5,963 matches
-
de depășit în legitim, în vreme ce bovaricul transformă în legitim ilegitimul limitei de atins. Ca și ratatul, bovaricul poate ajunge să se sinucidă. Ratatul are în el sămânța, care la el nu rodește, a destinelor excelente. Așa se face că în sinuciderea ratatului se experimentează un moment din ontologia posibilului: acela în care posibilul se anulează nu în actualizare, ci în neființă. Moartea ratatului este efectul pe care îl are în conștiință deriva posibilului înspre neant. Bovaricul, în schimb, în afară de paloarea destinului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
este un extravert), făcându și public eșecul și încercând să recupereze prin incontestabilul morții autenticitatea pe care aceia i-au retras-o, bovaricul, aspirând în secret și în întunericul neputinței sale, rămâne instanța solitară a eșecului său și își privatizează sinuciderea. Pentru că resemnarea l-ar aduce în modestia unui destin refuzat, marele bovaric nu va accepta ca soluție a eșecului decât moartea. Prostia ca încremenire în proiect „Puțina judecată“ cu care natura inclementă a înzestrat spiritul cuiva nu înseamnă prostie. Determinarea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
limită, a cărei identitate se poate construi tocmai prin moarte. Altul este cazul în care viața mea își pierde importanța în absența vieții celuilalt. De vreme ce eu am devenit altul, iar altul nu mai e înseamnă că eu nu mai sunt. Sinuciderea dovedește acum că imposibilitatea declarată de a nu putea concepe viața în absența celuilalt nu este o simplă ipocrizie și că în spațiul adevăratei iubiri eul nostru încetează să fie farsor, fiind incapabil să supraviețuiască „problemelor“ sale. Cel care se
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
farsor, fiind incapabil să supraviețuiască „problemelor“ sale. Cel care se sinucide lângă cadavrul (încă fictiv) al iubitei atestă faptul că moartea ei, socotită reală, transformă într-o ficțiune viața lui și că în fond, la rândul lui, el a murit. Sinuciderea nu este în acest caz decât suprimarea neconcordanței între neființa mea autentică (prin dispariția celuilalt, în care eu eram, eu nu mai sunt) și neautenticitatea ființei mele actuale (singur, eu nu sunt cu adevărat; deci rămânând singur, sunt un simulacru
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în acest caz decât suprimarea neconcordanței între neființa mea autentică (prin dispariția celuilalt, în care eu eram, eu nu mai sunt) și neautenticitatea ființei mele actuale (singur, eu nu sunt cu adevărat; deci rămânând singur, sunt un simulacru de ființă). Sinuciderea denunță astfel falsa pretenție de ființă a eului izolat: din moment ce „eu sunt doi“, eu singur sunt o minciună ontologică. Adevărul acestei morți este confirmat prin faptul că iubita reiterează experiența inconsistenței lui „a fi“ ca „a fi singur“ și, trezindu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
trezindu-se lângă cadavrul (de astă dată real) al iubitului, la rândul ei se sinucide. Această situație neverosimilă, în care e nevoie mai întâi de un cadavru fictiv pentru a se obține două cadavre reale, face cu putință cele două sinucideri menite să confirme adevărul iubirii, potrivit căruia „a fi“ înseamnă „a fi doi“. ADAOS 2. Din nou despre însoțirea mâinilor (dialog între eu și celălalt) EU. În privința de-neprevăzutului nu te poți pregăti. Și nici nu trebuie să încerci și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
legată de gândul că este prea târziu pentru a mai îndrepta ceva și că, fiind vorba de o singură viață, nu mai e nimic de făcut). Proasta folosire a libertății în spațiul eului meu poate fi sancționată la limită cu sinuciderea: pentru că nu mai pot suporta spectacolul propriei mele neîmpliniri, eu, ca judecător al meu, mă condamn pe mine la moarte. În cazul în care sunt față în față cu sursa libertății mele și când acel „cineva“, care mi-a dat
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
într-o împrejurare specifică și perceput ca fiind corect în altele ; de exemplu, o crimă este considerată un delict grav, dar nu și în situația unui război; c) statutul și rolul autorului; chiar într-o comunitate ce dezaprobă puternic suicidul, sinuciderea unei persoane investite cu putere ca semn de protest sau pentru apărarea unor valori va fi un gest valorizat și recompensat social; d) pragul de toleranță socială; într-o societate, există două tipuri principale de norme de conviețuire, și anume
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
copii și adolescenți sunt: a) decesul unui părinte sau al unei persoane apropiate copilului b) comunicarea defectuoasă cu familia c )perioadele de stres acut. Principalii indicatori ai riscului suicidar la elevi sunt: a) existența unei tentative anterioare; b) amenințarea cu sinuciderea c) depresia sau un factor de risc major în suicid; d) preocuparea consistentă și continuă pentru moarte și tot ceea ce are legătură cu moartea; e) izolarea față de prieteni și față de familie; f) tulburările comportamentale; manifestate prin:schimbări bruște de dispoziție
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
dorind să scot dintr-un con de umbră personajele care, deși apar sporadic în text, au rolul de liant în derularea evenimentelor: notari, ofițeri, primari, jandarmi, servitoare, studenți etc. 1. Aizic - fiul cârciumarului Avrum din Pripas, continuă afacerea tatălui, după sinuciderea tatălui 2. Ana Baciu - căsătorită Glanetașu, fată bogată, dar urâtă 3. Aprod 1 - bătrân, îi introduce pe Ion și pe Simion Lungu în sala de ședințe a judecătoriei; 2 - de la judecătoria din Armadia; 3 - de la aceeași judecătorie. 4. un arhitect
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA SORIN BOCANCEA (coordonator) Revoluția română Militari, misiuni și diversiuni INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Introducere (Sorin BOCANCEA) / 9 Misiune la Palatul Victoria (Mihail NICOLESCU) / 15 Efectele sinuciderii lui Milea / 16 Alarmare și așteptare / 19 Cu ofițerul de contrainformații pe cap / 24 Misiunea din Piață / 26 La Palatul Victoria / 32 Un terorist punctual / 36 Întâlniri cu securiști / 40 Simulatoare și erori umane / 44 Erorile și ororile de la Otopeni
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
regim; relația cu ofițerul de contrainformații din unitate; condițiile în care au intrat în regimul de luptă după emiterea indicativului "Radu cel Frumos"; deținerea informațiilor despre evenimentele de la Iași și Timișoara; misiunile la care au participat în zilele Revoluției; evaluarea sinuciderii generalului Milea; evaluarea acțiunilor Armatei în acele zile; condițiile ieșirii din alarmă; evaluarea acțiunilor Comitetului de Acțiune pentru Democratizarea Armatei. Unele întrebări au pornit și de la informațiile pe care le aveam din dialogul cu generalul Mureșan. Ceea ce am remarcat la
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Cel puțin atunci nu a fost. Chiar este redată o discuție a lui Vlad cu Milea, în care-și puneau problema cine va da lovitura pentru că Ceaușescu o luase tare pe miriște. Răspuns lui Milea a fost: "Mai vorbim". Efectele sinuciderii lui Milea S.B.: Credeți că Milea a fost asasinat? M.N.: Nu! S.B.: Dar există niște mărturii potrivit cărora soția lui Milea a auzit zgomote în timp ce vorbea cu soțul ei la telefon și apoi tăcere. M.N.: Pe Milea l-am văzut
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
direct o reacție de bucurie. Și sunt convins că a existat un moment de cădere în care toți au cedat față de cerințele regimului. Am să vă povestesc un fapt observat atunci de soția mea care, în momentul răspândiri veștii despre sinuciderea lui Milea, s-a întâmplat să traverseze Piața Romană, ocupată de blindate, și a văzut, trecând prin spatele blindatelor, cum un ofițer de la infanterie a spus: "S-a terminat! Noi nu mai facem nimic!". Transportoarele au pornit. În momentul acela
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
și nouă Mureșan, că suntem conduși de un general care-și iubește subalternii și să nu intrăm în panică. El a procedat ca un comandant care trebuie să-și apere soldații. S.B.: Cum v-ați manifestat când ați aflat de sinuciderea lui Milea? I.A.: Vestea aceasta nu am putut s-o accept, cunoscând faptul că Milea și-a făcut cariera în armată pas cu pas. Și nici acum nu pot să cred că Milea s-a sinucis. Ideea asta am
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
atât de prezentă încât... S.B.: Când ați aflat despre capturarea Ceaușeștilor? F.J.: Când s-a dat la televizor. S.B.: Cum comentați capturarea lor? F.J.: Cred că mai mult ascultam pe atunci decât să comentez. S.B.: Cum ați perceput atunci vestea sinuciderii lui Milea? F.J.: Atunci am crezut, dar pe urmă mi-am zis că nu prea avea cum să fie așa, că era Ministrul Apărării, nu un comandant de batalion. S.B.: Ați spus că vă uitați la televizor. Cum ați privit
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
de pe linia de producție. D.P.: Probabil. Și ne întrebam eu și un coleg de-al meu de promoție: dacă dădeau peste o mașină sau peste oameni, îi omorau fără drept de apel, fără să știe de ce? S.B.: Ce credeți despre sinuciderea lui Milea? D.P.: Nu m-aș hazarda să spun ceva, pentru că s-au țesut prea multe povești acolo. Era un general de tancuri, toată lumea știa că era un om dur, ferm, hotărât. Totuși, dacă ar fi să emit o părere
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
spus să fim mai cu băgare de seamă în privința colegilor noștri unguri? L.M.: La noi erau doar doi unguri și ei executau ordinul căci altfel o pățeau ca orice soldat, indiferent de etnia lui. S.B.: Cum ați primit știrea cu sinuciderea lui Milea? L.M.: Eu am perceput acest fapt ca pe un act de lașitate. La nivelul nostru, eu eram locotenent atunci, am fost puțin bulversați de gest și ne întrebam de ce a făcut-o, mai ales că înainte cu o
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
îl auzeam din Pantelimon. G.Ș.: Veneau muncitorii. S.B.: Da. Au ieșit din fabrici. G.Ș.: Baricada de scutieri de care vă spuneam că era în capătul străzii "Magheru" s-a retras când s-a dat comunicatul acela referitor la sinuciderea lui Milea. Fac aici o paranteză: s-a spus că generalul Milea ar fi fost ucis; eu nu cred asta. Eu cred că s-a sinucis. S.B.: Dar este o poveste cu discuția telefonică dintre el și soția lui, cu
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
acest motiv îl și țineau în funcție, percuta mai rapid la comenzi... Când s-a încheiat relația dumneavoastră cu unitatea? G.Ș.: Pe 31 iulie 1991. S.B.: Revenind pe 22 decembrie; ce s-a întâmplat mai departe după comunicatul despre sinuciderea lui Milea? G.Ș.: Au venit oameni la gardul unității noastre și unii chiar s-au suit pe el. Istețul nostru de șef de stat major ce credeți că a făcut? A dat ordin să intrăm în clădire și să
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Roco, 2001, p. 103). Fuga (retragerea)- Elevul, neputând face față frustrării, încearcă să o evite, să scape de ea temporar sau definitiv, prin dispariția din calea ei. Forma cea mai blândă a fugii este neparticiparea, iar cea mai gravă este sinuciderea. Compensarea- Este un fel de consolare prin substitute care pot fi oameni sau lucruri. Forme de manifestare: tandrețe față de animale domestice sau colecții de obiecte. Fumatul este considerat de unii psihologi drept un comportament compensator pentru frustrare. Compensarea este un
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
dezvoltare. Asociată adesea cu criminalitatea sub diversele ei forme (omucidere, consum de droguri ș.a.), contribuie la crearea unor categorii sociale marginalizate, fără ocupație și fără adăpost, aflate în contradicție cu legea și cu autoritățile de drept. În rândurile acestor oameni sinuciderea este foarte frecventă. Creșterea demografică și aglomerarea spontană sau determinată de industrializarea forțată în centrele urbane au declanșat o veritabilă criză a spațiului locativ. Suprafața locuibilă, nivelul de confort, distanța locuințelor față de locul de muncă sunt forme de manifestare ale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
din ce în ce mai răspândită a disfuncțiilor multiple în etapa contemporană de evoluție a sistemului social-economic este starea numită în mod obișnuit stress. Cu intensități care variază de la forme pasagere de surmenaj la forme extreme generatoare de demonstrații violente, alcoolism, consum de droguri, sinucideri, dereglări psihice grave, această stare traduce de fapt dezechilibre social-economice și disfuncții sociale importante, începând din familie. Ambele forme de degradare, a vieții sociale și a ambianței social-economice afectează, într-o proporție încă insuficient avută în vedere, potențialul uman. Pe
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
unei celule izolate de a forma o colonie sau o clonă de cel putin 50 de celule (Hall, 1988; Tubiana și colab., citați de Mornex F. și colab., 1994Ă. APOPTOZA Apoptoza este un proces biologic activ de distrugere sau autodistrugere (sinuciderea celulară pus în mișcare și desfășurat prin activarea unui program genetic specific (Mc Conkey D. și colab., 1972Ă. Ea se caracterizează morfologic printr-o pseudoînmugurire a membranelor celulare, segmentarea membranei nucleare, condensarea și degradarea legăturilor internucleozomice, fragmentarea nucleului cu formarea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Își Încheie puseul pubertar. Băieții continuă să crească. Totuși, structura biologică a adolescentului este Încă fragilă. Se Înregistrează un reviriment În varstă a TBC-ului, forme de nevroze, autism, debuturi de psihopatii și psihoze, anxietate și În cazuri mai rare, sinucideri. In asfel de situații, ca și În cele de delincvență minoră, se pune În evidență condiționarea tensională a dezvoltării psihice, condiționare determinată de complexitatea vieții și a ritmurilor ei de creștere, dar și de dificultățile de adaptare. In acest context
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]