentru acest act; poate s’a săturat de voi. „Meridian“, 18 octombrie 2000, ora 12,45 6. Un pis-pis - N’am uitat, Moti, că pisica apare Întotdeauna așa cum vrea ea să fie. Și-ți spun o poveste adevărată. Tocmai mă gândeam la asta când, alarmată de prezența
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e vorba de paraziți, ci de un fel de vânători; căci ce e vampirul, care cu sânge supt se hrănește, la fel ca puricele? Un vânător micuț și, tocmai de asta, generos: de ce să ucidă vânatul, câtă vreme se poate sătura la fel și mâine? Dar așa e și nițeluș egoist, căci ceea ce vânătorul consacrat nu poate devora din vânatul lui devine subzistență pentru hoitari și apoi pentru descompunătorii biocenozei, Închizând circuitul substanței. Lucru pe care-l face totuși și așa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la îmbogățirea tezaurului folcloric al satului și al zonei noastre, parte din Țara Oltului. Cîntec de șezătoare Găzdiță, găzdiță, gazdă ca pe tine N-am găsit pe nime să ne țîie ghine : C-un blid de pâsat, tu ne-ai săturat, C-o oală de poame, la ficiori li-i foame. Tortu ce l-am tors, fie-ți de folos, Să umbli pe munte cu mâneci bătute, Să umbli-n ospețe cu poalele crețe. Găzdiță, găzdiță,ieși până-n portiță Și te
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
care le-am scris stând pe o bancă lângă plajă, că era plăcut să privești dar nu să intri în apă. Aveai ce privi: cocotierii de lângă noi, valurile mării albastre survolate de pescărușii jucăuși, vasele din larg. Când ne-am săturat de privit ne-am dus la poștă, am cumpăprat timbre pentru vederile pe care le-am trimis în țară. De necaz că nu putusem face plajă, am intrat într-o cofetărie unde am servit eu o plăcintă cu brânză și
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
turtă deasupra cu felii de roșii ca un fel de pizza. Această salată pe lângă bucățele de ton avea multe legume, roșii, salată verde, castraveți plus măsline așa cum obișnuiesc grecii să mănânce. A fost bună nimic de zis și ne-am săturat, dar a mai și rămas fiindcă la ei porțiile sunt extrem de mari. Pentru o singură persoană, îți aduce un platou cu preparate din care se pot ospăta două persoane, ceea ce ne-a făcut să credem că grecii mănâncă foarte mult
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
să ne explice. Am înțeles că gyros pita este o bucată de carne de porc friptă, deci o friptură de porc, iar gyros porționat sunt bucățele mici de carne iarăși fripte. Am comandat gyros porționat după care nu ne mai săturam de suc. Ne dăduse o sete grozavă. Alături de gyros porționat mâncasem și o salată grecească ce era nelipsită de la meniuri. Am plecat salutând-o pe doamna Elena cu „iasu” salutul lor ceea ce a bucurat-o. Învățasem câteva cuvinte și expresii
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
ei. Lauda lor nu mă lingușește, pentru că ei laudă o individualitate care nu-i identică cu a mea batjocura lor nu m-atinge, pentru că ei batjocoresc un individ pe care eu nu-l cunosc ... Îi desprețuiesc pe oameni ... m-am săturat de ei257. Conștiința de sine a geniului apare și mai explicit în Geniu pustiu: să fiu inima lor plină de geniu, capul cel plin de inspirațiune, preot durerilor și bucuriilor, bardul lor258. Freudian, visul lui Eminescu, descris amănunțit în aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ne-am spălat pe mâini după ce ne-am jucat cu toți câinii și pisicile din cartier, nu am ținut cont de câte lipide și glucide mâncăm (în copilărie nu-mi doream altceva decât să mănânc salam Poiana până să mă satur; nici asta n-a fost să fie.) Noi am auzit cum s-a tras la Revoluție, noi am fost martorii la trei schimbări de bancnote (de unde să știți voi că, în '46, un ou costa paișpe milioane?), noi am râs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dorit să stau cu ei, să-mi vândă casa și ce-aș fi făcut din viață ?. Până acum trei luni nu mi-am vândut căsuța, nu m-am dus la copii, ca să nu le fiu povară și când s-ar sătura de mine ei să mă dea afară. Dar și din alte motive, și ne punea o dată cu versurile ei, poezia lui Grigore Vieru (14 februarie 1935-18 ianuarie 2009) : Casa părintească Ascultați-mă, surori, pe mine, Și voi, frații mei, ce vă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
mai dulce Pe mine să mă stropiți. Clopotele să nu-mi tragă Dar din fluere să-mi cântați ; Tămâie să nu-mi aprindeți Cu tutun să m-afumați. Și pe cruce-așa să-mi scrie C-aici zace un student Săturat de băutură Și slăbuț la-nvățătură. Iar cântecul care urmează îl cântam prin anul 1953 la Academia militară cu o biată colegă a mea Virginia care a decedat de tânără. Din trista amintire, și acum îl mai fredonez cu drag
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
duceam; Eu cântam, răsuna valea Când acasă ne-ntorceam. Când urcam pe deal în sus Curgeau de pe mine ape; Singurică mă luptam Și cu zgarda de la capre. Și-așa anii au trecut Și noi am îmbătrânit; Când rămâneam amândouă Ne săturam de vorbit. Iar tu Marcela dragă De copilă ai plecat Și cu multă dragoste Facultatea-ai terminat Ca să ai în lume parte Și de viață și de carte. Când ai zis să-ți fie bine Hop, necazul peste tine. Frățiorul
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
pe dvs. și pe domnul I.N.O. Deși mă simt tare rău, abia pot să mai merg până la baie, nu-mi place să mănânc nimic, dar mă bucur că mă ajută capul și mâna. Citesc cărțile că nu mă satur, unele pagini de două-trei ori, că sunt foarte multe învățăminte. Admir munca dvs, destul de interesantă și desigur obositoare. Astfel, timpul trece mai plăcut și mai repede. Ni se trimitea o poezie scrisă de Ion Minulescu, 6 ianuarie 1881-11 aprilie 1944
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]