4,368 matches
-
mai rău. Asta depinde însă de cei care administrează interesele României. Seceta din acest an este într-adevăr o problemă pentru români, dar ea poate fi depășită. Guvernul american a hotărât să aloce 25 de milioane dolari pentru diminuarea efectelor ,,secetei”, a adăugat James Rosapepe. Întrebările adresate Excelenței Sale de către vasluieni au vizat situația politică din România, cu referire specială la situația aparte a zonei Moldova, care este cunoscută ca având orientare politică de stânga. Ambasadorul american a declarat că fiecare om
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
prin bancă pentru că nu e normal ca statul sau Uniunea Europeană să dea bani unei întreprinderi care are datorii la stat. Această problemă va trebui rezolvată printr-un sistem de credite bancare. D.V.M.: În situația în care mai vin inundații sau secetă va exista o anumită gradație a ajutorului și a intervențiilor? J.Sch.: Sigur, va fi o schimbare foarte importantă pentru viața în zona rurală, în agricultură, după aderare, adică vor fi plăți directe din bugetul Uniunii Europene care vor crește
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
apărut la Editura PIM Iași 2014. Cartea este un micro document istoric, politic și social, prezentând, cu ocazia interviurilor și a întâlnirilor cu diferite personalități, cele mai importante, mai arzătoare probleme cu care s-a confruntat poporul nostru greu încercat: secetă, neînțelegeri interne, schimbări politice dorite și mai puțin dorite. Sunt prezentate evenimente la care a luat parte, dovedind acest lucru prin fotografii, apoi, date biografice ale multora din cei intervievați: președinți, prim-miniștri, oameni politici, înalte fețe bisericești etc. Un
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
interesat de reacția mea - șocul meu cultural. Astfel, am putut vorbi cu cineva despre o experiență culturală decisivă pentru mine - și azi mă interesează filozofia indiană. Chiar și la Tg. Neamț. Așa că în România comunistă n-a fost chiar o secetă intelectuală deplină. Se putea citi, în pofida propagandei și cenzurii. Ca să mai dau niște exemple: am citit în acea perioadă și multă poezie persană și turcă - cărțile alea mici, ți le amintești -, precum și chineză. S.A. Deci deschiderea ta spre lume se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
aplecă o dată, scăpară amnarul și după o vreme slobozi primul fum. — Mda... - zise el mulțumit, uitându-se pe sub gene la copilă. Și ia spune-mi, drăguță, cum a fost pe la voi orzu’ anu’ ăsta? Că am auzit că a fost secetă mare... Episodul 68 CUGETĂRI Cadâna nu răspunse nici de data aceasta și rămase la fel de mută și zâmbitoare și când spătarul o întrebă câți ani are, cine-i sunt părinții, dacă ei știu ce face ea prin palatul viziriului, din ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-n pivniță, simțise o împunsătură adâncă în coșul pieptului. „Nu-i a bună, își zise bătrânul. Trebuie mișcare”. Și chiar a doua zi adună cazacii și hotărâră să calce câteva sate de pe malul drept al Nistrului, mai ales că era secetă și secara crescuse ca vai de ea. în plus, la anii lui, peste șaizeci, știa că va fi ultima plecare și trebuia să-l învețe pe Petka, fiul și urmașul lui, cum se dă unui sat foc din trei părți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
două-trei ceasuri și atamanul, după ce ațipise nițel, simți boarea Nistrului. îl trecură în tăcere, deși unul din ei, făcut praștie, căzu de pe cal în apă și-abia îl aburcară în șa. Nistrul i se păru atamanului cam mic, dar cu seceta asta... în sfârșit, la prima geană de lumină, zări ca prin pâclă casele unui sat. Aprinseră cu chiu cu vai șomoioagele de paie, apoi bătrânul, clătinându-se maiestuos, se ridică în șa și dădu semnalul de atac. El ochi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și se oprește, o Întreabă din ochi pe babă-sa ce să Întrebe. - ’Ntreab-o câți ani are, Îl dezleagă Mătușa Domnica. Moș Iacob trage mult aer În piept, apoi, de parcă s-ar azvârli de pe pod În gârlă - la vreme de secetă: - Devușca, daragaia! Câți la tine, aiasta, let? HÎ? Let, let? - Își vâră mâinile cu degetele rășchirate sub ochii tătărușați ai devușcăi și le agită: Scolco? Scolco? Devușca, la Început se ferise - să nu-i scoată bătrânul ochii. Dar acum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
stat. Ea s-a ridicat În picioare prima - și-atunci am văzut-o bine de tot, i-am văzut În lumina mare și subțioara de la mijloc (apa abia-i acoperea genunchii, am zis că era În luna lui Cuptor și secetă mare). Și ea s-a rușinat. Că era goală. În fața ochilor mei, orișicâtuși, bărbat. A chiuit iară și a-nceput să mă stropească. Ca să n-o văd cum e ea de goală și de nemaivăzut de frumoasă; cu strungăreață, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
izbitoare există între casa din fotografie și casa lor de la marginea pădurii. Și mai ales bradul ! Bradul falnic din fața casei ! Bradul care nu mai este, dar fusese atât de asemnănător cu cel din fotografie ! Bradul care a fost ucis de seceta din anii trecuți ! Dora nu ezită să ceară părerea lui Victor care confirmă impresia unei asemănări izbitoare a casei din fotografia uitată de ani cu cea în care locuiesc. Pe verso fotografiei reușește să descifreze : "XЛИ...", 25 noiembrie 1948. Teo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
a apărut în urmă cu numai 350 milioane de ani. Conform celor mai recente descoperiri, acum șapte milioane de ani, două primate îToumai în Ciad și Orrorin în Kenya) coboară pentru prima dată din copaci - fără îndoială, în urma unei mari secete - și se adaptează mersului biped. Două milioane de ani mai târziu, o altă specie de primate, australopitecul, coboară și el din copaci și străbate ținuturile Africii Orientale și Australe. După alte trei milioane de ani, în aceeași regiune, doi dintre descendenții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Monarhia franceză preferă să o șicaneze pe cea engleză, sprijinind independența unei părți a coloniilor americane, decât să-și consacre puținele resurse pentru a-și construi o industrie. în 1778, Franța este deja epuizată de războaie îîn curând și de secetă), iar la Paris izbucnesc o criză financiară, apoi una alimentară. începând din 1789, preocupată să elibereze Europa de împărați, Revoluția franceză îi determină pe puținii săi negustori să plece din țară; în 1797, ultimul dintre cei 120 de dogi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
se vor reduce ca șagrinul dacă nu fac efortul de a-și micșora consumul energetic. Aceasta va începe, cum vom vedea în capitolul următor, printr-o foarte viguroasă acțiune a pieței, sub presiunea companiilor de asigurări și a opiniei publice. Seceta va avea o altă consecință: apa potabilă va deveni și mai rară. în acest sens, cifrele sunt mai mult decât convingătoare: jumătate din cursurile de apă ale lumii sunt deja grav poluate din cauza producției industriale, agricole și urbane. Omenirea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
mai vulnerabili la epidemii, la lipsa de apă, la transformarea terenurilor în deșert, la încălzirea climei; vor fi obligați tot mai mult să se mute de la țară la oraș, apoi din oraș în oraș, pentru a fugi de mizerie, de secetă, în căutarea unei slujbe și a unei locuințe. Ei vor fi tot mai predispuși la orice fel de revoltă și vor alimenta necontrolat economia-pirat. Vor fi principalii clienți ai vânzătorilor de utopii și vor deveni actorii cei mai importanți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
limbă gust de cocleală, genele albite de praf, trupuri aplecate. Din când în când îți ștergeai fruntea cu dosul palmei și vedeai cum de pe piele se desprind ciuciuleți negri de transpirație și praf. Nopțile se pare că aici sunt grozave, seceta produce o sete necunoscută, cumpăna fântânii se apleacă supusă, căldările se întorceau pline dar apa nu stingea setea, setea de capăt. Nici vinul. Vinul întărea dorința de iarnă, de alb, de odihnă. Acordeonul țiganului zbârnâie până târziu. Fetele jucau fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
așa: "Fă-te frate cu dracul până treci puntea..." Pe de altă parte, să nu uităm că Biserica noastră suntem noi; preoții sunt doar slujitori ai Bisericii. V.P.:. Poetul rus Bulat Okudjava se destănuia astfel: ,, În momentele grele, când pogora seceta de surse poetice și dispărea brusc inspirația, [...] atunci îl luam din raft pe Pasternak. Și reînviam, și începeam din nou să scriu [...]". Dacă ai trecut prin asemenea situații, ce autor(i) ți-a(u) fost de folos? L.V.: Eu n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
brusc inspirația, [...] atunci îl luam din raft pe Pasternak. Și reînviam, și începeam din nou să scriu [...]". Dacă ai trecut prin asemenea situații, ce autor(i) ți-a(u) fost de folos? L.V.: Eu n-am cunoscut momentele grele ale secetei de surse poetice și ale dispariției inspirației, precum Okidjava, pentru simplul motiv că toate lucrurile pe care le văd, le aud, le simt, le sper și le visez sunt pentru mine resurse poetice. Și pentru că inspirația n-are cum să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
coordonată timp de 25 de ani), anchete, anonime, insomnii, câte-n lună și în stele (nu îmi prea place să mă... autoevaluez, poate doar în cheie ludică!). V.P.: Poetul rus Bulat Okudjava se destănuia astfel: ,,în momentele grele, când pogora seceta de surse poetice și dispărea brusc inspirația, fantezia, [...] atunci îl luam din raft pe Pasternak. Și reînviam, și începeam din nou să scriu [...]". Dacă ai trecut prin asemenea situații, ce autor (i) ți-a(u) fost de folos? L.V.: Biblia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
al Operei din Iași. Amintesc și de doamna Grineanu, o apreciată specialistă În arta culinară și care a și publicat două volume de specialitate. I.P.S.S. Mitropolit Justinian Marina a oferit un prețios sprijin studenților basarabeni din Iași În anii de secetă și foamete de după război. Prin fiica sa Sibica Marina și ginerele Ioan Solomon a asigurat la 6 grupuri de studenți basarabeni găzduire În cursul vacanțelor la Mânăstirile Agapia, jud. Neamț și În stațiunile balneare Slănic-Moldova, Olănești, Călimănești. Studenții refugiați fără
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
politice au dominat toate sectoarele de preocupări pe care le-a abordat. Scrierile sale au caracter documentar cu tonalitate basarabeană. Chiar și titlul realizării sale literare ”Flori de pârloagă” redă imaginea unei vegetații mai puțin frumose, În schimb rezistentă la secetă și intemperii cum ar fi și condiția morală a basarabeanului. Când evocă zorile are În vedere speranțele neamului său cucerit de autoritățile străine. Privind prin marama slavismului cuceritor, este convins că sentimentul religios va da basarabeanului rezistența de a supraviețui
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mai mare bășcălia, mă bungheam la cinci minute o dată cu ochii roată În orlogiu, să văz dacă mai puteam hali alt ceai; nu știu dă ce mă zgâiam, că orșcum trebea să-l dau de-a valma pă beregată: gâtu mi-erea secetă dă uscat și tot cerea udătură. Cu toate că așteptasem ca fata mare la măritat ora Încercării, am ajuns târziu la Retiro și a tret să iau mărfaru dă la 23 și-un pol În loc să mă hurduc În ăl din față. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dă locomoție să facă practic nici un pas. Camionagiu a scrâșnit lozinca „Jos, ageamiilor!“ ș-am și coborât la crucea lu Tacuari cu Belgrano. Când am trecut dă două sau trei cvartale, s-a pus pă tapet chestia: gâtița ne iera secetă dă uscată și cerea udătură. Depozitu și dughiana dă beuturi Puga y Gallach oferea Începutu dă rezolvare. Da, ia să te văd, pușcoace: cum plăteam? Pă coclaurile alea, camionagiu ne-a părut puhoi dă expeditiv. Sub privirea și răbdarea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
vitelor în pădure erau drepturi devălmașe tradiționale. În mare parte, pădurile erau în devălmășie, însă existau și păduri care se aflau în exploatarea privată a unor boieri. Pe aceste terenuri, accesul turmelor pentru pășunat era interzis; doar în condiții de secetă această interdicție era ridicată. Regula care consfințea ridicarea interdicției de păscut pe timp de secetă este una dintre puținele reguli constituționale existente în ceea ce privește pădurea. În pădurile aflate în exploatare privată pe care țăranii le foloseau pe timp de secetă modalitățile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
existau și păduri care se aflau în exploatarea privată a unor boieri. Pe aceste terenuri, accesul turmelor pentru pășunat era interzis; doar în condiții de secetă această interdicție era ridicată. Regula care consfințea ridicarea interdicției de păscut pe timp de secetă este una dintre puținele reguli constituționale existente în ceea ce privește pădurea. În pădurile aflate în exploatare privată pe care țăranii le foloseau pe timp de secetă modalitățile de exploatare erau reglementate. În acțiunea de exploatare, sătenii „nu au voie să facă stricăciuni
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de secetă această interdicție era ridicată. Regula care consfințea ridicarea interdicției de păscut pe timp de secetă este una dintre puținele reguli constituționale existente în ceea ce privește pădurea. În pădurile aflate în exploatare privată pe care țăranii le foloseau pe timp de secetă modalitățile de exploatare erau reglementate. În acțiunea de exploatare, sătenii „nu au voie să facă stricăciuni copacilor cu pricină la hrana vitelor, ei sunt obligați să taie mlădiță și nu crengi sau copacul din rădăcină” (Stahl, 1998, vol. I, p.
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]