4,646 matches
-
concrete ale acestei frumuseți, în afară de provocarea ochilor. Privirea Parizienei poate sugera poezia pasiunilor ascunse, forța seducției și promisiune, mister și perfidie, dorința de răzbunare, spirit și inteligența (de regulă) sau vid (mai rar), folosirea drogurilor la modă etc.105. Portretele schițează un profil, bazat doar pe detalii semnificative 106, care mai mult sugerează ideea de frumusețe decât o descriu pe larg. Sunt scoase în evidență anumite părți ale corpului 107. Dar mai important decât calitățile înseși apare efectul lor premeditat. Descrierile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Lamarthe se consacră în Notre coeur studierii persoanelor mondene, făcându-le portrete ironice. El pretinde a cunoaște și analiza femeile cu o agerime infaibilă și unică. Scriitorul o clasează pe doamna de Burne printre desfrânatele contemporane, al căror tip îl schițează în românul sau Une d'Elles. El este primul care a descris această nouă rasă de femei agitate, cu nervi de isterice rezonabile, animate de mii de dorințe contradictorii care nici nu reușesc să devină dorințe, deziluzionate de tot fără
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Forestier este, cum observa critică, singura intelectuală în opera autorului [v. Florovskaia, p.69]. Ultima pagina a românului, în care Georges Duroy își îndreaptă privirea spre D-na de Marelle 145, reprezintă un fel de victorie posibilă a femininului. Maupassant schițează portretul moral destul de controversat al Parizienei, care, pentru a-și satisface curiozitatea, nu se oprește în fața secretelor, înșelăciunilor, ticăloșiilor 146. Maupassant constată că: "leur morale flexible de Parisiennes n'aurait pas tenu longtemps devant la certitude du secret" [Maupassant, Bel-Ami
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sentimental de trecut. Ea trăiește în timpul prezent al modernității imperfecte, dându-i un contur mai variat. Intrigile în care Parizienele sunt protagoniste prezintă o ființă dornică de a manipula prezentul pentru a-și asigura viitorul. În felul acesta, femininul francez schițează unele scenografii originale și noi ale modernității. Contradictorie că identitate modernă, Pariziana este coerentă ca personaj literar, având consistentă, unitate relativ stabilă, indiferent de acțiunea în care este prinsă, care o confirmă sau o infirmă, fără a o modifică fundamental
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Seche, C.Toubin-Malinas ș.a.), si, în mod special, în literatura franceză a secolului al XIX-lea (M.Angenot, J.-P.Aron, M.Capy și A.Valette, G. Fraisse, M.Perrot, G.Racine, R.Sauvé ș.a.). 2 Este vorba despre portrete schițate de contemporani și prezintă studii de caz și de epocă (F.Dauphin, T.Banville, E.Cavailhon, contesa Dash, T.Delord, A.Houssaye, H.Juin, R.Maizeroy, V.Margueritte, P.Perret, O.Uzanne, C.Vignon ș.a.). 3 Astfel, lucrarea proiectează două
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
De aceea, caritatea nu este suficientă. Nu ne putem mulțumi cu un sentiment acolo unde este nevoie de "un principiu științific și rațional capabil să stea la baza intervenției forței publice" (Ibidem, p. 264), principiu științific căruia revoluția i-a schițat contururile. Deși cele prezentate la prima vedere par foarte interesante și chiar abordări directe cu privire la solidaritatea creștină, totuși modalitatea expunerii acesteia trimite mai degrabă către ceva "paleativ", adică ajută pe termen scurt, însă nu poate redresa cauza care produce neputința
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
nu insinuările bolnave sau bășcălia iresponsabilă și dizolvantă a valahilor. Ce caută Principele Duda în lupta pentru președinție și cum se leagă această candidatură de speranțele unor români că monarhia ar putea reveni? Un prim răspuns pe care l-aș schița aici ar fi că încearcă astfel să pună în practică viziunea de dezvoltare a României amintită mai sus și că, date fiind schimbările privind succesiunea la tron stabilite de Majestatea Sa la șase decenii de la abdicarea sub amenințare, Principele Radu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
veșnicie a lui Mihai Eminescu. Acest moment de aducere aminte ar putea fi un bun prilej de a menționa rolul jucat de un gazetar onest la un ziar de partid, necruțător implicat în treburile cetății și, mai ales, de a schița câteva dintre coordonatele care îl fac pe Poet, și azi, "omul deplin al culturii românești", așa cum, pedagogic, exagera Constantin Noica în urmă cu trei decenii. De mai bine de un veac, toate comemorările eminesciene au fost profund inadecvate la felul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și pe cei răi. Porcar priceput, el recunoaștea urechea grăsunului și În oala cu varza. Era Însă discret și tăcut În privința treburilor care nu-1 priveau În mod direct. Lică a sosit la Moara cu noroc Într-o dimineață. Autorul Îi schițează un portret sumar: cam de vreo treizeci și șase de ani, Înalt uscățiv la față, cu mustața lungă, ochii verzi, sprâncenele dese și Împreunate. Lică era porcar din cei ce poartă „camașă subțire și albă cu floricele, pieptar cu bumbi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reală, un soi de simfonie intelectuală, care te surprinde prin exactitatea cu care elementele disparate se Întrețes, care te incită prin plăcerea ce poate rezulta din claritățile psihice.” Stările de conștiință legate de război, precum și personajele legate de luptele propriu-zise, schițate de poetul Camil Petrescu În „Ciclul morții”, sunt reluate, la o dimensiune amplă În romanul „Ultima noapte de dragoste, Întâia noapte de război”. De altfel, autorul precizează că: „drama războiului nu e numai amenințarea continuă a morții, măcelul și foamea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tot universul uman prezent În paginile care vor urma. După ce Felix și-a luat, la Îndemnul Otiliei, geamantanul și a urcat, s-a trezit călăuzit de aceasta În mijlocul unei lumi absolut necunoscute, dar ochiul lui ager a surprins sumar, a schițat profilul fiecăruia dintre ei, urmând să le desăvârșească treptat chipurile, când urma să ajungă la ultima pagină a cărții: moș Costache, Pascalopol, Aglae, Aurica. La acestea se alătură chipul deosedit al Otiliei, fundamental deosebit de al celorlalte. Au urmat la distanță
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
protagoniștii vizați, participanți direcți la construcție. Nu e nici o exagerare dacă se afirmă că personajele Înseși contribuie la propria lor formare, luate fiind și ele de val. Autorul Își Încolonează armata de indivizi pe care i-a creat (i-a schițat) și Îi pune să se desăvârșească reciproc. E În toată povestea aceasta o comedie, cum afirmă Nicolae Manolescu: „Simplificând intriga și caracterele, romancierul Își manevrează personajele pe o scenă de comedie.” Călinescu este un excepțional creator de caractere. Arta de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este Kanteletar și lirica populară românească. O caracteristică a epicii populare este aceea că relatările prezintă un grad mare de concret și individualitate, lucru care nu e la fel de întâlnit în cazul liricii populare, axate mai mult pe generalitatea sentimentelor care schițează de fapt trăsăturile unei comunități, ale unei colectivități. Opera finlandeză Kalevala se încadrează pe aceeași linie. Această operă se leagă strâns de mitologia locului și are deopotrivă o dimensiune istorică a evoluției poporului finlandez de-a lungul istoriei. Versiunea lirică
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Radu a fost și președintele Asociației România-Finlanda. Scrierile lui George Radu încearcă să abordeze cât mai multe aspecte ale culturii și civilizației finlandeze. O privire de ansamblu asupra lucrării este trasată în partea de început, Răspuns la provocare, unde sunt schițate considerente de natură culturală, geopolitică și istorică. În primul capitol, Pe urmele eroilor din "Kalevala", pornind de la epopeea finlandeză, se conturează începuturile poporului finlandez. Mărturii despre tribul carelian, de exemplu, sunt reprezentate de unele bijuterii și cruci care se puneau
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ironie zdrobitoare, mai ales că recurge la repere de care prezumtivele sale ținte nici n-au habar. Ca atitudine existențială, grozavul sarcasm își ratează efectul prin simplul fapt că vizează niște victime mult prea lejere. Opunând „ghetoului galben“ biblioteca, poeta schițează o strategie cel puțin ineficientă. Lumea și cartea Volumul Marianei Codruț propune o imagine de un acut fatalism și de o încrâncenată simplitate: lumea și cartea stau față în față. O lume apăsătoare, încrâncenată, dramatică, lipsită de veselie, crispată până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
demnitatea existenței livrești, ca o sfidare aruncată vieții acefale. De aceea, biblioteca este, de fapt, un denunț și nu o mitificare butaforică, à la Emil Botta, a „ghetoului galben“. Ea opune cartea, lumii, preferând să numească realitatea - ficțiune și să schițeze un gest de evadare din această minciună: „astfel, viața mea/ evadează din ficțiunea tatălui împungându-și/ copila cu sabia ninja a sexului său în erecție...“. Din ficțiunea obscenă a tatălui incestuos, poeta virează către realitatea lui Proust și Ingeborg Bachmann
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
direcția elevului 15 15 30 2. înclină capul spre elev 5 10 15 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 11 2 13 4. arată cu un instrument de scris spre elev 4 3 7 5. înaintează capul și schițează un surâs 1 8 9 6. își concentrează privirea spre elev 11 5 16 7. se deplasează către elevul indicat 2 3 5 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 1 4 5 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
direcția elevului 13 11 24 2. înclină capul spre elev 3 8 11 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 12 3 15 4. arată cu un instrument de scris spre elev 7 4 11 5. înaintează capul și schițează un surâs 2 9 11 6. își concentrează privirea spre elev 10 3 13 7. se deplasează către elevul indicat 2 7 9 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 1 5 6 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
direcția elevului 12 8 20 2. înclină capul spre elev 6 9 15 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 14 4 18 4. arată cu un instrument de scris spre elev 5 3 8 5. înaintează capul și schițează un surâs 1 9 10 6. își concentrează privirea spre elev 10 3 13 7. se deplasează către elevul indicat 1 7 8 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 1 7 8 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
direcția elevului 14 10 24 2. înclină capul spre elev 4 9 13 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 14 2 16 4. arată cu un instrument de scris spre elev 2 2 4 5. înaintează capul și schițează un surâs 1 7 8 6. își concentrează privirea spre elev 10 5 15 7. se deplasează către elevul indicat 5 9 14 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 0 6 6 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
direcția elevului 14 10 24 2. înclină capul spre elev 7 11 18 3. arată cu degetul arătător sau cu mâna 9 2 11 4. arată cu un instrument de scris spre elev 7 2 9 5. înaintează capul și schițează un surâs 8 8 16 6. își concentrează privirea spre elev 10 3 13 7. se deplasează către elevul indicat 4 7 11 8. atinge pe umăr sau pe braț elevul 0 2 2 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
zimbrului» și «Pârgă». Îi plăcuse primul meu volum intitulat «Poezii» și mă zorea să scriu, îi mărturisește poetul colegului său I. Valerian într-un interviu apărut în coloanele revistei «Viața literară» din 13 mai 1926. «Caracterul personal al liricii sale, schițat în Pârgă (1921), va ajunge la strălucire prin Poeme cu îngeri (1927), Destin (1933), Urcuș (1937) și Întrezăriri (1939), care vor include de altfel și imaginea propriului manierism», notează Marian Popa în Dicționar de literatură română contemporană, 1977. Autorul însuși
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
noroc să trăiesc nu numai alături, dar chiar în intimitatea lui Alexandru Vlahuță. N-a fost gând al meu pe care să nu i-l spun, n-a fost faptă de care să nu știe”. Studiul domnului Ion N. Oprea schițează, în a doua secvență, portretul fizic și moral al lui Vasile Voiculescu, așa cum s-a cristalizat în conștiința contemporanilor, subliniind delicatețea, puritatea care îi dădea un aer sacru (văzându-l, un copil exclamă „Mamă, l-am văzut pe Doamne
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
lineare ar alterna de-a lungul timpului. În colecția sa de eseuri Art and Culture (1961), Greenberg argumentează faptul că esența artei moderne, în special a picturii, constă în conținutul său pur vizual. Filosofia artei a lui Greenberg a fost schițată într-o serie de conferințe publicate postum în volumul Homemade Esthetics (1999). La rândul său, Harold Rosenberg, unul dintre cei mai importanți critici ai mișcării expresionismului abstract și autorul termenului action painting, e recunoscut prin critica sa intelectuală asupra artei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Talk about communi-cation (Vorbind despre comunicare). Voi prezenta, în cele ce urmează, și până când o traducere, atât de necesară, a cărții fundamentale a lui Griffin va apărea în țara noastră, un rezumat al celor expuse de profesor în capitolul ce schițează "harta" teoretică și metodologică a domeniului Științele Comunicării. Pornind de la premisa că istoria constituie o interpretare a evenimentelor trecute, Griffin identifică, la data apariției celei de a treia ediții a lui A First Look, "șapte perioade istorice semnificative ale teoriilor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]