6,398 matches
-
alta și unul considerabil în cazul ariei de socializare și motor, fapt ce demonstrează utilitatea aplicării Ghidului pentru vârstă mai mare în cazul copiilor cu dizabilități, ei abia îndeplinind din itemii pentru perioadă anterioară vârstei lor. 3. Progresul ariei de socializare și motor se datorează programelor aplicate (jocuri de mișcare adaptate), restul ariilor adresându-se specialiștilor centrului, care le-au îmbunătățit de asemenea în urma aplicării planurilor de intervenție personalizate, după prima aplicare a Ghidului, precum și cu ajutorul părinților (responsabili în realizarea anumitor
EVALUAREA ACHIZIȚIILOR MOTRICE ŞI INTERPRETAREA GRADULUI DE SOCIALIZARE AL COPIILOR CU DIZABILITĂȚI MOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_796]
-
complexat de limbajul și datele tehnice care sporesc incomprehensiunea limbajului medical”. 3. Criminologia, ca ramură a științei dreptului, își propune clarificarea, din punct de vedere social, a fenomenului criminalității, a delicvenței juvenile etc., care au la bază un defect de socializare din partea individului. Explicarea genezei sociabilității constituie, de altfel, unul din obiectivele principale ale mai multor discipline psihologice: psihologia copilului, psihologia socială, psihologia judiciară etc. Cercetările criminologice au evidențiat faptul că fenomenul infracțional în rândul minorilor are multiple ți variate cauze
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
echilibrului psihic în favoarea emoționalității. Cercetarea fenomenului de frustrație la vârsta pubertății ne poate furniza, prin urmare, date valoroase referitoare la: gradul dezvoltării independenței tânărului și a toleranței acestuia la frustrare; dezvoltarea conștiinței răspunderii și a obligațiilor față de societate; nivelul de socializare și de integrare socio-morală etc. 4. Psihologia muncii, știință care se ocupă de problemele psihologice ale adaptării omului la mașină și ale mașinii la om, de relațiile existente în cadrul sistemului „om-mașină”, cu delimitarea atribuților fiecăruia din cei doi factori aflați
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
compensate, fie că au fost fixate, ca urmare a unor eșecuri repetate suferite într-un „context de solitudine socială sau de respingere socială”. Trebuie arătat că pentru A Adler, „sentimentul sociabilității” reprezintă partea cea mai importantă a structurii personalității, resortul socializării, al vieții morale și a înfrângerii tendinței spre putere. Altfel spus, pentru A. Adler, întreaga gamă de sentimente pe care o trăiește omul (cum ar fi, de exemplu, sentimentele de insecuritate, de insuficiență, culpabilitate, neputință, eșec etc.) nu eprezintă altceva
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Lewin), „deprinderilor” și „sentimentelor” (McDougall) și „cerințelor” Supra-Eului (S. Freud). Așezând la baza concepției sale asupra personalității conceptele de „trebuință” și „pulsiune” - a căror organizare și ierarhizare constituie „aparatul dinamogen și motivațional” al persoanei, fiind menite să asigure progresul și socializarea în cadrul diferitelor conduite (prin faptul că sunt capabile să tulbure echilibrul interior de moment și să asigure dezvoltarea - A.H. Murray construiește o teorie prin excelență motivațională asupra personalității, centrată pe ideea de direcționalitate. Deci încearcă să acorde o importanță
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și dezaprobarea, autocontrolul de sine etc.). Aceste metode au virtutea de a dezvolta capacitatea persoanei de a realiza judecăți realiste, obiective, de a renunța la egoism și indiferentism. Numai în aceste condiții, când individul urmează un drum al decentrării, al socializării (pe parcursul căruia regulile, exigențele și normele sociale și morale devin, prin procesul „interiorizării”, motivații personale, cerințe ale „Eului”) se creează premisele unei umanizări continue a personalității, a unei integrări sociale care să aducă satisfacție atât persoanei (nevoii ei de libertate
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
datele urbanismului venețian, caracterizat prin prezența centrală a unei piațete mărginite de jur-împrejur de case ale căror ferestre reprezintă excelente puncte de observație reciprocă. Strehler surprinde cu finețe rolul atribuit de Goldoni acestei piațete: ea instalează și animă fără încetare socializarea. Il campiello, mica piață unde nimeni nu se poate ascunde de priviri indiscrete, e un spațiu viu, care se agită și se mișcă în ritmul acestei supravegheri mutuale. Spațiu seducător prin reversibilitatea raporturilor, căci nimeni nu încremenește aici într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
perspectiva legată de gen este utilizată cu mai multă precauție, deși punctele de vedere acoperă o Întreagă gamă, de la cel al lui Michael A. Williams care crede că genul Sophiei În textele gnostice nu are nici o legătură cu „tiparele de socializare” efective 90, pînă la cel al lui Karen L. King, care preferă să interpreteze prezența mitului Sophiei În gnosticism drept un indiciu sigur de ideologie patriarhală 91. Premisa disimulată a gnosticismului ar fi că feminitatea este echivalată cu slăbiciunea, eroarea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
vorbirii, intonație etc.; limba și comunicarea sunt achiziționate treptat de vorbitori, ajung la maturizare, apoi se degradează odată cu înaintarea persoanei în vârstă. Înfățișarea individului (vezi supra, „atracția interpersonală”) îi permite acestuia diverse forme de expresivitate, de influențare a interlocutorului, de socializare. Rasa a constituit în timp obiectul unor prejudecăți și prejudicii rasiale, iar în anii din urmă face obiectul corectitudinii politice în limbaj. Sănătatea, abilitățile fizice ale individului predetermină libertățile lui de relaționare și limbajele de care se poate servi (limbajul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
strategii asupra cărora are libertatea de a delibera. În situația „de stres” interactanții abordează liber subiecte și își concep strategii interacționale prin adaptare permanentă unul la celălalt. De vorbă cu colegii de școală, o discuție în familie, o conversație de socializare în sala de așteptare la medic, reîntâlnirea cu colegii de școală după 25 de ani sunt astfel de situații în care interlocutorii interacționează pe baza datelor individuale de personalitate raportându-se la o istorie conversațională comună, dinamică. În situația „interculturală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
păi). Conversația, discuția. Una sau mai multe tranzacții formează o conversație sau o discuție. Conversația este un dialog cu caracter neinstituționalizat: se desfășoară între membrii unei familii, între prieteni, colegi de serviciu în pauză, necunoscuți pe stradă; are ca scop socializarea, cunoașterea celuilalt, dobândirea de informații, autoexprimarea etc.; scopul conversației este difuz și în continuă negociere; participanții interacționează și negociază semnificația de pe poziții interpersonale; are grad mic de structurare tematică; se desfășoară fără un protocol de interacțiune prestabilit. În planul expresiei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
învață individul prin enculturare: tehnologia, economia, politica, ideologia, viziunea asupra lumii și formele de interacțiune în cadrul societății. Acestea se învață fie prin educație (la grădiniță, la școală, la universitate, prin expunere programată la un sistem explicit de reguli), fie prin socializare (prin participarea la evenimente sociale, cum ar fi diverse sărbători și ritualuri; prin imitarea celorlalți membri ai societății; prin respectarea instrucțiunilor sociale primite direct de la membrii familiei sau de la cei din jur: „trebuie să spui bună ziua când intri în clasă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
instrument prin care copilul interiorizează valorile culturii sale. Gradul de enculturare depinde de contextele fizice și sociale în care trăiește copilul, de practicile educative din mediul cultural, de caracteristicile psihologice ale membrilor familiei. Există două forme de enculturare: enculturarea prin socializare (proces spontan, realizat prin inserția socială a individului și traiul zilnic în cadrul comunității) și enculturarea prin educație (proces dirijat și explicit de instrucție în cadrul diverselor instituții sociale). Prin chiar natura lor, formele de socializare și de educație diferă de la o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
două forme de enculturare: enculturarea prin socializare (proces spontan, realizat prin inserția socială a individului și traiul zilnic în cadrul comunității) și enculturarea prin educație (proces dirijat și explicit de instrucție în cadrul diverselor instituții sociale). Prin chiar natura lor, formele de socializare și de educație diferă de la o societate la alta, de la o cultură la alta. De exemplu, studiile au evidențiat că în societatea americană enculturarea tinde tot mai mult să fie un proces explicit, prin care părinții și educatorii le expun
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a universului și ca membru al grupului din care face parte, are ca valori fundamentale devenirea spirituală, propășirea interioară, cultivarea spiritului, virtutea, modestia, atitudinea rezervată în relațiile cu semenii. Familia. Importanța familiei în societate derivă din faptul că transformă, prin socializare, un organism biologic în ființă umană. În cadrul familiei se definește relația dintre individ și grup. Conceptul însuși de familie conferă o imagine asupra dimensiunii grupului: familia restrânsă, nucleară (mama, tata, copiii) este specifică societăților în care relațiile sociale sunt laxe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tuturor posibilităților”, the best, „cucerirea spațiului”, în vreme ce din psihologia rușilor fac parte constructe precum „invazia”, „apărarea împotriva dușmanilor”, „suferința și persecuția”, „mama Rusie”, „brutalitatea”. O formă de manifestare a statului în viața cotidiană o reprezintă instituțiile. Printre acestea, școala asigură socializarea individului în cultura respectivă. Culturile prezintă diferențe în ceea ce privește specificul interacțiunii didactice. La un capăt al continuumului se plasează sistemele educaționale tradiționale, iar la celălalt - sistemele educaționale moderne. Astfel, în sistemele tradiționale procesul didactic este centrat pe elev, în sensul că
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
timp în consecință: în Armenia vizitele durează multe ore, încep după-amiaza și se termină târziu noaptea, chiar spre dimineață, în timp ce în Statele Unite vizitele durează, de obicei, 2-3 ore, iar unele invitații chiar precizează intervalul de timp alocat unui eveniment de socializare. Folosirea timpului în societate se leagă adeseori de conceptul de putere: a ține pe cineva la ușă să te aștepte este semnul puterii, al faptului că poți dispune de timpul celuilalt, o formă de subordonare a celuilalt propriei agende. O
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
bunăvoie, „marșuri de Paști” patronate de emblema lui Che Guevara, în loc să petreacă în liniște cu cîțiva prieteni, și care e miza unor proteste stradale zgomotoase, când protestatarii nu riscă nimic și totul e, de fapt, un prilej de amuzament, de „socializare” cochetă. Înțelegem, desigur, că oamenii au nevoie să se exprime, că vor să se comporte responsabil, să-și demonstreze luciditatea civică, angajamentul, rostul politic. Dar miza ni se pare mică și formele de manifestare - candid juvenile. În plus, ne tulbură
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și lumea construită prin discurs subiectiv. Gândurile, credințele, ideile, emoțiile individului, construite în dialog cu ceilalți membri ai societății, sunt exteriorizate prin limbă. Formele lexicale, gramaticale și retorice pe care le vehiculează limba sunt internalizate ca realitate reconstruită - forme de socializare, roluri sociale, expectații sociale -, într-un cuvânt, ca forme culturale de cunoaștere. În continuumul realității obiective limba operează decupaje motivate cultural, iar discursul creează o realitate subiectivă a culturii care îl produce. Deci relația dintre limbă și cultură este tautologică
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interpersonale pe asemănarea cu interlocutorul și pe atracția interpersonală; membrii culturilor colectiviste își bazează relațiile interpersonale pe similaritățile de grup și pe relațiile de rol. 2.6.2. Construirea relației prin intermediul conversației fatice Conversația fatică (small talk) are rol de socializare, esențial în construirea relațiilor interpersonale. Funcția sa este de a menține deschis canalul de comunicare dintre membrii societății. Temele conversației fatice sunt de obicei extrase din realitatea imediată și direct accesibilă interlocutorilor (vreme, sport, politică, evenimente sociale în actualitate, familie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aprecierea, respectul), băi (intimitatea informală) etc. Intonația și elementele nonverbale joacă un rol important în negocierea relației interpersonale, iar strategiile politeții negative sau pozitive se plasează în special la nivel lexical. Comunicarea fatică are un rol important în cultura română. Socializarea, întreținerea canalelor de comunicare deschise se realizează prin flecăreală, bârfă, gargară, șuetă. În spațiile publice necunoscuții intră ușor în vorbă (la coadă, la policlinică, în stația de autobuz, în tren) abordând superficial teme impuse de situația de comunicare (sănătate, orarul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
parte, informații despre motricitate, adică despre capacitatea de a acționa, de a concretiza și de a realiza a subiectului, iar pe de altă parte, despre calitatea relațiilor cu ceilalți. Reducând spațiul între sine și celălalt, picioarele sunt cu adevărat membrele socializării. Ele marchează distanța și îndepărtarea sau, dimpotrivă, apropierea fizică și deci afectivă. Simbolistica piciorului se nuanțează și în funcție de diferitele sale părți: - gleznele sunt sediul ego-ului. Ele dezvăluie respectul de sine moderat sau prea puternic, valorizarea în raport cu alții («a nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
efecte emoționale independente, ipoteza susținută de datele cercetărilor care sugerează că reacțiile emoționale directe la relațiile și evenimentele sociale nu coincid cu prescripțiile culturale (vezi în acest sens cercetările lui Arlie Russell Hochschild, 1983Ă. Indivizii își însușesc cultură emoțională prin socializare, devenind astfel competenți să joace rolurile sociale impuse de situațiile concrete, în funcție de poziția lor socială (de exemplu, clasa socială căreia îi aparțină și de apartenență la genul social (genderă. Elaborarea cognitivă a emoțiilor în procesul socializării copiilor este influențată de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
însușesc cultură emoțională prin socializare, devenind astfel competenți să joace rolurile sociale impuse de situațiile concrete, în funcție de poziția lor socială (de exemplu, clasa socială căreia îi aparțină și de apartenență la genul social (genderă. Elaborarea cognitivă a emoțiilor în procesul socializării copiilor este influențată de variațiile în secvențele, constrângerile și diversitatea expunerii la emoții. Înțelegem de ce emoțiile elaborate cultural sunt atat de diferite nu numai de la o categorie socială la alta, dar și de la un grup social la altul sau de la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
o nenorocire unui dușman; plăcere, jenă și teama când întâlnesc persoana iubită etc. Morris Rosenberg (1990, 5-7Ă a analizat factorii care influențează identificarea emoțiilor, si anume: asumpțiile cauzale, consensul social și scenariile culturale. 1. Asumpțiile cauzale, rezultate în procesele de socializare, când copiii învață legăturile cauzale dintre stimuli/evenimente și răspunsurile comportamentale cultural stabilite. Aceste asumpții sunt stocate în memorie, formând ceea ce Morris Rosenberg a numit „logică emoțiilor”. Logică emoțiilor se însușește observându-i pe alții, din mass-media și din comunicarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]