6,135 matches
-
barbare și a dominației lombarde. Au de foarte devreme o flotă care le permite să stabilească relații comerciale atît cu Constantinopolul, cît și cu musulmanii. Practicînd, mai întîi, un comerț "în triunghi", neguțătorii venețieni ajung în Alexandria, unde schimbă lemnul, sclavii și armele cumpărate în Europa occidentală pe produse orientale. De aici, ei se îndreaptă către Constantinopol unde-și au propriile cheiuri și un cartier rezervat și unde-și completează încărcăturile cu mirodenii, mătăsuri, produse de lux, revîndute, mai apoi, în
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fervorii populare apare în 1212 cînd, la apelul cîtorva profeți luminați, mai multe mii de adolescenți plecați din Franța și Germania iau drumul Ierusalimului. Îmbarcați la Marsilia de neguțători fără scrupule, majoritatea dintre ei vor fi masacrați sau vînduți ca sclavi. După eșecul celei de-a cincea cruciade hotărîtă în 1215 de Conciliul de la Lateran -, apoi al celei de-a șasea (transformată de Frederic II în operațiune diplomatică), o ultimă speranță de a salva Orientul se mai întrevede odată cu cele două
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Aceeași idee își găsește ecou în manualul lui Albineț, publicat câțiva ani mai târziu în Moldova: "Dacia cucerită se priface în provincie romană, lăcuitorii sei parte se ucidu, parte își caută scăpare între alte nații barbare, eară parte se târăscu sclavi la Roma și prin osebite provincii ale Italiei" (Albineț, 1845, p. VI). În acest chip, prin "stârpirea Dacilor învinși de Augustul Traean", Dacia rămâne "deșertată de lăcuitori" (Albineț, 1845, pp. XXI, VI). Pentru justificarea măsurilor extreme luate de romani împotriva
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca o parte a dacilor să fi supraviețuit. "Dacii, dupŏ un resbel de exterminațiŏ, parte furŏ ucciși, parte allungați și refugiați unii pe la popolii vecini, și alții prin munți și spelunce, iar parte remasserŏ póte între Romani cà prisonieri sau sclavi" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 23). Din această posibilitate, pe care Heliade o concede, cărturarul romantic-revoluționar lansează o ipoteză demnă de reținut în analele evoluției memoriei colective românești: "Mocanii pot să fiă descindenți ai Dacilor" (p. 23). Prin această afirmație trebuie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al românității care nu poate fi decât latin. "Dacii, de au mai remas în Dacia între Romani, n-au putut remané de quât cà un element passiv, inferior și cu quantitatea și cu qualitatea, au remas putem zicce, daqua nu sclavi cà pînŏ mai deunăzi Țiganii, quel puçin isolați. [...] Este probabil qua Mocanii să fiă din descendenții Dacilor refugiați la munți" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 25). Teza purității absolute a latinității poporului român este sacrificată în cele din urmă pe altarul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sat" (Roller, 1952, p. 50). Centrul de greutate al demonstrației permanenței românești se mută de pe enunțarea ritualică a continuității pe accentuarea caracterului de clasă al acesteia. Astfel, "au părăsit Dacia numai oficialitățile, funcționarii, armata, marii negustori și marii proprietari de sclavi. Cei care se ocupau cu agricultura erau legați de pământ" (Roller, 1952, p. 48). Manualul unic de Istoria și geografia RPR (1950) exprimă și mai tranșant acest clivaj clasial: "Impreună cu armata au mai plecat funcționarii romani, negustorii, proprietarii de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu agricultura erau legați de pământ" (Roller, 1952, p. 48). Manualul unic de Istoria și geografia RPR (1950) exprimă și mai tranșant acest clivaj clasial: "Impreună cu armata au mai plecat funcționarii romani, negustorii, proprietarii de pământ și proprietarii de sclavi, adică toți stăpânitorii. Odată cu ei au plecat și stăpânii daci" (p. 18). Avem așadar elementele pentru o teorie a părăsirii selective pe criterii socioeconomice. Exploatatorii romani, cei care dețineau pozițiile pivotale în colonia Daciei Traiane, s-au retras la sudul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lungul secol al naționalismului românesc a prevalat expresia "părăsirea Daciei Traiane", acum se glisează către formula "eliberarea Daciei" de "stăpânirea romană" (Roller, 1952, pp. 47, 41). În timp ce stăpânitorii dădeau bir cu fugiții din calea năvălirilor barbare, țărănimea săracă, plebea și sclavii rămân locului. În formule triumfaliste, considerate pesemne tocmai potrivite pentru a-i impresiona pe copiii din clasele elementare, autorii anonimi ai manualului de Istoria și geografia RPR (1950) trâmbițează, mesianic, marea liberare: "Stăpânii au plecat! În sfârșit, [țăranii, plebea și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rămân locului. În formule triumfaliste, considerate pesemne tocmai potrivite pentru a-i impresiona pe copiii din clasele elementare, autorii anonimi ai manualului de Istoria și geografia RPR (1950) trâmbițează, mesianic, marea liberare: "Stăpânii au plecat! În sfârșit, [țăranii, plebea și sclavii care au rămas] sunt liberi! Popoarele migratoare i-au eliberat" (p. 18). Inovația interpretativă nu este totuși de o radicalitate absolută. La fel cum slavofilia explicită din istoriografia comunistă își are prefigurațiile în concepția istorică a slavistului I. Bogdan (1894
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
liberatori de despotismul imperial. Rămasă inedită în epoca în care a fost enunțată, ideea lui Heliade este acum oficializată în înțelegerea socialistă a trecutului românesc. Invazia popoarelor migratoare în provincia Daciei Traiane a fost un moment "prielnic pentru masele de sclavi care au scăpat de robie, devenind liberi. De aceea, sclavii, țăranii liberi sau pătura de jos săracă din orașe, au primit pe "barbari" ca eliberatori" (Roller, 1952, p. 48). Însă principalul merit pentru eliberarea Daciei revine nu atât barbarilor care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost enunțată, ideea lui Heliade este acum oficializată în înțelegerea socialistă a trecutului românesc. Invazia popoarelor migratoare în provincia Daciei Traiane a fost un moment "prielnic pentru masele de sclavi care au scăpat de robie, devenind liberi. De aceea, sclavii, țăranii liberi sau pătura de jos săracă din orașe, au primit pe "barbari" ca eliberatori" (Roller, 1952, p. 48). Însă principalul merit pentru eliberarea Daciei revine nu atât barbarilor care au adus suflul de libertate, cât mai ales principiului impersonal
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost foarte OK, până l-au debarcat după ce a plecat Leonard Constantin și l-au trimis simplu lector la Școala Interjudețeană de Partid. Floareș l-a executat, l-a umilit; urmărea să aibă sub el un tip obedient, un sclav, și dacă simțea pe unul că e mai dezghețat sau intelectual... eject! Era malefic. În fine, singura chestie care nu mi-a plăcut la Bujor a fost că m-am trezit cu Niculescu la mine în birou. S. B.: Iată
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
căruia, în cazul unui război, îi puneau la dispoziție contingente de oameni înarmați și care de luptă. Populația era alcătuită din oameni liberi, meșteșugari și negustori, stabiliți în orașe, din țărani, legați de pământul pe care îl cultivau, și din sclavi. Agricultura avea un rol însemnat în economia imperiului, cea mai mare bogăție provenea din dezvoltarea metalurgiei. Hitiții au inventat tehnica reducerii minereului de fier și au fost primii care au folosit fierul. Clerului îi revenea o misiune deosebită, în măsura în care statul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
etc. Scurtă istorie A fost descoperită de Cristofor Columb la 28 octombrie 1492, în timpul primei sale călătorii spre Lumea Nouă. Cuba a fost ocupată în anii 1511-1512 de spanioli, care au exterminat populația amerindiană și au adus, în secolele XVI-XVIII, sclavi negri din Africa pe plantațiile de tutun, trestie de zahăr și cafea ale insulei. Cuba a fost prima colonie a Spaniei în America. Prin Tratatul de pace de la Paris din 10 decembrie 1898, care a încheiat războiul hispano-american, Spania a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Fe de Bogota (în anul 1538). Columbia a aparținut Viceregatului Peru până în anul 1739, când a devenit nucleul Viceregatului Noua Grenadă, care mai includea: Ecuador, Panama și Venezuela. După exterminarea amerindienilor, au fost aduși în Columbia ca forță de muncă sclavi negri din Africa. La 20 august 1810, a izbucnit războiul de eliberare națională, iar la 17 decembrie 1819 Congresul de la Angostura a proclamat unirea Venezuelei și a Columbiei în Republica Federativă Marea Columbie, la care s-a alăturat în anii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
experiențe și trăiri personale percepute în această călătorie având semnificații inedite. Așa cum am considerat de datoria mea să poposesc și de astă dată în fața monumentului închinat lui Titus și să sacrific momente de reculegere contemplând Menora purtată, după unii, de sclavi evrei trimiși în captivitate, iar după alții, de ostași romani mândri de trofeul simbolic capturat la înfrângerea Iudeei -, am crezut de cuviință să cutreier ulițele strâmte ale fostului ghetou de pe malul Tibrului. M-a surprins că nu am găsit din
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în amintirile mele și acea audiență îmi revine în minte obsesiv și acum. În Senegal, la Dakar, am trăit o experiență emoțională, de un alt gen, amară rău, cînd am vizitat "Gorée insula rușinii" (p. 384). Acolo am vizitat Casa Sclavilor. Era o casă similară caselor boierești de pe la noi, în Moldova, dacă ai fi văzut doar etajul, unde locuia stăpînul. La parter și pe la subsoluri era iadul. Hrube, fără lumină naturală, cu fete sclave puse "la îngrășat", alte fete erau puse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pare concentrat în a observa detaliile superbei vederi din fața noastră. Știi, Hans, uneori mă simt vinovat de erorile istoriei. Mă simt vinovat ca parte, sau, mai bine zis, componentă, a umanității, a omenirii. Mă simt vinovat că am acceptat existența sclavilor, robilor, mă simt vinovat de inchiziție, de războaiele religioase, de existența terorismului. Și poate astea sînt doar consecințe ale structurii mentale a omului. Să-ți povestesc ceva. Am vizitat nordul Canadei, acolo unde turiștii încă nu au invadat locul. Plăcerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cum? -Bardot, așa mă cheamă. Ghidul ne vorbește despre istoria insulei. Are o parodontoză în ultimul grad, limba îi iese lejer printre dinți. N-are decît 32 de ani. Nu pare preocupat de sănătatea lui și vorbește cu patos. Casa sclavilor. Aici, dedesubt erau sclavii, separați pe sexe și, de asemenea, copiii erau despărțiți de părinți. Stăteau aici... Hrube fără lumină, înfricoșătoare. Lanțuri, cătușe. Pereți scrijeliți în deznădejde. Aici e camera de îngrășare... Ce? Dacă n-aveau 60 de kilograme erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cheamă. Ghidul ne vorbește despre istoria insulei. Are o parodontoză în ultimul grad, limba îi iese lejer printre dinți. N-are decît 32 de ani. Nu pare preocupat de sănătatea lui și vorbește cu patos. Casa sclavilor. Aici, dedesubt erau sclavii, separați pe sexe și, de asemenea, copiii erau despărțiți de părinți. Stăteau aici... Hrube fără lumină, înfricoșătoare. Lanțuri, cătușe. Pereți scrijeliți în deznădejde. Aici e camera de îngrășare... Ce? Dacă n-aveau 60 de kilograme erau respinși la export și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
merge înainte. Știi, primarule, că și poporul meu a suferit la fel? Și la noi hoardele tătărăști, turcești și chiar creștine ne luau fetele și băieții în sclavie? În Europa? Nu cred. Da, da, în Europa. Și la noi erau sclavi și istoria noastră este la fel de dureroasă ca a voastră. Privesc oceanul din ușa numită "poarta fără întoarcere". Încerc să aud durerea și disperarea. Încerc să înțeleg revolta înăbușită de frică, moarte și sînge. Cei bolnavi erau aruncați la rechini. Copiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de o pîine ar fi culmea de fericit. Insula Gorée. Insula Groazei. Aici erau aduși sclavii vînați pe coasta Atlanticului sau chiar din adîncimea Africii. Torționarii erau tot negri. Cruzi, lacomi și răzbunători. Ucideau după poftă. În 1784 stăpînul casei sclavilor avea o armată de torționari negri. Napoleon a reintrodus sclavia, instigat de Josefina, vorbește ghidul. Nu, nu se uită asta. Dar ghidul are umor. Toți cei care sînt rude cu Josefina să-și ceară iertare aici, imediat. Biserica binecuvînta convoaiele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o armată de torționari negri. Napoleon a reintrodus sclavia, instigat de Josefina, vorbește ghidul. Nu, nu se uită asta. Dar ghidul are umor. Toți cei care sînt rude cu Josefina să-și ceară iertare aici, imediat. Biserica binecuvînta convoaiele cu sclavi. Să ajungă sănătoși la destinație... Este și ăsta un mod de a dori binele cuiva. Dar oare moartea nu era de preferat? Gorée, rușinea unei civilizații apuse. Ne stă greu pe conștiințele noastre care au alte valori morale. Și Africa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
le, spun să mă aflu în treabă. Termenul s-a extins la toate sărbătorile, cu sau fără caracter religios. Uitați-vă, ăla este un "carabalí". Da, da...mă gîndeam eu că este un carabalí... Nume dat lemnului de abanos de sclavii proveniți din Niger. Termenul a fost popularizat de Arsenio Rodriguez în cîntecul "Bruca Manigua". Extraordinar, mă mir eu ca prostul. Ca să vezi de unde vine numele de "carabalí"!... Muzica aceasta se pretează la un dans "cocoyé". Acest dans a fost adus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
popularizat de Arsenio Rodriguez în cîntecul "Bruca Manigua". Extraordinar, mă mir eu ca prostul. Ca să vezi de unde vine numele de "carabalí"!... Muzica aceasta se pretează la un dans "cocoyé". Acest dans a fost adus în Cuba de către Creolii francezi și sclavii originari din Dahomey instalați în Haiti, înainte de a emigra în Cuba... Ce chestie, dom' Rafael. Va să zică de aici provine dansul ăsta... "cocoyé"!... Da, însă trebuie să mai fie în orchestră și o "bocú", un tambur utilizat de cei din Santiago
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]